2,738 matches
-
blocaj al Qi-ului mintal (tulburări de comportament și stare psihică rea, obsesii, fobii, oricât de minore); • dezechilibre funcționale profunde (tulburări funcționale); • șocuri organice (boli mai grave, răni, prezența maselor dure, distrugeri celulare). Factori declanșatori: • urmenajul; • bolile; • șocurile afective și frustrările; • carențele sexuale; • carențele respiratorii; • carențele alimentare etc. 2. Metodologie practică a) Centrele de reglare ale corpului Primul demers este să se acționeze asupra locurilor de convergență ale meridianelor interne ale celor trei focare. FS: • trunchi Yang: 15V (D5/D6); • trunchi Yin
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Qi-ului mintal (tulburări de comportament și stare psihică rea, obsesii, fobii, oricât de minore); • dezechilibre funcționale profunde (tulburări funcționale); • șocuri organice (boli mai grave, răni, prezența maselor dure, distrugeri celulare). Factori declanșatori: • urmenajul; • bolile; • șocurile afective și frustrările; • carențele sexuale; • carențele respiratorii; • carențele alimentare etc. 2. Metodologie practică a) Centrele de reglare ale corpului Primul demers este să se acționeze asupra locurilor de convergență ale meridianelor interne ale celor trei focare. FS: • trunchi Yang: 15V (D5/D6); • trunchi Yin: 17 FM
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
tulburări de comportament și stare psihică rea, obsesii, fobii, oricât de minore); • dezechilibre funcționale profunde (tulburări funcționale); • șocuri organice (boli mai grave, răni, prezența maselor dure, distrugeri celulare). Factori declanșatori: • urmenajul; • bolile; • șocurile afective și frustrările; • carențele sexuale; • carențele respiratorii; • carențele alimentare etc. 2. Metodologie practică a) Centrele de reglare ale corpului Primul demers este să se acționeze asupra locurilor de convergență ale meridianelor interne ale celor trei focare. FS: • trunchi Yang: 15V (D5/D6); • trunchi Yin: 17 FM (între cele
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
am aflat din altă piață, de la o altă precupeață, că moșul își bătuse joc de mine și mi-am învățat lecția. Aici trebuie să admit că a fost și vina mea: după facultate o lăsasem mai moale cu cititul și carențele la capitolul cultură generală n-au întârziat să apară; m-am abonat rapid la toate revistele glossy de pe piață și în scurt timp am recuperat... Cât despre numărul doi, cu el am scos-o la capăt altfel. Am descoperit soluția
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
oportuniste sunt mai curând normale, decât simple excepții Individul este capabil și chiar dornic de angajament necalculat în funcționarea sa în mediu social și organizațional. Manifestarea unui climat de oportunism și calcule interesate în sânul organi zației este manifestarea unor carențe de conducere și de incompetență administrativă Individul nu va ezita să-și maximizeze interesul, chiar dacă este conștient că în cazul în care toți ceilalți agenți vor proceda la fel, rezultatul global va fi catastrofal. Individul va căuta să trișeze și
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
sine. Așadar, disprețul față de români: „eu fug de compatrioți ca de ciumă. Am văzut prea mulți și-mi ajunge” (20 septembrie 1970 Ă 585). Totuși, de reținut reversul, adică admirația pentru câteva din valorile lor, dacă nu cumva chiar pentru carențele în care descoperă un sens altfel inaccesibil. Îi spune lui Wolf Aichelburg: „Ce tristețe, câtă furie mă cuprinde când mă gândesc la originile mele! Între blestem și mahala!” (16 iunie 1970 Ă 486). Tristețea... Ă aici e un semn încă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
rănești și să te rănești. Pot foarte bine să-mi fac rău singur” (III, 188). Boala, trupul rănit, limitele corpului, toate acestea, presupunând suferința, instituie cunoașterea. Este aici o metodă decisivă pentru raționamentele în răspăr ale lui Cioran care transformă carențele în avantaje, oferind astfel, prin sine, o salvare. Vom reveni asupra ei. Deocamdată, iată: „Trebuie spus lucrurilor pe nume: toate gândurile mele depind de neajunsurile mele. Dacă am înțeles câte ceva, meritul revine exclusiv carențelor sănătății mele” (I, 238). Cât despre
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
răspăr ale lui Cioran care transformă carențele în avantaje, oferind astfel, prin sine, o salvare. Vom reveni asupra ei. Deocamdată, iată: „Trebuie spus lucrurilor pe nume: toate gândurile mele depind de neajunsurile mele. Dacă am înțeles câte ceva, meritul revine exclusiv carențelor sănătății mele” (I, 238). Cât despre ipocrizie, ea se întemeiază pe conștiința acestei deliberări. Ceea ce nu face suferința mai puțin autentică. Ca să revenim, opera, stilul, reflecția asupra limbajului, consecințe, toate, ale unei abateri de la un sens originar al prezenței omului
