2,246 matches
-
se mulțumește a vitupera fondul așa-zicînd istoric al întristărilor d-sale, adică regimul totalitar ("Pe cînd mai toți se jucau în fața lui Dumnezeu cu viața,/ făcînd din cuvinte proprietate de stat,/ sclave vîndute unor utopii de import,/ ca-ntr-un carnaval continuu fără sărbători"), numărîndu-se printre cei ce-și extind atitudinea critică și la răstimpul post-revoluționar, la marasmul nostru actual, sub o egidă "democratică": "Un animal mic și urît aleargă mereu în față, ca viitorul/ pe care ni l-au tot
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
Rompetrol București stă. l Călărețul mureșean Viorel Bubău, singurul reprezentant al României la întrecerile de echitație ale Jocurilor Olimpice de Vară de la Atena, participă la un stagiu de pregătire în Franța, alături de selecționata „cocoșului galic“. Sportivul român și partenerii lui, caii Carnaval și Alexandru, vor evolua duminică în puternicul concurs de călărie de la Paris, penultimul înainte de întrecerile olimpice. l La sfârșitul săptămânii se va încheia ediția 2004 a celor două competiții rugbistice rezervate celor mai bune reprezentative naționale din Europa. Sâmbătă, la
Agenda2004-13-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282242_a_283571]
-
Sala Orpheum a Facultății de Muzică. Viața de scenă „Măiastra“, 1965. Operă în trei acte și cinci tablouri, libretul Ion Drappel și Ion Brezeanu; „Lot da Sodoma“, 1968. Operă biblică în două părți, libretul în limba italiană de Ion Drappel; „Carnaval“, 1969. Operă comică în două părți, după „D-ale Carnavalului“ de Ion Luca Caragiale, libretul de Ion Drappel; „Coroană pentru Doja“, 1972. Muzica de scenă la piesa lui Aurel Ardeleanu, premieră în 16 octombrie 1972, la Teatrul Național Timișoara. Acestor
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
1965. Operă în trei acte și cinci tablouri, libretul Ion Drappel și Ion Brezeanu; „Lot da Sodoma“, 1968. Operă biblică în două părți, libretul în limba italiană de Ion Drappel; „Carnaval“, 1969. Operă comică în două părți, după „D-ale Carnavalului“ de Ion Luca Caragiale, libretul de Ion Drappel; „Coroană pentru Doja“, 1972. Muzica de scenă la piesa lui Aurel Ardeleanu, premieră în 16 octombrie 1972, la Teatrul Național Timișoara. Acestor lucrări li se adaugă „Baladă pentru violoncel și pian“ (1969
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
pe versuri de Lucian Blaga). Bărbierul din... Bucarest Între gesturile consacrate Anului Caragiale, cel al compozitorului Ovidiu Manole este, fără îndoială, singular: profesorul timișorean a compus, în premieră mondială, o operă bufă având ca punct de plecare comedia „D’ale carnavalului”. Muzicianul este, de asemenea, autorul libretului scris integral în italiană. Inteligent intitulată „Il barbiere di Bucarest“, opera în trei acte recompune atmosfera Bucureștilor de altădată. „E însă o operă pentru oricare din scenele lumii, un Caragiale muzical dăruit lumii”, mărturisește
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
Carnaval l În aer liber Din informațiile pe care ni le-a furnizat dna Laila Onu, director al Centrului de zi „Pentru Voi“ din Timișoara destinat tinerilor cu dizabilități, am aflat că în data de 30 mai, de la ora 15, instituția
Agenda2003-21-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281040_a_282369]
-
a le oferi tinerilor posibilități de distracție. În acest sens, în ultima zi de vineri a fiecărei luni se desfășoară concursuri, jocuri de societate și petreceri aniversare. Pentru sfârșitul acestei luni, cei 90 de tineri au optat pentru organizarea unui carnaval în aer liber, fiecare având posibilitatea să-și exprime creativitatea. Măștile și costumele se confecționează deja în atelierele de croitorie și lucru manual aparținând centrului. MONICA DIANA PAVEL Examen IELTS l În luna iunie În perioada 21-28 iunie a.c., la
Agenda2003-21-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281040_a_282369]
-
Orff, Carmina Burana, - "Și de-aș avea darul profeției/ Și tainele toate de-aș cunoaște/ Iar dragoste nu am, nimic nu sunt." - pare să developeze vertiginos filmul vieții în absența unei ierarhii ordonatoare într-un aleatoriu deplin și hipnotic de carnaval karmic și care smulge lui Julie o singură lacrimă. Într-un flash se poate vedea fetusul mișcînd în corpul mamei. Cu cei doi amanți, o întreagă umanitate este izbăvită, renăscută, muzica urcă puternic majestuos cu accente tenebroase, întunecate, wagneriene. Ca
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
cum câte un personaj, în piesele lui Caragiale, e lăsat în urmă de evenimente și pricepe mai greu deznodământul la care, cu un mic defazaj, va lua, oricum, parte. De ce, atunci, preferă Caragiale momentul 11 februarie? Fiindcă februarie e luna carnavalului. Cad măștile, dar nu e cu supărare. Despărțindu-se de țară, Cuza spune, patetic, Să trăiască România! În manifestul lumii noi, care se adapă, aparent, de la 11 februarie, stă scris: Trăiască dar Moftul român! O eschivă la mustață, cât pe
11 februarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5768_a_7093]
-
care se adapă, aparent, de la 11 februarie, stă scris: Trăiască dar Moftul român! O eschivă la mustață, cât pe ce, puțintică. În logica moftului, niciodată nu e totul pierdut. Iar locul lui 11 februarie e luat, ca în D’ale carnavalului, de o revoluție la comandă. Zgomotoasă în formă, nulă în fapt. Ce scrie, în Calendarul înainte pomenit, la fila pe care tocmai ceam întors-o? Iaca, nu vă spun!
