1,206 matches
-
ales de Parlament și se schimba, ca acum, majoritatea sau aveam tot felul de majorități fluctuante și conjuncturale? se întreabă fostul președinte. Desigur, totul depinde și de om, nu doar de tipul de republică. Chiar ales de Parlament, un om capricios și abuziv este capabil să găsească modalități de a agita apele"7. Ca și cum Băsescu ar fi putut ajunge să facă aceleași lucruri în orice regim. Iliescu ignoră faptul că Băsescu a putut agita astfel apele fiindcă actuala Constituție i-a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
psiholog a fost Beethoven! Dar bucata patetică a pianistei pare neverosimilă, degetele se amestecă cu subtilele nuanțe și clapele iau forme celeste, sunt ca niște păsări exotice ce învață să zboare printre valurile mării și ies apoi în libertatea văzduhului. Capricioasele stări sufletești nu izbutesc să estompeze lumina muzicii. Talentul transfigurează graiul sonor într-o nouă viziune, colorată cu fraze melodioase până la sfâșiere. Emoțiile sunt irepetabile. Nici un accent în plus, nicio respirație. Și oare cum ne mai putem imagina suplețea muzicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
deranjează oximoronul? Nu atât el cât ideea că ierarhiile se stabilesc în funcție de cine mai dă un rând... Colega, ești prea inteligent a nu te ști capabil să generalizezi perfect. Excepțiile întăresc regula. Și află că pictorul "clasic minor" era un capricios și mereu în râcă cu colegii mai tineri. Nu înseamnă că nu a fost un pitoresc slujitor al artelor frumoase, personaj seducător de cele mai multe ori. Desigur, o vocație supralicitată abuziv de politica vremii, artistul însă și-a făcut pictura cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
interpretare ca fiind reacții la amenințări reale la hegemonia conservatoare, fiind ca urmare considerate mărturii ale unor conflicte și contradicții sociale existente. Filmele liberale mai pot fi interpretate și ca forme contestatare la adresa hegemoniei conservatoare și nu doar ca variațiuni capricioase ale aceleiași ideologii dominante. Privită din această perspectivă contextualistă, critica ideologică ajunge, așadar, să includă analiza ideologică în contextul teoriei sociale și a istoriei sociale. Interpretarea filmelor din perspectivă politică oferă o viziune introspectivă nu doar asupra modului în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
produsul ca "cele mai slabe dintre cele slabe", bazîndu-se pe asociația continuă și accentuată dintre suplețe și feminitate. Promovarea fumatului în asociație cu suplețea nu este cîtuși de puțin inocentă și a contribuit la producerea multor "tulburări" în alimentație, diete capricioase și programe de gimnastică; a contribuit în plus la o creștere dramatică a cazurilor de anorexie la femei, ca și a incidenței cancerului. Așa cum a arătat Judith Williamson (1978), publicitatea se adresează indivizilor ca persoane și îi invită să se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
istoria oamenilor, Cerul pare să fie închis și făcut din bronz în fața atâtor invocații care se ridică din toate părțile; oamenii simt bănuiala îngrozitoare că au fost lăsați în voia sorții lor, ca și cum ar fi la discreția jocului violent și capricios al propriilor instincte. Nu! Cristos nu poate să fie absent de la dificila facere a unei lumi noi ce încearcă omenirea; poate doar să ațipească pentru câteva ceasuri și să lase oamenii să se descurce singuri, cum i-a lăsat și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
vuiet sinistru al valurilor. De sus, de la munte cară crengi rupte, bușteni întregi, șindrilă, frunze uscate, mult nisip și mâl, aluviuni, care ajung departe în mama Sucevei, care nu este altul decât Siretul. Era prin anul 1947, o primăvară foarte capricioasă, care a adus multe nenorociri oamenilor de la sate. "Suceava și-a făcut de cap" spuneau cu deznădejde costișenii și frătăucenii. Fiind la liceu, în clasa a II-a și locuind la internat, obișnuiam ca sâmbăta după ore să vin acasă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Al dvs.ș,ț MirceaȚȚ* LIVtc "LIV" ELIADE către WIKANDER*tc "ELIADE către WIKANDER*" 7 ianuarie 1964 Dragul meu Stig, Ce bucurie să primesc vești de la dvs.! Mă temeam că v-ați stabilit la Istanbul, oraș cu un serviciu poștal capricios. Nu știu dacă ați primit scrisoarea mea (noiembrie 1962) când Duchesne-Guillemin se afla aici. Nu știu nici dacă ați primit cele câteva articole - dintre care unul („Le plongeon cosmogonique”, RHR) mi se pare destul de reușit. (și lui Dumézil îi place
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