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că „Scepticul din mine îl înăbușă din ce în ce mai mult pe mistic” (I, 122), Cioran o spune la fel de clar: „Sunt sceptic prin fiziologie, ereditate, obișnuință și vocație, și de asemeni prin gust filozofic”. Oricum, cuvintele lui despre scepticism definesc mai degrabă o carență adâncă a ființei, chiar dacă e o carență admirată și exploatată filozofic. Să fie carența care salvează? Limita care amână? Negura care luminează? Mai degrabă e de crezut Cioran atunci când vede în scepticism natura adâncă a ființei sale. Spune într-un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mult pe mistic” (I, 122), Cioran o spune la fel de clar: „Sunt sceptic prin fiziologie, ereditate, obișnuință și vocație, și de asemeni prin gust filozofic”. Oricum, cuvintele lui despre scepticism definesc mai degrabă o carență adâncă a ființei, chiar dacă e o carență admirată și exploatată filozofic. Să fie carența care salvează? Limita care amână? Negura care luminează? Mai degrabă e de crezut Cioran atunci când vede în scepticism natura adâncă a ființei sale. Spune într-un loc: „La mine, scepticismul e visceral înainte de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
putință la noi. Mediul l-ar fi făcut frivol, «jurnalist», diletant, sceptic într-un chip vulgar. Asta e și trăsătura dominantă a neamului nostru: scepticismul vulgar” (III, 291). Un scepticism care se resoarbe în umor, în poltronerie, în râgâit. O carență fiind, umorul îi ajută pe cei de pe margine, dedublații, învinșii, neputincioșii să convertească eșecul în victorie. O victorie pe dos, pe care Cioran o deplânge, dar de care, finalmente, se agață. Nu întâmplător, se simte congener evreilor, pe care îi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran Dumnezeu. Or, boala, beteșugurile, ființa aceasta care doare, toate, dincolo de neputința pe care o relevă, constituie până la urmă o șansă: „Trebuie spus lucrurilor pe nume: toate gândurile mele depind de neajunsurile mele. Dacă am înțeles câte ceva, meritul revine exclusiv carențelor sănătății mele”. Travestirea aceasta e o metamorfoză care amână la infinit gestul fatal al sinuciderii. Până la urmă, bolile sunt pentru Cioran chiar o șansă, aceea de a putea fi el însuși. Nu întâmplător vorbește despre buna lor folosință. Avantajele bolii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a umilinței. „Mii de sclavi își strigă în mine părerile și durerile contradictorii” (I, 19), spune Cioran; sau: „Aparțin unei nații la care eșecul este endemic” (III, 31). Reversul unei astfel de atitudini nu întârzie să apară. Răsturnându-le rostul, carențele acestea ale strămoșilor pot fi nu doar motiv de disperare, ci și de satisfacție orgolioasă. Cioran, o știm, nu-i suportă pe cei care se realizează, pe fericiți, considerându-i superficiali, ignoranți, ignobili. Iată-l spunând: „Toate aceste națiuni occidentale
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu atât mă simt mai român. Anii mă readuc la origini și mă cufund iarăși în ele. Iar străbunii mei, pe care i-am tot ponegrit, ce bine-i înțeleg acum, și câte «scuze» le găsesc!”. În fond, care erau carențele străbunilor săi, carențe de care Cioran se simțea rușinat și pe care voia să le extirpe? Înainte de toate, Cioran nu suportă că poporul în care s-a născut este un popor minor. La întrebarea de ce nu au românii forța să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
simt mai român. Anii mă readuc la origini și mă cufund iarăși în ele. Iar străbunii mei, pe care i-am tot ponegrit, ce bine-i înțeleg acum, și câte «scuze» le găsesc!”. În fond, care erau carențele străbunilor săi, carențe de care Cioran se simțea rușinat și pe care voia să le extirpe? Înainte de toate, Cioran nu suportă că poporul în care s-a născut este un popor minor. La întrebarea de ce nu au românii forța să se impune în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
trebuie să plătesc pentru toți străbunii mei? ș...ț. E în același timp plăcut și umilitor să mă gândesc că în urmă cu câteva generații ai mei erau niște sălbatici, niște băștinași” (II, 16). țara e făcută vinovată pentru toate carențele sale, pe care el le-ar fi proiectat în esență. Iată: „Dintotdeauna, raporturile mele cu țara mea au fost doar negative, adică o fac răspunzătoare de toate slăbiciunile și de toate eșecurile mele” (III, 329). Numai că, așa cum știm, orice
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