11 februarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5768_a_7093]
-
fi liric sau fiindcă ar avea repulsie față de nuanțele speculative (dimpotrivă, Foarță e un prestidigitator al noțiunilor rare), ci pentru că urechea îi este pliată exclusiv pe calambururi sonore, drept care aliterațiile, asonanțele și etimologiile la care recurge preschimbă pagina într-un carnaval fonetic, zgomotos ca un clopot și gol ca un pahar. Din acest motiv, fragmentele epice care îi ies din condei sunt sterile ca un cristal sunător, al cărui clinchet e dat chiar de goliciunea din interior. Între Foarță și proză
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
pentru care s-au utilizat aproximativ trei tone de blocuri de gheață provenite de la lacurile din vecinătate. Svetlana Mikheieva - directorul Ice Studio, compania care a ridicat palatul, a afirmat că acesta este identic cu cel construit în 1740, în timpul unui carnaval, pentru împărăteasa rusă Anna Ioanovna. Construcția a marcat atunci un dublu eveniment - zece ani de domnie ai împărătesei și victoria Rusiei asupra turcilor. În cinstea împărătesei, un întreg oraș a fost ridicat pe malul râului Neva, cu case, porți și
Agenda2006-07-06-turstica () [Corola-journal/Journalistic/284762_a_286091]
-
Și în iarna acestui an, Bâlea Lac își va întâmpina turiștii cu un nou Hotel de Gheață, dotat cu mai multe camere și mai multe iglu-uri, comparativ cu anul 2011, și al cărui decor va avea drept temă carnavalul. Hotelul de Gheață de la Bâlea Lac își așteaptă oaspeții, începând cu 25 decembrie. Cei care vor dori să petreacă o noapte în singurul hotel de gheață din România, situat la peste 2.000 de metri altitudine, vor avea parte de
Tema hotelului de gheață de la Bâlea Lac va fi carnavalul () [Corola-journal/Journalistic/65546_a_66871]
-
oaspeții, începând cu 25 decembrie. Cei care vor dori să petreacă o noapte în singurul hotel de gheață din România, situat la peste 2.000 de metri altitudine, vor avea parte de un decor de poveste, inspirat din atmosfera marilor carnavaluri. Camerele, restaurantul și barul de gheață vor fi decorate cu clovni, măști, personaje de basm, inorogi sau caruseluri, scrie adevărul.ro. Spre deosebire de anul trecut, Hotelul de Gheață de la Bâlea Lac din 2012 va avea 14 camere, cu 4 mai multe
Tema hotelului de gheață de la Bâlea Lac va fi carnavalul () [Corola-journal/Journalistic/65546_a_66871]
-
preț și numai de dragul de a fi, acum, invers. Altfel. Așa cum s-a întîmplat cu mari scriitori, după anii nouăzeci. În anii 1981, Lucian Pintilie face „De ce trag clopotele, Mitică?”. Scenariul său este construit în special pe piesa „D’ale carnavalului”, dar nu numai. Este o lume a miticilor văzuți de Caragiale și puși în pagină, fără menajamente, de Pintilie. Ceaușescu interzice, personal, filmul. Așa ceva nu putea fi admis. Citind parte din cronicile filmului, descopăr tot mai mult libertatea fantastică a
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
nestigheriți în laboratorul artistic al regizorului și chiar mai mult decât atât, în viața sa intimă. De fapt, vizionând filmul lui Sacha Gervasi ne aflăm mai curând în debaraua secretă a existenței hitchcockiene, acolo unde acesta își ține măștile de carnaval ale eului și monștrii personali alături de ficțiunile preferate. Regizorul merge chiar mai departe într-o încercare aș zice stângace de a-l psihanaliza pe versatilul regizor sau mai bine zis de a-l psychoanaliza. Într-adevăr, filmul la care lucrează
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
tranșați, o parte din trupuri erau arse, în timp ce sângele, inima și ochii erau aduse ca ofrandă și folosite la invocații către diavolii Satana, Barron, Belial, Belzebut... Apropo, îi cunoașteți? - Nu personal, doar din vedere în cadrul unor ceremonii publice sau în timpul Carnavalului Cazanelor, spuse dintr-un foc dracul tremurând vizibil de plăcerea istorisirii. - Așadar, să continuu. Prelati a explicat în fața Inchiziției planul său. Ducele de Rais trebuia împins la limita răului prin crime săvârșite în numele și prin invocarea Diavolului. Prin condamnarea și
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