vrea publicul : să fie legănat și plimbat de la zâmbet la melancolic, de la tristețe la bucurie și entuziasm ! Nu vrea să-l lași din brațe niciun moment. Vrea să trăiască o paletă foarte colorată de sentimente, lucru deloc ușor. Publicul este capricios. De multe ori, ai impresia că te pândește chiar. Trebuie să-l pipăi cu ochii secundă cu secundă. Ani întregi de exerciții și experimente continue au dus la perfecționarea actului scenic al lui Cristian Vasile. Pentru că nu doar vocea sa
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
felurite oportunisme. Or, Întreaga „teorie” a postmodernismului la noi - „dincolo” ea a Început să apună, ca orice modă tiranică! -, sub argumentele estetice, ascunde, În fapt, nu atât o neputință, cât mai ales o grabă; o ne-stăpânire, o nerăbdare În fața capricioasei zeițe a Gloriei, un fel de a ratrapa „timpul pierdut”, anii irosiți și nedrepți ai ultimei decade a tiraniei În care, Într’adevăr, tinerii debutanți au avut un tratament injust, brutal și discriminatoriu - comparat cu cel de care „ne-am
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
primul rând ca „o capacitate de a rezista”, urmându-mi idealul! O spune Nietzsche, care așează această capacitate de rezistență, das es standhält!, deasupra tuturor valorilor, bineînțeles, o „rezistență față de un ideal”! Dar, cum suntem oameni și supuși, prin „zarul capricios al vremurilor”, dar și duși de propria noastră ambiție - care, cu cât e mai Înaltă, cu atât ne pregătește obstacole și suprize negative dintre cele mai neașteptate! -, această „rezistență” față de adversitățile mai mici sau mai mari e obligată să facă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se apere pe sine, ci pe noi. Pe care se pare că ne disprețuiește, dar... din nou, acest cuvânt, acest verb Își pierde Înțelesul când punem În mișcare forțe atât de inefabile și de teribile precum Prezentul, zeul ascuns și capricios, rudă cu Eros și aliat al lui Dionysos, de care unii dintre noi avem o acută nevoie. Și Înșirăm lungi și Întortocheate istorii, mișcând felurite personaje, doar pentru a-l atrage din vizuina sa căptușită cu sidef, pe ai cărei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
luptei geniului” cu sine și, mai ales, cu ambientul social. Societățile apusene, Înalt civilizate, au tras o concluzie fermă din toate acestea și-și apără cu fermitate valorile de excepție, conștiente de faptul că ele apar extrem de rar și de „capricios” și se afirmă și mai dificil Într-o lume concentrată pe necesități imediate și pe reguli stricte și convenționale, care produc și un mod de a gândi inapt „anarhiei” sau „revoluției” de orice tip. Noi, Însă, ne permitem luxul barbar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
data =”14 iulie 1980”> Mult stimate Domnule Dimitriu, A trecut prea multă vreme de când nu mai știu despre Dvs. cu soția. Doresc să aflu numai despre sănătate și voie bună! Ca și la Dvs., timpul s-a schimbat, e foarte capricios, din care cauză și omenirea a devenit nervoasă și foarte obosită (...). E o minune că la vârsta mea de 86 ani pot Încă să lupt cu greutățile (...). Nici Cateluța Petrovici, de la Iași, nu se simte prea bine. De curând am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și satisfacția care o meritați din plin, pentru perseverența și dragostea D voastră pentru a descoperi amănunte din viața oamenilor de seamă din acest ținut! La București am avut multe obligații familiale și În plus a fost o iarnă deosebit de capricioasă - așa că nu am putut merge peste tot, unde am fi putut să vedem frumosul din arta expozițiilor! Am văzut totuși la sala Dalles o expoziție personală a unui pictor În vârstă, Labin, pictor axat pe pictura istorică. Până În prezent nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
se vinde sau se vinde prost, azi, când criteriul reclamei, al vandabilității întunecă multe valori. Noi, artiștii, „slujitorii gloriei”, o respingem orgolioși, când Ea nu respectă minima moralia, când trișează la rândul ei, coborând, zeitate cum e, în rândurile gloatei capricioase sau vanitoase. Deoarece, credem noi împreună cu alții, gloria - ca o formă înaltă a succesului! - trebuie să fie o răsplată a orgoliului, și nu a vanității, orgoliu văzut întotdeauna ca un „cărăuș al unor mari poveri”, ca o formă de neocolit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
etc. etc.?! Dreptatea mea, deoarece am avut într-adevăr și înfricoșător de multă dreptate!, a venit târziu, extrem de târziu! Atât de târziu încât, într-o țară ca a noastră, unde reacțiile sunt ascunse, rapide sau „absente” - adică deviate! -, iar memoria capricioasă, uitucă, adesea, când efectul prim se depărtează în timp sau ia alte forme, încât nici nu mai aveam dreptate! „Dreptate” istorică politică în România postbelică ceaușistă nu au avut Țepeneag și Breban, dizidenți „frontali” de primă oră - și, orice s-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
