1,163 matches
-
pe care și ea, pentru puțin, o frecventase). — De-a știrbușonul, zise Nora, plictisită. — De-a „mor de sete,-n marginea fântânii“, villoniză (sau orléansiză) profesorul Vasile Elisav. — De-a mor de sete, sete de amor, îi ținu hangul Carmen Carpen. — Tir-bu-șon, nu mai ai a-ri-pioare, fluieră Vasile, „ohne Worte“. — Cred și eu, trase concluzia Nora, aripioare n-are decât „Allways“. — „Allways cu aripioare“, răcni Carmen, făcându-se albastră, la față, cum cerneala. Cerneala care penetrează creta. — Ce-ați zice de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
aripioare n-are decât „Allways“. — „Allways cu aripioare“, răcni Carmen, făcându-se albastră, la față, cum cerneala. Cerneala care penetrează creta. — Ce-ați zice de-un sejur în Creta, zise Vasile Elisav. — L-aș prefera în patria Aphroditei, suspină Carmen Carpen. — Cypru, oftă Nora Aron. — Am iubit întotdeauna cuprul: roșcat, ductil și maleabil, făcu Vasile Elisav. — Cuprofilia e suspectă, țipă Nora. — E sexistă, se-nfurie și Carmen. — E morbidă, zise cea dintâi. — Sexistul își dorește totdeauna o femeie maleabilă, ductilă (și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
iubit întotdeauna cuprul: roșcat, ductil și maleabil, făcu Vasile Elisav. — Cuprofilia e suspectă, țipă Nora. — E sexistă, se-nfurie și Carmen. — E morbidă, zise cea dintâi. — Sexistul își dorește totdeauna o femeie maleabilă, ductilă (și, eventual, roșcată), conchise peremptoriu Carmen Carpen. — Pe care s-o mânuie ca pe o liță, se-nfierbântă Nora Aron, care avea mereu probleme cu siguranțele-i de cupru... — Ce oliță,-și zise, în sinea lui, Vasile. — Altfel, cum ar mai fi, el, macho, se întrebă Nora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
se-nfierbântă Nora Aron, care avea mereu probleme cu siguranțele-i de cupru... — Ce oliță,-și zise, în sinea lui, Vasile. — Altfel, cum ar mai fi, el, macho, se întrebă Nora Aron, cvasiretoric. — De unde, propria lui cuprofilie, conchise apodictic Carmen Carpen. — Muclesu, răcni Vasile Elisav, bătând cu pumnu-n masa de acaju, roșcată, — rumen, și el, la față ca arama: coprofilia e morbidă! — Es war einmal ein Pferd/ Der heisste Pferdinand... , se apucă să cânte Carmen Carpen. Ceea ce-i aduse, numaidecât, aminte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
lui cuprofilie, conchise apodictic Carmen Carpen. — Muclesu, răcni Vasile Elisav, bătând cu pumnu-n masa de acaju, roșcată, — rumen, și el, la față ca arama: coprofilia e morbidă! — Es war einmal ein Pferd/ Der heisste Pferdinand... , se apucă să cânte Carmen Carpen. Ceea ce-i aduse, numaidecât, aminte un limerick nemțesc, un schlimmerick, compus de un amic al ei germanofon (și, prin urmare, filosofofil): „Herr Heidegger, in einer Lichtung,/ den zweiten Band des Buches Dichtung/und Wahrheit las;/ das Blau war blass,/ die
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
tot numai din fier, din care crește o prăjină lungă și subțire; toată din fier și ea. Și sunt ne-mai-po-me-niți, fiindcă ei pot să vorbească departe, departe - cu alți soldăței; care nu se văd de-aici - dacă-s departe... - Aici Carpenul, aici Carpenul, mă auzi Paltinule?, cheamă soldățelul biet al meu. Carpenul mă ia pe genunchi, Îmi pune căștile la urechi. Aud pârâituri. Îl rog pe Carpen să-l Întrebe pe Paltin dacă l-a văzut pe tata. - Aici Carpenul - mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
din fier, din care crește o prăjină lungă și subțire; toată din fier și ea. Și sunt ne-mai-po-me-niți, fiindcă ei pot să vorbească departe, departe - cu alți soldăței; care nu se văd de-aici - dacă-s departe... - Aici Carpenul, aici Carpenul, mă auzi Paltinule?, cheamă soldățelul biet al meu. Carpenul mă ia pe genunchi, Îmi pune căștile la urechi. Aud pârâituri. Îl rog pe Carpen să-l Întrebe pe Paltin dacă l-a văzut pe tata. - Aici Carpenul - mă auzi, Paltinule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
subțire; toată din fier și ea. Și sunt ne-mai-po-me-niți, fiindcă ei pot să vorbească departe, departe - cu alți soldăței; care nu se văd de-aici - dacă-s departe... - Aici Carpenul, aici Carpenul, mă auzi Paltinule?, cheamă soldățelul biet al meu. Carpenul mă ia pe genunchi, Îmi pune căștile la urechi. Aud pârâituri. Îl rog pe Carpen să-l Întrebe pe Paltin dacă l-a văzut pe tata. - Aici Carpenul - mă auzi, Paltinule? Am lângă mine un flăcău, pe tatăl lui l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
