1,468 matches
-
schimb de mesaje diplomatice era bine cunoscut Aliaților, ai căror criptografi reușiseră să spargă codul diplomatic nipon. Pe 26 iulie, Harry S. Truman, Winston Churchill și Chiang Kai-shek au emis așa-numita „Declarație de la Potsdam”, prin care erau anunțați termenii capitulării Japoniei. Cei trei lideri atrăgeau atenția asupra faptului că acești termeni nu erau negociabili. Se cerea: Pe de altă parte, Aliații erau de acord ca: Singura mențiune a termenului „capitulare necondiționată” se făcea la încheierea textului, când se cerea guvernului
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
așa-numita „Declarație de la Potsdam”, prin care erau anunțați termenii capitulării Japoniei. Cei trei lideri atrăgeau atenția asupra faptului că acești termeni nu erau negociabili. Se cerea: Pe de altă parte, Aliații erau de acord ca: Singura mențiune a termenului „capitulare necondiționată” se făcea la încheierea textului, când se cerea guvernului japonez să proclame capitularea necondiționată a forțelor sale armate și să ofere garanții corespunzătoare asupra bunei sale credințe. Alternativa la aceste condiții ar fi fost distrugerea totală a țării. În ceea ce privește
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
lideri atrăgeau atenția asupra faptului că acești termeni nu erau negociabili. Se cerea: Pe de altă parte, Aliații erau de acord ca: Singura mențiune a termenului „capitulare necondiționată” se făcea la încheierea textului, când se cerea guvernului japonez să proclame capitularea necondiționată a forțelor sale armate și să ofere garanții corespunzătoare asupra bunei sale credințe. Alternativa la aceste condiții ar fi fost distrugerea totală a țării. În ceea ce privește persoana împăratului, nu exista nicio mențiune conform căreia să reiasă că el ar fi
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
patru membri militari ai Consiliului de război doreau să o respingă, dar Togo a convins cabinetul să nu întreprindă nicio acțiune până când nu se va cunoaște și reacția sovieticilor. Ambasadorul japonez în Elveția remarca într-o telegramă că așa-numita „capitulare necondiționată” se aplică numai armatei, nu și guvernului și populației civile și de aceea aprecia că limbajul declarației dă dovadă de o mare grijă pentru evenimentele ulterioare, oferind japonezilor o șansă onorabilă de capitulare. A doua zi, ziarele japoneze au
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
într-o telegramă că așa-numita „capitulare necondiționată” se aplică numai armatei, nu și guvernului și populației civile și de aceea aprecia că limbajul declarației dă dovadă de o mare grijă pentru evenimentele ulterioare, oferind japonezilor o șansă onorabilă de capitulare. A doua zi, ziarele japoneze au scris că textul declarație, care fusese răspândită prin fluturași lansați deasupra Japoniei și fusese de asemenea transmisă pe posturile de radio, fusese respinsă de guvernul japonez. Primul ministru s-a întâlnit cu presa și
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
și că pentru guvernul nipon nu prezenta niciun interes și îndemna presă să o ignore. Pe 30 iulie, ambasadorul nipon la Moscova anunța că Stalin poartă cel mai probabil discuții cu Aliații occidentali cu privire la soarta Japoniei. El adăuga că doar capitularea necondiționată ar împiedica intrarea URSS-ului în război de partea Aliaților. În dimineața zilei de 6 august, la Tokyo au ajuns rapoarte confuze cu privire la bombardarea orașului Hiroșima din sud-vestul insulei și cu privire la amploarea distrugerilor. În scurtă vreme a fost recepționată
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
avea să aibă în continuare o putere neștirbită în cadrul formei de guvernare - putere care era deținută în numele său de oamenii din vârful ierarhiei militare și guvernamentale. Aliații au răspuns pe 12 august. În ceea ce privește statutul împăratului, Aliații subliniau că, din momentul capitulării, autoritatea împăratului și a guvernului erau supuse autorității comandantului suprem al puterilor aliate și că forma finală de guvernare a Japoniei urma să fie stabilită prin alegeri libere. La următoare întâlnire a cabinetului, Suzuki a insistat ca japonezii să ceară
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
atenția miniștrilor că nu există practic nicio speranță ca Aliații să ofere condiții mai bune și că dorința împăratului este ca Japonia să capituleze. Pe 13 august, membrii Consiliului Suprem și miniștrii guvernului nu căzuseră încă de acord asupra problemei capitulării. A doua zi, au fost parașutați deasupra teritoriului nipon fluturași în care erau descrise oferta de pace japoneză și răspunsul aliaților. Împăratul și primul ministru au devenit conștienți că la sfârșitul zilei vor trebui să accepte capitularea sau vor trebui