parte” a sângelui matern ce-mi curge în vene, dar și preocuparea pe care o am față de prezentul nostru, atât de ardent și de confuz, această „intersecție” a istoriei, pe care o numim Criză, ca pe o zeiță atotputernică și capricioasă, așa cum sunt zeii minori! Sigur, nu vom rezolva aici, cu puținele elemente pe care le deținem, această gravă preocupare, problemă, de care s-au ocupat în timp un Drăghicescu, un Eugen Lovinescu sau George Călinescu și care adeseori ne întunecă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai curând de indigestie decât de foame. Egoism în doi; afacere care se sfârșește cu faliment. Boală care începe cu fiori și se sfârșește cu căsătorie. Doi care fac unul. În amor, femeia onestă zice: nu; cea pasionată: da; cea capricioasă: da și nu; cea cochetă: nici da, nici nu. Amorul: cal de bătaie al artiștilor. Boire sans soif et faire l'amour en tout temps c'est ce qui distingue l'homme des autres bêtes. (Beaumarchais) Era un voievod chior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe deasupra solzilor de valuri. Deslănțui-se-vor până la amaiză harmasarii de spumă ai mării? așa cum a anunțat comandantul flotei? La ora 9, la ora 10, marea relativ liniștită, neschimbată. Sunt curios să văd cum și în ce măsură se îndeplinesc prognosticurile vremii acestei mări capricioase. Nu pot fi oare prevăzute aceste schimbări ce par adevărate salturi de tigru? Acum două zile am intrat pe Sütghiol, într-un cuter elegant cu aripi sprintene, la pescuit cel mai umilit și mai țigănos pește din aceste locuri. Pescuitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aproape în întregime obscur. Am consultat și pe alții cu ochi mai ageri decât ai mei, m-am chinuit cu lupa, fără să pot descifra mare lucru: cuvinte dis parate, sintagme, frânturi de propoziții. Sensuri prizoniere zbătându-se sub grafia capricioasă, imposibilă. Doar către sfârșitul torențialului text, o adnotare lizibilă, singura: „Când dracu’ o să mă pot opri?“ Oprirea s-a petrecut în 1971, când Ury Benador murea fără să mai fi văzut tipărit vreun volum din Opere, seria începută de E.P.L.
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ales că încă dispunea de influență în sferele înalte ale puterii, în acei ani din urmă ai regimului Dej. Nu înghițea chiar orice și de la oricine, iar pe unii activiști îi sfida, neluându-le în seamă cerințele aberante. Era însă capricios și în alte împrejurări avea el însuși inițiative de cenzor sau mai rele. Atunci ieșea la iveală componenta cinică a personalității acestui om complicat, coexistentă cu generozitatea și afectuozitatea. A venit odată în tipografie și a cerut să vadă un
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
TV. Având ca punct de pornire cronicile sale scrise pe marginea acelui volum de corespondență, el reia lectura, din perspectiva studiului literaturii epistolare ("corespondența mijloc terapeutic, loc de liniștire, zonă de stilistică ludică, ifose introspective, tandrețuri în oglindă și alinturi capricioase /.../ scrisoarea face bună medie/re/ între oglindirea necruțătoare, crudă și nudă, a jurnalului și travestiul oficial al operei publicistice. Este un interstițiu, un limb, spațiu filtrant al extremelor, care estompează, dar nu falsifică, nuanțează fără să malformeze... prea mult"), căutând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dinaintea mea ca două torente ce curgeau în sens contrar și, fără voie, în fața mișcărei continue ce-mi lua ochii, cădeam pe gânduri, închipuindu-mi acest potop de oameni ca o altă mare tot atât de nesfârșită, de nepotolită, cu aceleași porniri capricioase, cu aceleași adâncuri de inimi și de suflete ca și fundurile nesondabile ale mărei. Alteori urmăream în depărtări, între cer și apă, bărcile ce se zăreau ca niște paseri albe cu aripile întinse sau vapoarele, adevărați monștri plutitori, cari, suflând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fiecare gară, la fiecare târg, la fiecare frontieră, alte tipuri, alte neamuri, alte vederi. Nu bine ți-ai aruncat ochii pe o câmpie frumoasă, pe o apă curgătoare, pe un castel mândru, pe o fabrică ce fumegă, pe un munte capricios, că toate aceste au și dispărut și altele, necontenit altele, vin în loc. Impresiunile se strecoară repede fără să ai vreme să le mistui. Puterea aburului îți împrumută parcă ție însuți puteri peste fire. Te simți mai mult decât un om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]