le folosește. "Individualismul burghez devine astfel prizonierul obiectelor; în timp ce le folosește, le conferă o putere extraordinară". Morin evocă apoi neliniștea unei civilizații în care dezvoltarea tehnică și economică, departe de a determina dezvoltarea multilaterală a personalității umane, întreține și provoacă carențe și boli în propria noastră ființă". Locuințele sînt închise în niște "cutii de chibrituri", transporturile în comun sînt "transporturi de singurătate". "Compartimentării propriei vieți îi trebuie adăugată cea multiplicată prin hiperspecializare; și în acest caz, explozia din Mai a însemnat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Dezvoltarea artei portretului: personaje tipologice, verosimile, din toate clasele sociale, create prin observarea directă a vieții - surprinzând raportul dintre om și mediul său natural, social și istoric. Portretul este frecvent focalizat asupra unei dominante morale (personaje caractere) sau asupra unei carențe ereditare (pe care o vor accentua na turaliștii). - Cultivarea unui stil sobru, adesea impersonal sau anticalofil: „Modalitatea de redare trebuie să fie cât mai simplă, pentru ca toți să o poată înțelege.“ (G. Larroux, Le Réalisme) - Diversitatea modelelor realiste: realismul obiectiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai ales o garanție a păstrării pământurilor lui Vasile Baciu. Pentru toate aceste carențe morale și afective va plăti însă cu viața, devorat de glasul pământului și de glasul iubirii. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau o temă în romanul ales În opinia mea, cele două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
veșnică. Veșnic este supliciul, moartea.“ (Justin Ceuca, Evoluția formelor dramatice) 3.3.4. Specii ale genului dramatic Comedia (lat. comoedia, gr. komoidía - cântec de sărbătoare) este o specie a genului dramatic în care sunt zugrăvite întro manieră satirică tipuri umane, carențe de caracter, moravuri ale societății, situații hazlii, având întotdeauna un final fericit. Născută încă din Antichitate, pentru a sancționa scenic vicii ale naturii umane, această specie dramatică dezvoltă categoria estetică a comicului. Comicul constă în valorificarea artistică a unor acțiuni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
comedia studiată; - susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau o temă în comedia pentru care ai optat. INTRODUCERE: Comedia. Definirea conceptului Ca specie a genului dramatic în care sunt zugrăvite întro manieră satirică tipuri umane, carențe de caracter, moravuri ale societății, situații hazlii, comedia apelează la limbaje scenice complexe pentru a provoca râsul. Cel care desăvârșește aceste limbaje și comportamentul scenic al personajelor comice în spațiul comediei românești este I.L. Caragiale. Strălucit precursor al teatrului modern
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dintre aparență și esență. Abdicând de la condiția exemplară pe care ar trebui să o reprezinte în viața publică, eroii Scrisorii pierdute sunt caracterizați prin suficiența intelec tuală sau prostia agresivă, prin imoralitate și duplicitate, prin corupție, oportu nism ori lașitate. Carențele de caracter par să fi afectat grav moravurile și relațiile dintre oameni. Între Ștefan Tipătescu și Nae Cațavencu, de exemplu, există un dezacord puternic ce provoacă un conflict deschis. Arestat abuziv din ordinul prefectului, Cațavencu este apoi eliberat și invitat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
scena confrun tării violente dintre cei doi rivali, la cârciuma lui Avrum, de exemplu). După moartea Anei, conflictul cu George este disimulat sub aparența prieteniei, dar viclenia proce durală a eroului va fi denunțată de Savista, oloaga. Pentru toate aceste carențe morale și afective, Ion va plăti cu viața, devorat de glasul pământului și de glasul iubirii. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ semnificative pentru construcția personajului ales Traseul existențial al protagonistului este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că, în societatea postmodernă, practica lecturii de plăcere este, în mare măsură, substituită de practica informării prin mass-media, având drept consecință o cvasiignorare a marilor capodopere ale literaturii universale. În circumstanțele date, este evident că școala trebuie să suplinească această carență, deschizând ferestre spre creații artistice remarcabile. (Dezvoltarea argumentului poate viza modul în care studiul sistematic al marilor creații literare poate declanșa dorința de a citi integral cartea.) ARGUMENT 2: Un al doilea argument rezidă în rolul formativ pe care îl
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acest mecanism psihic. „Cei șapte ani de acasă“ contribuie, așadar, fundamental la cristalizarea personalității și a deprinderilor cu care copiii pornesc în viață. Desigur, educația comple mentară pe care copiii o primesc la grădiniță, apoi la școală poate ameliora eventuale carențe educative, dar nu le poate anula. În al doilea rând, conform psihologiei care argumentează rolul eredității și al educației în dezvoltarea copilului, influențele mediului și ale climatului familial sunt determinante în formarea eului conștient al copilului. „Aventura conștiinței mele a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]