2,375 matches
-
Constanța), iar în 1938 unul de publicistică, Istoria vieții publice în România, unde sunt trecute în revistă doctrinele politice și e creionat succint modul lor de manifestare în spațiul românesc, lucrarea fiind ilustrată oportun și atrăgător cu reproduceri ale unor caricaturi de presă de la cumpăna veacurilor XIX și XX. Adevăratul debut literar al lui Ș. s-a produs însă în ipostaza de dramaturg, cu piesa Furtună în Olimp (reprezentată pe scena sălii Studio a Teatrului Național din București, în stagiunea 1945-1946
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
Cezar Bolliac) etalează o proză „gazetărească”, sobră fără ariditate, fluentă, decentă, dar fără virtuți propriu-zis beletristice, deși autorul operează intermitent și cu armele „romanțării” literare. SCRIERI: În halat și papuci (în colaborare cu Victor Rodan și L. G. Legrel), cu caricaturi de A. Dragoș și V. Anestin, București, [1933]; Constanța, cu fotografii de N. Tomescu, București, 1936; Istoria vieții publice din România, București, 1938; Furtună în Olimp, pref. Șerban Cioculescu, București, 1946; Afaceriștii, București, 1953; Aranjamentul lui Pangrati, București, 1953; Albăstrelele
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
vă spune că în fișierul atașat veți găsi „bill caricature”; pretinzând că este scanner de viruși, vă va afișa, prin textul mesajului, No viruses found și MCAFEE.COM; • la mesaj se atașează fișierul cari.scr, care, la deschidere, afișează o caricatură a lui Clinton cu al său saxofon; în acest moment, viermele se autocopiază în folderul Windows System și va continua să se autopropage prin Outlook; la 8 dimineața, a doua zi, șterge toate fișierele de pe unitățile C, D, E, F.
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
înclinație de moralist și ingeniozitate în compoziție și tipologie, scriitorul denunță impostura, fariseismul, parvenitismul, oportunismul, incompetența, abuzul de putere, traficul de influență, birocratismul, mistificarea, corupția, gândirea dogmatizată și exprimarea în clișee, logoreea pretențioasă, demagogică etc. Apelează nu o dată la grotesc, caricatură, parodie, după cum deseori în spatele umorului se află implicații existențiale grave. Astfel, piesele sunt, în esență, pledoarii pentru adevăr, pentru autenticitatea ființei umane, noblețe spirituală și etică. Reprezentative ar fi - alături de Scaunul - Concurs de frumusețe (1979), Paradis de ocazie (Cuibul) (1979
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
Gusti, ia parte la organizarea Muzeului Satului din București, iar în 1937 e comisar al Pavilionului României la Expoziția Internațională de la Paris. Colaborează cu articole, cronici și comentarii teatrale, cu versuri și fragmente din scrierile dramatice sau cu desene și caricaturi la numeroase ziare și reviste, între care „Acțiunea”, „Boabe de grâu”, „Curentul”, „Curentul magazin”, „Gazeta”, „Gândirea”, „Hiena”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Politica vremii”, „Reporter”, „Spectatorul” ș.a. În principalele creații dramatice ale lui P. trama se bazează pe împlinirea dragostei, cu toate
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
un ins decăzut, inferior, purtător de cuvânt al opiniei publice. E la P. un amestec de inteligență și atitudine naivă, teribilistă, accentuată de recursul la senzațional, la personaje exemplare (mai cu seamă în cazul femeilor), înconjurate de stârpituri sau de caricaturi, iar la nivelul textului, prin inserări de scurte comentarii șmecherești, uneori numai de dragul de a le face. Poate gustul pervertit de rețetele literaturii de consum l-a împiedicat să realizeze o operă care, așa cum se anunța, putea fi remarcabilă cel
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
Victor Eftimiu, I. Al. Brătescu-Voinești, Corneliu Moldovanu. Fiind una dintre cele mai importante reviste de tip magazin ale vremii, P.i. încearcă să surprindă viața cultural-artistică a momentului. Publică o serie de cronici dramatice, cinematografice, literare, culturale, muzicale, informații culturale, caricaturi, umor. Alți colaboratori: Ion Marin Sadoveanu, Radu Mislea, Ioan Timus, Sandu Teleajen. A.P.