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
acord asupra problemei capitulării. A doua zi, au fost parașutați deasupra teritoriului nipon fluturași în care erau descrise oferta de pace japoneză și răspunsul aliaților. Împăratul și primul ministru au devenit conștienți că la sfârșitul zilei vor trebui să accepte capitularea sau vor trebui să facă față unei lovituri de stat militare. Împăratul s-a întâlnit cu cei mai importanți comandanți ai armatei terestre și ai marinei. Câțiva militari au vorbit în favoarea continuării luptei, dar feldmareșalul Hata Shunroku nu s-a
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
pentru încetarea războiului. La ședința cu miniștrii și consilierii imperiali care a urmat, Anami, Toyoda și Umezu au mai cerut încă o dată să se continue lupta. Împăratul le-a amintit celor prezenți că a ascultat toate argumentele pro și contra capitulării și că decizia sa a fost luată. Ca urmare, a cerut redactarea unui discurs pe care să-l rostească la posturile de radio și prin care să anunțe capitularea. Cabinetul a ratificat în unanimitate dorința împăratului. În noaptea de 14
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
amintit celor prezenți că a ascultat toate argumentele pro și contra capitulării și că decizia sa a fost luată. Ca urmare, a cerut redactarea unui discurs pe care să-l rostească la posturile de radio și prin care să anunțe capitularea. Cabinetul a ratificat în unanimitate dorința împăratului. În noaptea de 14 - 15 august, a fost lansat cel mai mare raid de bombardament din timpul războiului din Pacific. Opt sute de bombardiere și două sute de avioane de vânătoare americane au lansat peste
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
au luat prizonieri 18 oameni, printre acești fiind funcționari ministeriali și specialiștii de la postul național de radio, care veniseră să înregistreze discursul împăratului. Rebelii au petrecut următoarele ore în căutarea ministrului casei imperiale și a înregistrării discursului împăratului care anunța capitularea. Această înregistrare nu a putut fi găsită. În timpul cât au căutat, rebelii au tăiat aproape toate liniile telefonice. Pe la ora 3:00 dimineața, Hatanaka a fost anunțat că Armata districtului de est se îndreaptă spre palat ca să pună capăt tentativei
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
difuzarea discursului împăratului, pe la ora 11:00 a zilei de 15 august, maiorul Hatanaka s-a sinucis, împușcându-se în cap. La ora 12:00 a zilei de15 august a fost difuzată înregistrarea discursului împăratului (Gyokuon-hoso) prin care era anunțată capitularea. Forțele japoneze erau încă angrenate în lupte cu armatele sovietice, mongole și chineze, astfel încât încetarea focului erau greu de controlat. Armata Roșie a continuat să lupte până la începutul lunii septembrie, când a ocupat Insulele Kurile. Pe 28 august a început
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
încetarea focului erau greu de controlat. Armata Roșie a continuat să lupte până la începutul lunii septembrie, când a ocupat Insulele Kurile. Pe 28 august a început regimul de ocupație a Japoniei de către forțele Puterilor Aliate, reprezentate de generalul Douglas MacArthur. Capitularea oficială a avut loc pe 2 septembrie, când reprezentanții Imperiului Japonez au semnat actele oficiale pe USS Missouri ancorat în Golful Tokyo. Forțele japoneze din Asia de sud-est au capitulat oficial pe 12 septembrie 1945 în Singapore. Cu toate acestea, ziua de
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
capitulat oficial pe 12 septembrie 1945 în Singapore. Cu toate acestea, ziua de 15 august 1945 este considerată atât în Japonia cât și în restul lumii ca dată de sfârșit al celui de-al doilea război mondial. După semnarea actelor capitulării, au urmat o serie de ceremonii de capitulare în toate teritoriile deținute încă de Japonia în Asia și în Pacific. Au existat trupe japoneze care au continuat lupta în zone izolate și a durat până aproape în 1946 ca cele
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
Cu toate acestea, ziua de 15 august 1945 este considerată atât în Japonia cât și în restul lumii ca dată de sfârșit al celui de-al doilea război mondial. După semnarea actelor capitulării, au urmat o serie de ceremonii de capitulare în toate teritoriile deținute încă de Japonia în Asia și în Pacific. Au existat trupe japoneze care au continuat lupta în zone izolate și a durat până aproape în 1946 ca cele mai importante unități militare izolate să depună armele
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
