KorAP: Find »[drukola/base=castel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...703 >

17,559 matches

Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464

i-a aparținut lui Ioan Oteteleșanu. Acesta a fost ministru de finanțe în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. A fost un mare filantrop, avea moșii întinse și case în mai multe zone ale țării, dintre care cele mai cunoscute au fost castelul și împrejurimile din Măgurele și clădirile și grădină devenite mai tarziu „Terasă Oteteleșanu” din București peste care tronează acum Palatul Telefoanelor și clădirile dimprejur. Aceste spații au fost locurile de întâlnire ale protipendadei Bucureștiului. În aceste spații doamna Elenă Oteteleșanu

POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Pofta_de_viata_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
ale artiștilor și scriitorilor patronate de Junimea. Măgurele era locul cel mai îndrăgit de marele nostru poet Mihai Eminescu, căci se refugia împreună cu Slavici și își găsea izvorul de inspirație pentru multe din poeziile sale. După ce Ioan Oteteleșanu a donat castelul, parcul și moția Academiei Române pentru a înființa un institut de învățământ pentru viitoare învățătoare, Slavici a locuit aici timp de 14 ani ca director și profesor. El a pus bazele unui învățământ vestit, inspirat din școlile europene. Castelul din Măgurele

POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Pofta_de_viata_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
a donat castelul, parcul și moția Academiei Române pentru a înființa un institut de învățământ pentru viitoare învățătoare, Slavici a locuit aici timp de 14 ani ca director și profesor. El a pus bazele unui învățământ vestit, inspirat din școlile europene. Castelul din Măgurele, așa cum era pe vremea când am urmat acolo cursurile școlare era înconjurat de un teren foarte spațios. Într-o parte era parcul cu pomi seculari și în cealaltă parte era grădină, pe care Ioan Oteteleșanu le încredințase în

POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Pofta_de_viata_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
cunoscut la noi pentru amenajarea Grădinii Cișmigiu și a Parcului din Șoseaua Kiseleff. Renumitul arhitect peisagist a creat aici un adevărat răi de frumusețe. În anii când eu am fost elevă acolo, 1944 -1948, parcul își păstra prospețimea frumuseții. De la castel cobora o peluza până la lacul mereu împrospătat de un izvor cu apă adusă de la mare distanță. Semăna cu cel din Cișmigiu și botezat la fel, „Izvorul lui Eminescu”. De câte ori nu am visat călcând pe același ălei pe care se plimbă

POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Pofta_de_viata_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
adusă de la mare distanță. Semăna cu cel din Cișmigiu și botezat la fel, „Izvorul lui Eminescu”. De câte ori nu am visat călcând pe același ălei pe care se plimbă Eminescu, de câte ori n-am murmurat versurile din “Scrisoarea IV” inspirare de prezență castelului: Stă castelul singuratic oglindindu-se în lacurui/ Iar în fundul apei clare, doarme umbră lui de veacuri”. M-am considerat norocoasă că am respirat aerul aceleeași atmosfere de magică reverie că în poezia „Somnoroase pasarele”. Simt și acum puterea cu care

POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Pofta_de_viata_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
mare distanță. Semăna cu cel din Cișmigiu și botezat la fel, „Izvorul lui Eminescu”. De câte ori nu am visat călcând pe același ălei pe care se plimbă Eminescu, de câte ori n-am murmurat versurile din “Scrisoarea IV” inspirare de prezență castelului: Stă castelul singuratic oglindindu-se în lacurui/ Iar în fundul apei clare, doarme umbră lui de veacuri”. M-am considerat norocoasă că am respirat aerul aceleeași atmosfere de magică reverie că în poezia „Somnoroase pasarele”. Simt și acum puterea cu care te absorbea

POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Pofta_de_viata_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
strălucitor și încărcate de ghirlande de flori, să văd statuia lui Eminescu, operă sculptorului Mihai Onofrei, executată după fotografia lui Eminescu făcută de pictorul polonez Franz Duschek, să revăd corpurile noilor clădiri M-aș duce și în cealaltă parte a castelului unde era grădină - adevărat Eden. Aș vedea-o că atunci prin sita genelor, străbătuta de ălei mărginite de flori, din loc în loc cu arcade strălucind în albul lemnului sprijin pentru trandafiri cățărători care formau adevărate bolti. Mi-aș oglindi chipul

POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Pofta_de_viata_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868

prizonier iar pe fratele său l-a alungat în India. Dhatusena, tatăl, a fost zidit de către fiul Kassapa într-o încăpere și lăsat să moară. Temându-se de răzbunarea lui Mogallana, Kassapa a pus să se ridice o nouă reședință, castel și fortăreață, pe stânca Sigirya. Construcția ar fi durat șapte ani. Noul rege a construit la baza stâncii un complex imens de grădini, bazine și fântâni. În anul 49, Mogallana, în fruntea unei armate de mercenari tamili, a venit să

TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Trei_zile_in_munti_partea_i_helene_pflitsch_1390400350.html [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
Corola-blog/BlogPost/338767_a_340096

surprindă oamenii într-un sens pozitiv. Am discutat, de asemenea, cu Renate Sandvik, o bloggeriță norvegiană premiată de călătorii. O puteți găsi la rea sandvica pe Instagram și pe www.renatesreiser.com . Vorbea frumos despre România, după ce fusese la Sighișoara, Brașov, Castelul Bran, Rașnov și în multe alte locuri. Era, ca mulți alții, surprinsă că România nu se străduiește să devină o destinație mai cunoscută, având în vedere că „totul este acolo”. Ce găsesc încurajator este faptul că tonul legat de România

Am vorbit despre România la Târgul de Turism de la Oslo și am obținut următoarea reacție by https://republica.ro/am-vorbit-despre-romania-la-targul-de-turism-de-la-oslo-si-am-obtinut-urmatoarea-reactie-zwow-asta-e-romania [Corola-blog/BlogPost/338767_a_340096]
Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201

la stăpâna aceasta hapsână, care mai și pusese ochii pe el și nici gând să-i răsplătească munca. Începu s-o urască. Ea deveni principala piedică în realizarea fericirii lui. Ba, se mai întâmplă ca, într-o zi, pe la poarta castelului să apară un negustor bogat, pe care boieroaica îl invită în casă, să-i arate toate minunățiile pe care priceputul Nerun le realiză sub comanda ei. Negustorul rămase cu gura căscată. Când îl întrebă pe Nerun din ce loc de

BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136

speranțe și de dorințe împlinite. Dalia, în visele ei de fecioară, când nopțile uneori se transformau în ziuă, se vedea în brațele unui Făt Frumos, călare pe un armăsar negru, ce-o răpea și-o purta în galopul calului spre castelul său de cleștar, ascuns într-un vârf de munte, undeva, într-un spațiu necunoscut, înconjurat de păduri seculare, cu stejari și arțari falnici, sub care dansau domnițele îmbrăcate în rochiile lor albe ca spuma laptelui. Dalia adormi înaintea mamei sale

ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496339780.html [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829

în fiecare zi. Am așezat-o într-un cadru în cel mai vizibil loc din cameră. Ne-am zâmbit și la început de viață. Am crescut împreună, seara înainte de culcare, mi-am amintit cum închidea ochii și, trează, hoinărea prin castele părăsite, printre zei sau pirați, zbura sau se ascundea de căpcăuni și fugea de mână cu un baiat mai mare, care o scăpa de primejdii, sau îi oferea papucul Cenușăresei, și multe alte vise minunate. Era așa de fericită în

TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 by http://confluente.ro/Mihaela_arbid_stoica_taina_s_mihaela_arbid_stoica_1364721026.html [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916

conștientizeată, ca pe un Paradis pierdut, în același timp!), liniile de forță aleOriginarității - aducând, însă, și vagi, dar persistente presimțiri ale viitoarelor spulberări ale vârstelor intransigente-nontranzacționiste: “Și totuși, mai rămân o clipă doar, lângă barca amintirilor,/ Alături de jocul „de-a castelul de nisip”, nespulberat, încă ». Volumul se numește, corect (întru pluralitate/pluralizare!), “Spiralele adolescenței”, pentru că ADOLESCENȚAare integrată, în semantica ei interioară, atât Coloana, TORSIONAT-SPIRALATĂspre Infinit, a lui Brâncuși - cât și Înțelepciunea Chtonian-Versatilă/Contradictorial-Demiurgică, Sinusoidală-pe-VERTICALĂ(glisând, proteic, și-n SUS și-n

CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_cronica_la_vo_elisabeta_iosif_1386758438.html [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
degenerate și desacralizate. Adolescentul trebuie să fie/devină (pentru a-și împlini funcția tauzmaturgică!), deci, Cavaler, Rege al Lumii, Ambasador și Paznic al Cetății Logos-ului Demiurgic/Autodemiurgic: “Ambasadorii demni ai cuvântului/ Ctitorind temeinic, în osia drumului / Și-au clădit castele în file de roză/ Transportând iubire în vetre de hipnoză. / Adolescentul i-a ridicat palate în a ei vatră / Și a adunat-o în buchet, într-o glastră.../ Cu spada verbului, în Cetatea vârstei lui / A sperat, că va deveni

CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_cronica_la_vo_elisabeta_iosif_1386758438.html [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787

nu departe de Munții Vlădesei și al Munților Meseș. Ziua însorită mângâia parbrizul autoturismului cu razele catifelate ale soarelui, în timp ce roțile înfășurau distanțele, pe când noi admiram peisajul invadat de verde. În acele momente însorite, cuvintele lui Octavian Goga, al cărui Castel nu era departe, mi-au venit în minte: “Cântecul lui, al românului, e frumos fiindcă vine de departe, din afunzimea vremurilor. De aici echilibrul moral care-l călăuzește totdeauna, de aici eleganța și grația horelor noastre. “ Ajunși la Căminul Cultural

FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1402335602.html [Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
Corola-website/Law/221255_a_222584

art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 200 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 4 decembrie 2008. Această modificare se aplică începând cu data de 15 decembrie 2008. a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m); ... b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste

EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/221255_a_222584]
Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977

chemat la Învierea/ Literei Chinonului” (cf. „Poemul luminos”, p. 68). În ciuda titlului, poemul nu evocă deloc lumina, ci blestemul fruntașilor templierilor (primul prizonier - Jacques de Molay!), închiși, de Filip cel Frumos (cu complicitatea papei Clement al V-lea!), în donjonul castelului de la Chinon! „Litera (de pe pereții castelului) Chinonului” este, în fapt, o lucrare satanică! „Ordinul Templierilor era un organism viu, în deplina stăpânire a depozitului său tradițional, și atunci ei (n.n.: templierii) au socotit crima (n.n.: regelui și a papei) într-

INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_incantatia_cosmica_a_un_adrian_botez_1342943745.html [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
Poemul luminos”, p. 68). În ciuda titlului, poemul nu evocă deloc lumina, ci blestemul fruntașilor templierilor (primul prizonier - Jacques de Molay!), închiși, de Filip cel Frumos (cu complicitatea papei Clement al V-lea!), în donjonul castelului de la Chinon! „Litera (de pe pereții castelului) Chinonului” este, în fapt, o lucrare satanică! „Ordinul Templierilor era un organism viu, în deplina stăpânire a depozitului său tradițional, și atunci ei (n.n.: templierii) au socotit crima (n.n.: regelui și a papei) într-atât de mare, încât au cerut

INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_incantatia_cosmica_a_un_adrian_botez_1342943745.html [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487