prilej de metisaj între surse. Ajunsă pe teren croat, tema recîștigă ceva din tradiția vestică, alunecînd în canonul "judecății" la care se cîntăresc virtuți și vicii, bune și rele. Răspîndit în mai toate literaturile medievale (de la, să zicem, turnirul dintre Carnaval și Păresimi la Everyman), modelul ale cărui atingeri cu cărți bisericești și, dimpotrivă, cu scrieri vulgarizatoare Mihai Moraru le urmărește atent seamănă, din ce în ce, cu dezvoltarea alegorică a aceluiași, repetat, memento: o, superbe, quid superbis, tua superbia superavit
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
mai există un motiv care m-a făcut să pierd atâta timp cu citirea unor scrieri ratate, un motiv care nu mai ține de simțul răspunderii, ci de o plăcere a spectacolului. Cărțile pe care le-am parcurs constituie un carnaval al prostiei omenești, al prostiei care stă ascunsă în fiecare om, prost sau inteligent, și așteaptă să se manifeste cu exuberanță. Îmi place, recunosc, să privesc acest spectacol, imprevizibil, pitoresc, și să râd orgiastic. Toată viața mi-a plăcut să
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
un itinerariu solitar prin hățișurile unei duble tentații. Din partea stîngă a picturii sale se aud, chiar dacă din ce în ce mai stins, glasuri de sirene despuiate și de curve apocaliptice, gata să-l răpească și să-l arunce în zoaiele fierbinți ale unui imens carnaval, în timp ce din dreapta îi vin somațiile geometriei celeste și cadențele seci ale visului isihast. Păstrîndu-și cumpătul, simțul realului și estetica, Sorin Ilfoveanu a trecut cu bine prin toate încercările și iată-l acum, la 55 de ani, întreg, nevătămat și inconfundabil
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16134_a_17459]
-
față de scenă este scheletul ființei sale pe care l-a umplut cu carnea voluptoasă a rolurilor. Mariana Mihuț este o alcătuire dominată de paradoxuri. Mița în De ce trag clopotele, Mitică? celebrul film al lui Lucian Pintilie după piesa D'ale carnavalului a lui Caragiale, Zoe din Scrisoarea pierdută, la Teatrul Bulandra, în 1979, în regia lui Liviu Ciulei, X din o Batistă în Dunăre de D. R. Popescu în regia lui Ion Cojar, temperamente vulcanice, colerice, de nestăvilit, mizînd totul însă
Forță și senzualitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14881_a_16206]
-
primite de-a gata, căci epopeea napoleoneană e percepută ca o năvală barbară? Gustul detaliului care prezidează, de pildă, expozeul despre cultura ceaiului, văzută ca un schimb între civilizații? Modul în care Gérard de Cortanze ne prezintă viața ca un carnaval? Compus ca o piesă simfonică în trei ample mișcări, Assam este o sărbătoare a genului romanesc". Ceva mai rezervat, Jean-Rémi Barland de la "Lire" se mulțumește să concludă că Gérard de Cortanze e un umanist și un povestitor strălucit. În orice
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
și prețiosul parfum care-l învăluie pe M. Gustave, dar și o epocă în care n-ai trăit, dar pe care ți se pare că o poți prinde în străfulgerarea unei istorii personale, a unei povești. Astfel că butaforia, acest carnaval kharmic, ajunge să ofere mai mult sens decât adevărul istoric și nu e de mirare că literatura debitată incontinent de M. Gustave dă de fapt tonul întregii povestiri; lirismul ei inefabil printre hohotele de râs ale păpușarului abil camuflat de
Marele hotel de marțipan al istoriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2697_a_4022]
-
totalizând 307,2 miliarde de lei (cu 41 de miliarde de lei mai mult decât în ianuarie 2004). ( T. T.) l În 4 februarie, de la ora 17, în sala de sport a Liceului „Aurel Vlaicu“ din Arad, va avea loc carnavalul organizat de Centrul Diecezan de Tineret și parohiile romano-catolice din municipiul de pe Mureș. ( L. S.) l Credincioșii din Eparhia Caransebeș au donat circa 280 de milioane de lei în cadrul campaniei „Ajutor pentru Asia“. ( T. T.) l La Primăria municipiului Lugoj
Agenda2005-06-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283371_a_284700]
-
lei în cadrul campaniei „Ajutor pentru Asia“. ( T. T.) l La Primăria municipiului Lugoj, dl Flavius Mitar a fost numit - prin Dispoziția Primarului nr. 184/27 ianuarie 2005 - în funcția de persoană responsabilă pentru relația cu societatea civilă. ( T. T.) l Carnavalul organizat de Centrul Diecezan de Tineret din cadrul Episcopiei romano-catolice de Timișoara va avea loc în 5 februarie, ora 17, în sala Lira din Timișoara. ( L. S.) l Furnizorii de servicii medicale, servicii farmaceutice și dispozitive medicale care doresc să încheie
Agenda2005-06-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283371_a_284700]