a durat până aproape în 1946 ca cele mai importante unități militare izolate să depună armele. A existat un număr de „rezistenți” japonezi, în special în unele insule mici din Pacific, care au refuzat să se predea, considerând veștile despre capitulare ca fiind propagandă sau fiind împotriva codului onoarei militare. Este posibil ca unii dintre acești soldați izolați să nici nu fi auzit de încheierea păcii. Hiroo Onoda, ultimul supraviețuitor cunoscut a fost scos din ascunzătoarea sa din Filipine în 1974
Capitularea Japoniei () [Corola-website/Science/308930_a_310259]
-
reocupat statele baltice ca parte a Operațiunii ofensive strategice din regiune și a două operațiuni de mai mică amploare. În în vara și toamna anului 1944, s-au dus lupte pentru „eliberearea popoarelor baltice sovietice”. Aceste lupte au continuat până la capitularea forțelor germano-letone din punga din Curlanda din mai 1945. Statele baltice au fost reabsorbite treptat în URSS. Pe 12 ianuarie 1949, guvernul sovietic a emis un decret „cu privire la expulzarea și deportarea” din statele baltice a „tuturor culacilor și a familiilor
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
a adăugat, astfel despotatului său; nici vorbă n-a mai fost despre plecarea lui Constantin din Morea. Totuși, citadela de pe dealul care domina orașul a fost păstrată de oamenii arhiepiscopului și nu avea să fie predată în următoarele 12 luni. Capitularea Patrasului l-a amărât pe papă, i-a deranjat pe venețieni și, cel mai rău, i-a înfuriat pe turci. Sultanul Murad a transmis un ultimatum. Sphrantzes, prietenul de nădejde și credincios al lui Constantin, care petrecuse, de dragul stăpânului, 40
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
apărarea Constantinopolului. Pe una din aceste nave a călătorit Constantin din Morea, îmbarcându-se la Karystos, în Eubeea, la 1 sept. Printre tovarășii săi de călătorie se afla un cleric venețian, Marco Condulmer, cu care se întâlnise ultima oară la capitularea Patras-ului, în 1429. Împăratul a condus în Italia o delegație impresionantă. Erau cu el patriarhul Constantinopolului, Iosif al II-lea, împuterniciți ai patriarhilor de Alexandria și Ierusalim, mitropoliți, călugări și cler secular-între ei, învățatul Bessarion de Niceea, Marcu Eugenikos de
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
o plimbare, s-au pomenit reținuți. Împăratul a constatat că fuseseră bine tratați și i-a trimis înapoi în tabăra lor, cu o escortă. Dar sultanul s-a mâniat. N-a acceptat nici o scuză și a trimis o somație: Ori capitularea cetății, ori pregătirea pentru luptă. Singura măsură concretă pe care Constantin putea să o ia acum era să adune toate proviziile pe care reușea să le găsească, pentru a face față, în cel mai bun caz, unei blocade sau, în
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
pace de la San Francisco, semnat pe 8 septembrie 1951, Japonia și-a recâștigat independența. Japonia a capitulat în fața aliaților pe 14 august 1945, când împăratul Hirohito a acceptat condițiile Declarației de la Potsdam. În ziua următoare, Hirohito a anunțat la radio capitularea Japoniei. Această zi este celebrată ca „ziua victoriei împotriva Japoniei” și a marcat încheierea luptelor celui de-al Doilea Război Mondial și începutul unei lungi perioade de reconstrucție pentru țară. Uniunea Sovietică devenea responsabilă pentru Coreea de Nord, Sahalin și Insulele Kurile
Ocupația Japoniei () [Corola-website/Science/309337_a_310666]
-
a sosit la Tokio pe 30 august și a dat mai multe ordine severe prin care interzicea orice abuz al personalului aliat împotriva civililor niponi și oprea orice rechiziție de alimente. Pe 2 septembrie Japonia a capitulat oficial, semnând Actul capitulării Japoniei. Această dată a marcat momentul începerii ocupației militare a Japoniei. Generalul MacArthur trebuia, cel puțin din punct de vedere oficial, să țină seama de hotărârile unui consiliu consultativ, dar în schimb a acționat de unul singur în toată perioada
Ocupația Japoniei () [Corola-website/Science/309337_a_310666]
-
să cucerească fiecare casă în parte, comandantul garnizoanei Berlinului, generalul Helmuth Weidling, a capitulat necondiționat și a predat orașul generalului Ciuikov la ora 15:00, ora locală, pe ziua de 2 mai. Pe 8 mai, după ceremonia de semnare a capitulării necondiționate, războiul a încetat în mod oficial în Europa.
Frontul I Belarus () [Corola-website/Science/309452_a_310781]
-
Sovietică, în principal prin demontarea și exportarea unor fabrici întregi, dar și prin exportul de cărbune și munca forțată a unor germani. Standardul de viață din Germania a fost redus la cel din timpul Marii crize economice. Aproape imediat după capitularea Germaniei și în următorii doi ani, SUA a declanșat un proces intensiv de furt de descoperiri științifice și tehnice și de recrutare de specialiști din diferite domenii. În cartea "Science Technology and Reparations: Exploitation and Plunder in Postwar Germany" a
Urmările celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310419_a_311748]