PREMIERA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289008_a_290337]
-
Iuvenal: „Difficile est non satyram scribere”. Preludată arbitrar de trei texte fără adeziune, materia „epică” e distribuită în șase capitole, fiecare având în frunte, cu efect violent antifrastic, citate din Stalin și din Ceaușescu. Subiectul nu excelează prin coerență, iar caricatura, de data aceasta orientată altfel, este excesivă. Un politician burghez, deosebit de versatil, Costache Bălănuță, internat sub Ion Antonescu în lagăr, cunoaște acolo un comunist de seamă, Vasile Vasiliu-Roșiorii-dă-Vede, care după 1944 va deveni șeful cu puteri nelimitate al partidului și
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
autorul însuși specifică repetat, în dialoguri cu un critic fictiv și nu numai, subliniind că, în loc să urmeze principiul realist de „a lăsa faptele să vorbească de la sine”, „a intervenit tot timpul” în narație, a practicat „comentariul ironic”, a „tratat în caricatură” o seamă de personaje, le-a „desființat prin grotesc”. Cu alte cuvinte, a aplicat categoriei personajelor pe care altădată le-ar fi prezentat, obligatoriu, ca pozitive tratamentul menit - tot printr-un imperativ categoric - acelora ce incarnau, în viziunea de atunci
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Ion Pogan, Nelu Ivanovici, Cicerone Theodorescu, Liviu Deleanu, Eugen Constant, Emil Gulian. Proză semnează Cosma Damian, Octav Șuluțiu, Virgil Huzum, Mircea Damian, Alexe Robu, Traian Mateescu, C.N. Negoiță, Al. Sahia. Pe coperta fiecărui număr se reproduce o fotografie sau o caricatură a unor scriitori ca Tudor Arghezi, E. Lovinescu, Mihail Sadoveanu, Elena Farago, cărora li se consacră și articole de prezentare. Numa Cartianu recenzează Roxana de Gala Galaction, Paradisul suspinelor de Ion Vinea, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
RADICAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289088_a_290417]
-
Adrian Maniu. Sunt prezentate programele literare radio, cuprinzând emisiuni realizate de Tudor Arghezi (cu precădere în anii 1931 și 1932), F. Aderca, Ion Manu, Ion Pribeagu, Perpessicius, N. Iorga. Revista mai cuprinde sfaturi tehnice, corespondență cu cititorii, știri de pretutindeni, caricaturi. T.H.
RADIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289091_a_290420]
-
se publică poezie, poeme în proza, eseuri, schițe, nuvele, române în foileton, teatru, aforisme, cugetări, traduceri (cu precădere din literatura clasică greacă și latină), pagini de istorie „povestita”, curiozități diverse (un fel de meridiane socio-culturale) și „Știați că?”, însoțite de caricaturi, desene, reproduceri. În articolul Un program de activitate, sub pseudonimul Simeon Rufu, Ion Foți anunță că redactorii nu își vor lua vacanță în timpul verii, rămânând să informeze publicul cititor despre fenomenul cultural de pretutindeni. Declarându-se „monarhici din convingere”, „tradiționaliști
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
lăsa impresia unei oarecare înzestrări pentru observația realistă și vioiciunea dialogului, cert este că Sunt studentă! (1933), construit pe același calapod, schimbat fiind doar cadrul școlar cu cel universitar, fixează coordonatele în care trebuie citită această prozatoare: schițe satirice și caricaturi ce nu pot depăși nivelul de copiere a realității, fără nici o tentativă de transfigurare artistică. Literatura genului va cunoaște multe cărți inspirate din viața școlară, unele devenite bestseller, precum Cișmigiu et Comp. de Grigore Băjenaru, care, deși facile, sunt salvate de
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
în special pe dialogul plin de surprize al obiectelor sau animalelor, iar cupletele în limba franceză, pe traducerea literală a unor expresii idiomatice românești, efectele comice fiind nu o dată la limita decenței. O prezență constantă este personajul Dom Paladu - inițial caricatură a unui om politic al vremii, apoi „un moș Teacă țivil” -, prototip al bucureșteanului gălăgios și atoateștiutor, surprins în cele mai variate ipostaze. O tentativă de a crea tipuri contemporane reprezentative conțin și „istorioarele cinematografice” de atmosferă caragialescă, avându-l
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
tineri, care nu e finalizată. Debutează editorial în 1934, cu o carte de proze scurte, Dragostea noastră cea de toate zilele, distinsă cu Premiul Societății Scriitorilor Români. Colaborează cu articole de atitudine civică, dar și cu proză, eseuri, cronici și caricaturi la „Cronica”, „Ulise”, „Facla”, „România literară”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Viața literară”, „Luceafărul literar”, „Linia nouă”, „Reporter”, „Decembrie”, „Rampa”, „Drum”, „Drum nou” ș.a., iar după război la „Revista familiei”, „Revista literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. În 1931-1932 frecventează cenaclul Sburătorul, unde
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
literar”, „Linia nouă”, „Reporter”, „Decembrie”, „Rampa”, „Drum”, „Drum nou” ș.a., iar după război la „Revista familiei”, „Revista literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. În 1931-1932 frecventează cenaclul Sburătorul, unde îi prezintă lui E. Lovinescu revista „XY”, citește proză și schițează caricaturile celor prezenți. De altfel, scriitorul își va însoți opera literară cu desenele proprii, caricaturistul, care își alege modelele îndeosebi din lumea literar-artistică și sportivă, numărându-se între cei mai apreciați profesioniști ai genului. Dragostea noastră cea de toate zilele anunța
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
scriu I.A. Bassarabescu, N.G. Rădulescu-Niger, Ludovic Dauș, C. Nădejde, Șt. Cruceanu, N. Țincu, Dem. Moldoveanu, Gh. Ionescu-Tutoveanu (G. Tutoveanu) și Petre Dulfu. Aici G.I. Demetrescu-Mugur traduce versuri din Heine și Petőfi, iar C. Jiquidi este prezent cu desene și caricaturi. Cu literatură populară colaborează D. Popa (culegător de basme) și C.I. Bondescu (autor și de articole despre datinile poporului român). R.Z.