departe - cu alți soldăței; care nu se văd de-aici - dacă-s departe... - Aici Carpenul, aici Carpenul, mă auzi Paltinule?, cheamă soldățelul biet al meu. Carpenul mă ia pe genunchi, Îmi pune căștile la urechi. Aud pârâituri. Îl rog pe Carpen să-l Întrebe pe Paltin dacă l-a văzut pe tata. - Aici Carpenul - mă auzi, Paltinule? Am lângă mine un flăcău, pe tatăl lui l-au ridicat Rușii, nu l-ați liberat voi cumva? Păi, cum să fie, nene, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Aici Carpenul, aici Carpenul, mă auzi Paltinule?, cheamă soldățelul biet al meu. Carpenul mă ia pe genunchi, Îmi pune căștile la urechi. Aud pârâituri. Îl rog pe Carpen să-l Întrebe pe Paltin dacă l-a văzut pe tata. - Aici Carpenul - mă auzi, Paltinule? Am lângă mine un flăcău, pe tatăl lui l-au ridicat Rușii, nu l-ați liberat voi cumva? Păi, cum să fie, nene, ca un tată de copil: voinic, frumos, bun... Bine, Paltinule, dacă dai de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
copil: voinic, frumos, bun... Bine, Paltinule, dacă dai de el, mă ții la curent - Paltinul a zis că Încă nu, tu știi, măi flăcău, ce-nseamnă «âncă nu»? - Știu, zic. Înseamnă: «dacă nu azi, atunci mâine»! O zbughesc de pe genunchii Carpenului, alerg să dau vestea cea mare: că tata se-ntoarce, «dacă nu azi, atunci mâine» - așa mi-a spus, mie, personal, Carpenul, că i-a spus Paltinul, că-l caută și-l găsește pe tata, care-i bun și frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
măi flăcău, ce-nseamnă «âncă nu»? - Știu, zic. Înseamnă: «dacă nu azi, atunci mâine»! O zbughesc de pe genunchii Carpenului, alerg să dau vestea cea mare: că tata se-ntoarce, «dacă nu azi, atunci mâine» - așa mi-a spus, mie, personal, Carpenul, că i-a spus Paltinul, că-l caută și-l găsește pe tata, care-i bun și frumos și voinic - ca un tată! Vine și mama În grădină. Vin și Moș Iacob cu Mătușa Domnica și Moș Andrei cu baba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
drept se duc amândouă Încolo, la ciulama și plăcințele. Moș Andrei, cu pălăria În mână: - Să mai Încerce băietu-cela, cu copacii lui, dom’ ofițeri’. Că bunâi Dumnezeu, a’ da de domțători’, săracu’... - Încercăm, moșule, Încercăm, zice ofițerul făcându-i semn Carpenului să continuie. O ia spre casă, clătinându-se ușor, ținându-se de legătura albă de la cap; Îi are, de-a dreapta și de-a stânga pe cei doi moși: Iacob și Andrei. Mă iau după ei, Moș Iacob se răsucește: - Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Mă iau după ei, Moș Iacob se răsucește: - Tu rămâi cu băietu-cela. Cân’ l-a găsî pe domțători’, vii fugulița să dai de știre, pecumcă! Rămân. Să dau, pecumcă. Numai că Paltinul zice acum că nu-l găsește și atunci Carpenul nostru. Îl pune pe Stejar să-l caute. Pe tata. Îl pune și pe Frasin. Și pe Jugastru. Pe Ulm, pe Alun, pe... S-a Întunecat, s-a răcorit. Mama a venit, o dată, cu ciulama și pentru mine; cu plăcințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu plăcințele și pentru mine. Cu pătura cărămizie, o știi tu, din refugiu. O știu, cum să n-o. Miroase Încă a dudă. Stau culcat pe-o ladă de-a lor, de fier, Înfofolit În pătură. Îl ascult pe Fag (Carpenul doarme alături, pe altă ladă și vorbește, fără căști, cu mama lui - toți avem o mamă). Și uite-l pe tata: voinic, frumos, bun - rătăcește printr-o pădure-ntunecoasă, de refugiu, plină de arbori făr-de nume. Dar eu știu: n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
plină de arbori făr-de nume. Dar eu știu: n-o să rătăcească multă vreme, numai pân-la dacă-nu-azi-atunci-mâine, fiindcă știu, mi-au spus toți bieții soldăței, mie, personal: au pornit În căutarea lui toți arborii purtători de nume cu, În fruntea lor, Carpenul. Carpenul Îl caută călare, și-i povestește mamei lui cum e la războiul-sfânt, cum a dat el, de tatăl unui băiat olecuță mai mititel decât el, biet-soldățel - Îi văd Carpenului cizma dinspre mine, prăfuită, stropită mai Întunecat, de spumă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de arbori făr-de nume. Dar eu știu: n-o să rătăcească multă vreme, numai pân-la dacă-nu-azi-atunci-mâine, fiindcă știu, mi-au spus toți bieții soldăței, mie, personal: au pornit În căutarea lui toți arborii purtători de nume cu, În fruntea lor, Carpenul. Carpenul Îl caută călare, și-i povestește mamei lui cum e la războiul-sfânt, cum a dat el, de tatăl unui băiat olecuță mai mititel decât el, biet-soldățel - Îi văd Carpenului cizma dinspre mine, prăfuită, stropită mai Întunecat, de spumă de la barba-calului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lui toți arborii purtători de nume cu, În fruntea lor, Carpenul. Carpenul Îl caută călare, și-i povestește mamei lui cum e la războiul-sfânt, cum a dat el, de tatăl unui băiat olecuță mai mititel decât el, biet-soldățel - Îi văd Carpenului cizma dinspre mine, prăfuită, stropită mai Întunecat, de spumă de la barba-calului, iar sus, Încremenit, iată albastrul; iată galbenul. Roșul - dacă nu azi, atunci mâine. AU PLECAT ROMÂNII Însă mâine: grădina goală, curtea goală, casa goală. Satul și el, gol. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mâine. AU PLECAT ROMÂNII Însă mâine: grădina goală, curtea goală, casa goală. Satul și el, gol. Mă trezesc târziu și nu În grădină la noi, dau ocol școlii, grădinii nimeni. Încep să plâng, să urlu - unde-s soldățeii? Unde-i Carpenul meu? Mama zice: - S-au dus mai Încolo. Ei au treabă, ei luptă...Nu mă ogoiește lupta lor, eu vreau tata. - D-apăi asta și fac când luptă, băiețălu moș’lui, Îmi explică Moș Iacob. Ieri ne-o’ cătat pe noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Elisav, subit. Nu-mi făceai caz chiar tu, duduie Nora, adineaori, de political correctness... — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și Carmen Carpen. — Și-o s-o cam pați, cam pați, cam pați, prezise profesorul Vasile Elisav. — Aiurea, zise Nora, n-o s-o paț. — Ba bine că nu, că nu, că nu, o tot ținură, ca niște papagali, pe-a lor, Carmen Carpen și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Carmen Carpen. — Și-o s-o cam pați, cam pați, cam pați, prezise profesorul Vasile Elisav. — Aiurea, zise Nora, n-o s-o paț. — Ba bine că nu, că nu, că nu, o tot ținură, ca niște papagali, pe-a lor, Carmen Carpen și Vasile Elisav. Corectitudinea aceasta, adăugară, într-un glas, cei doi, „is a term used to describe language, or behavior, which is claimed to be calculated to provide a minimum of offense, particularly to the racial, cultural, or other identity
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
or behavior, which is claimed to be calculated to provide a minimum of offense, particularly to the racial, cultural, or other identity groups being... “ — Citați, întrebă Nora. — Întocmai, ziseră cei doi, la unison. Ca dintr-o carte, întări și Carmen Carpen. — Ei bine, unde, oare, e „the minimum of offense“ datorat acestui Sese... ... Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga, dom profesor. — Și de ce, duduie Nora, acel „ufff!“ (de ușurare, bineînțeles), după ce, isprăvind-o cu numele dodecasilabic indigen al congolezului Mobutu, ajungeți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
-o cu numele dodecasilabic indigen al congolezului Mobutu, ajungeți la heteronimu-i european de Joseph-Désiré?... Pentru că, fără îndoială, e mai ușor de pronunțat. Cred că sunteți, ambii, de acord că Joseph nu e tot aia cu Ngbendu. Dar dacă, ripostă Carmen Carpen, tot mai imflamată, Joseph-ul ăsta este, pentru aborigenii congolezi, congo-kinshasezi sau zairezi, tot atât de anevoie pronunțabil ca, pentru noi, Ngbendu?! — Trebuie să recunoști, Nora Aron, statuă colocutorul lor, domnul profesor Elisav Vasile, că argumentul este imbatabil. Ați înnebunit, întrebă Nora. Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
aborigenii congolezi, congo-kinshasezi sau zairezi, tot atât de anevoie pronunțabil ca, pentru noi, Ngbendu?! — Trebuie să recunoști, Nora Aron, statuă colocutorul lor, domnul profesor Elisav Vasile, că argumentul este imbatabil. Ați înnebunit, întrebă Nora. Ce-i inchiziția asta?! Corectitudine politică, afirmă anchetatoarea Carpen. — Political correctness, făcu traducerea (sau, mai curând, retroversiunea) anchetatorul Elisav. — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și Carmen Carpen. — Și-o s-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
politică, afirmă anchetatoarea Carpen. — Political correctness, făcu traducerea (sau, mai curând, retroversiunea) anchetatorul Elisav. — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă Nora, îi dădu Vasile riposta cuvenită. — Sunt politicoasă, zise Nora. — Dar nu corectă, nu corectă, interveni și Carmen Carpen. — Și-o s-o cam pați, cam pați, cam pați, prezise profesorul Vasile Elisav. — Aiurea, zise Nora, n-o s-o paț. Mai curând, are s-o pață limba voastră, dacă vă pun să spuneți după mine Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]