în fața dușmanului. - Ce vorbe fără rost sunt astea, Măria Ta? - Deși mă simt foarte bine am o presimțire... Astăzi doresc să fie zi de sărbătoare! Tăiați berbecii cei mai frumoși și aduceți butoaiele cu vinurile cele mai alese din pivnițele castelului! Vom da cel mai mare ospăț din istoria acestui principat! Dacă Domnul se îndură de mine vreau ca el să țină trei zile și trei nopți ca în povești! - Iertați-mi îndrăzneala și curiozitatea, dar pe cine sărbătorim? - Tovărășia noastră

II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
în curte sunt înjunghiați și puși la proțap cei mai frumoși berbecuți, iar din pivniță sunt scoase la lumina zilei butoaiele grele din stejar cu vinul roșu ca sângele care curge în pocale și ulcele de argint. Întreaga suflare din castel și din zonele învecinate, fără deosebire de rang, este invitată la ospăț. În a treia zi, aproape de asfințitul soarelui, principele Pătru Valdescu dă pentru prima oară semne de oboseală. Cei din jurul său îl îndeamnă la odihnă. Cu fața palidă, dar

II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
împrejurime. Ceilalți doi oșteni îi urmează exemplul. Deodată, un vultur uriaș țâșnește dintre stânci, își desfășoară aripile imense și se năpustește asupra străjerilor. Căpitanul Preda izbește cu paloșul în pieptul acvilei. Instantaneu aude un țipăt înfiorător de se cutremură turlele castelului și cei doi străjeri sunt prinși de ghearele fioroasei păsări. Câteva clipe tinerii plutesc prin aer, apoi sunt azvârliți printre ramurile copacilor. Căpitanul privește uimit acest spectacol îngrozitor. Cu o forță nevăzută prinde vânjos o suliță și o aruncă în

II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
înalt. Din reflex se prinde de un colț al acoperișului legănându-se în gol. Își dădu seama că dacă alunecă se face praf de stâncile de la baza zidului. Ridică privirea și văzu că diavolul înaripat mai face un rotocol pe deasupra castelului, aruncând flăcări pe cioc, apoi dispare în negura munților. Jos este zarvă mare. Care mai de care alergă în toate părțile fără să știe pe ce să pună mâna ca să-și salveze căpitanul. Un oștean mai lucid strigă: - Aduceți scările

II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
semnul sfintei cruci și rămaseră cu ochii holbați de spaimă. După ce puseră de comun acord toate propunerile și pecetluiră deciziile finale, participară la un ultim ospăț în cinstea răposaților stăpâni. Odată cu căderea serii demonii se furișară pe la colțurile întunecate ale castelului îngrozind musafirii.. Speriați de șicanele diavolilor, boierii își luară trăsurile și fugiră prin noapte spre conacele lor. Dar duhurile rele îi însoțiră rânjind și strâmbându-se la ei pe la răscrucea drumurilor din pădure. Le speriară caii care rupseră hamurile și

II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
convinse că este firesc ca fratele lui Pătru Valdescu să fie primit cum se cuvine și să ceară înscăunarea ca Principe al Vâlcelelor pe Mihai, nepotul răposatului. Ca urmare a acestei înțelegeri formară un mic alai care se deplasă la castel să-i facă primirea lui Radu. De asemenea, hotărâră să-i divulge încă din prima seară despre bântuirea ținutului de forțele întunericului și să nu se hazardeze în înfruntarea acestora. Cu pregătirile necesare așteptară sosirea principelui din Severinelor. Tinerii oșteni

II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-i venea să se despartă de acest loc minunat, încălecă și, dând pinteni calului, dispăru pe cărarea întortocheată printre cheiuri pe lângă râul ce curgea zgomotos printre bolovanii de piatră. Pe la prânz, căpitanul își adună ceata de oșteni și porniră către castel. Odată ajunși, începură pregătirile pentru primirea celui ce urma să le fie stăpân și să le călăuzească pașii în războaie împotriva celor ce le vor călca pământul strămoșesc. Câțiva slujitori sosiseră încă din zori aducând cu ei provizii pentru ospăț

II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]