REVISTA COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289195_a_290524]
-
caracter memorialistic, articole-bilanț privind evenimentele editoriale, informații cu privire la premiile Societății Scriitorilor Români și la premiile teatrale, cuvântări rostite de diferite personalități, cronică de artă plastică, cronică muzicală, cronică medicală, precum și cugetări și aforisme, curiozități, pagini umoristice și știri sportive, ilustrații, caricaturi, reclame, publicitate. Mai colaborează Ion Pribeagu, Haralamb G. Lecca, George Voevidca, George Nutzescu, Lucrezzia Karnabatt, Ioan I. Livescu, Ioan Timuș, Const. Graur, Emanoil Cerbu, Grigore Tăușan, Victor Rodan, Victor Kernbach ș.a. M.W.
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
comitet, cu excepția perioadei 17 octombrie 1899 - 20 februarie 1900, când Ranetti figurează ca director. Structural, M.T. se înrudește cu „Moftul român”, înscriindu-se într-o tradiție care pleacă de la gazetele satirice „Nichipercea” sau „Bondarul”. Coperta, ocupată în întregime de o caricatură politică, indică pentru fiecare număr situarea în imediata actualitate socială și politică. Editorialul, redactat mai întotdeauna de Anton Bacalbașa, sprijină cu argumente ingenioase, într-un stil febril, incisiv, atitudinea politică adoptată, care de cele mai multe ori nu este a redacției în
MOS TEACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288258_a_289587]
-
cu supliciul conducătorului răscoalei, textul se înscrie în tipul de poveste de aventuri, cu psihologii sumare și lineare. De interes documentar sunt surprinderea spiritului epocii, imaginea orașelor medievale (Cluj, Sibiu), mediul specific alcătuit din meșteșugari, nobilime, țărani liberi. Umorul și caricatura, folosite în creionarea unor personaje, individualizează când și când personajele care au, cel mai frecvent, psihologii rudimentare. După aceeași formulă epică este scris și romanul Horea, rex Daciae (I-III, 1982-1985), care evocă răscoala din 1794. Documentat istoric, M. propune
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
Tudor Arghezi), din scrierile lui Henri Murger și ale lui Gérard de Nerval. N. mai cuprinde articole din actualitatea politică, industrială, financiară, știri interne și externe, informații culturale, cronica plastică, mondenă, sportivă și medicală, dialoguri cu oameni politici, anchete, anunțuri, caricaturi, fotografii, reclame. M.W.
NAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288368_a_289697]
-
mă fiarbă” (Cântec de singurătate). Vibrația trăirilor, exprimarea lor directă, fără apel la artificii de efect, conferă poeziei scrise de P. o anumită forță, care o face mai convingătoare decât proza sa. SCRIERI: Îmi placi!..., pref. Tudor Arghezi, cu o caricatură de Ross, București, 1933; Ceai dansant, București, 1934; Primăvară pustie, București, 1945; Stele căzătoare, București, 1946. Repere bibliografice: O nouă poetă: Erastia Peretz, RP, 1931, 4018; Lucian Boz, O frescă de moravuri ale unei tinere scriitoare, ADV, 1933, 15 304
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
apărută la București, săptămânal, din 28 februarie până în 21 martie 1937. Girant responsabil: Filip Dumitru. Printre colaboratori se numără Geo Bogza (cu reportajul Telefonul public 40. 4. 01 40), Ștefan Roll, Paul Teodorescu, Lascăr Sebastian, C. L. Vâlceanu, Andrei Tudor. Caricaturile lor Victor Brauner și Jules Perahim imprimă revistei un aer de modernitate, chiar avangardist. M.Pp.
PINGUINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288819_a_290148]
-
finalitățile globale ale colectivității sunt prioritare în mod absolut în raport cu finalitățile membrilor săi este, de asemenea, discutabilă. Modelele sociale în care individul devine o simplă rotiță a unui angrenaj gigant, fiind modelat complet de logica acestuia, apar mai mult drept caricaturi, cazuri de evoluție socială patologică, decât aproximări rezonabile ale stării reale și normale al societății actuale. Este cazul, de exemplu, al societății „unidimensionale” a lui Herbert Marcuse (1977). Am putea considera că holismul reprezintă o presupoziție metodologică corectă în orice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1859 și 1866 de numele lui N.T. Orășanu. Colaboratorii care i s-au alăturat în această perioadă, Radu Rosetti, I. V. Adrian, Pantazi Ghica, I. A. Geanoglu, I. C. Fundescu, au publicat puțin, revista fiind scrisă aproape în întregime de redactor. Caricaturile sunt făcute până în 1861 de H. Trenk. Orășanu a întrebuințat o sumedenie de pseudonime, între care Nicor, Netto, Odobașa, Iago. Înzestrarea lui de ziarist și pamfletar dă nota dominantă a periodicului. Autor de comentarii politice pătrunzătoare, făcute cu patimă și
NICHIPERCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]