1,722 matches
-
sau, dimpotrivă, cu o identitate distinctă de celelalte obiecte componente ale clasei la care aparțin dar pe care nu o mai reprezintă. Substantivele comune denumesc „obiecte” fără identitate, reprezentative, exprimând concomitent obiectul și clasa de obiecte sau exprimând numai clasa: catarg, corabie, cer, trib, iubire, orez, ploaie, zeu etc. Substantivele proprii denumesc obiecte individuale, nereprezentative, detașate dintr-o clasă de obiecte similare dar izolându-se de acestea printr-o identitate distinctă pentru protagoniștii actului lingvistic. Substantivele proprii aparțin unor diverse câmpuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
174) ± uman: care, câți, câte, al câtelea: „N-aud eu din toate părțile aceleași suspine ordinare, aceleași doruri (...), căci, care-i scopul lor?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 86), „Pe care din ei l-ai văzut aseară?”, „Dintre sute de catarge/Care lasă malurile/ Câte oare le vor sparge/Vânturile, valurile?” (M. Eminescu, IV, 396) Pronumelui care îi este specifică trăsătura semantică „separativ”: care dintre ei (dintre cei doi, trei etc.): „Care din voi a sărit să-l ajute?”, înscriindu-se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.). Unele adverbe exprimă modalitatea logică a frazei, altele realizează modalizarea subiectivă. Exprimă modalizarea logică adverbele interogative, exclamative și adverbele negative care se situează la nivelul enunțului (al textului lingvistic). Adverbele interogative (oare, au) realizează enunțuri interogative: „Dintre sute de catarge/ Care lasă malurile,/ Câte oare le vor sparge/Vânturile, valurile?” (M. Eminescu, IV, p. 396), „Și când se va întoarce pământul în pământ,/Au cine o să știe de unde-s, cine sunt?” (Ibidem, I, p. 177) Adverbele exclamative (ce, cum, cât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracteristic ambelor categorii de interogative, expresie în același timp și a unei atitudini subiective față de conținutul mesajului. În enunțurile interogative parțiale, însoțește elementul interogativ principal: „Meștere Ruben, oare când voi ajunge să pricep adâncimea ta?” (M. Eminescu) „Dintre sute de catarge / Care lasă malurile Câte oare le vor sparge / Vânturile, valurile?” (M. Eminescu) În enunțurile interogative totale adverbul oare este singurul element interogativ: „Putut-au oare-atâta dor / În noapte să se stângă Când valurile de izvor / N-au încetat să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acestei subvariante de circumstanțial de mod numai locuțiunea conjuncțională fără (ca) să. Circumstanțialul de mod cantitativ Cu dezvoltare infrapropozițională, se juxtapune termenului regent: „O rămâi, rămâi la mine, / Te iubesc atât de mult!” (M. Eminescu, I, 110), „Dintre sute de catarge / Care lasă malurile, Câte oare le vor sparge / Vânturile, valurile?” (M. Eminescu, IV, 396) sau i se subordonează prin intermediul uneia din prepozițiile: câte, cu, de, pe, pentru, până la; în afara prepoziției compuse până la toate celelalte sunt specifice: „În două părți infernul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
europene si mondiale care pe de o parte au demonstrat aspecte ale nivelului lor de performanță și au împărtășit din experienta lor de viață care, la diferite concursuri pe ramuri de sport au facut sa se ridice drapelul Romaniei pe catargele podiumurilor de premiere. Rezultatele activităților curriculare și extracurriculare au fost receptate cu plăcere de minorii din centrele de reeducare, fiind considerate, plăcute, interesante, utile și cu influențe pozitive asupra personalității lor. Cea mai plăcută activitate a fost considerată cea de
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
Jahn iar altele au fost inventate de el, cum ar fi trapezul. Gimnastica militară folosea porticul necesar pregătirii soldaților în lupta de atac pentru asedierea cetăților. Porticul amorosian cuprindea mai multe frânghii simple cu noduri, scări de lemn și frânghie, catarge, etc. Gimnastica medicală cuprindea 4 părți: igienică, terapeutică, analeptică (fortifiantă) și ortosomatică (prin care se urmărește tratarea „diformităților”). Sistemul lui Amoros nu a căpătat o mare răspândire, dar educația fizică modernă a regăsit unele puncte de contact cu concepțiile și
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
puncte de contact cu concepțiile și practica lui Amoros. Phokion Henri Clias (1782 - 1854) este considerat alături de Amoros întemeietorul școlii franceze vechi. El s-a inspirat din gimnastica lui Guts Muths și a inventat mai multe aparate: triunghiul mobil, frânghii, catarge, scări. Pentru gimnastica feminină întrebuința bastoane, cercuri, corzi de sărit. Cel mai mare merit al lui Clias constă însă în punerea bazelor gimnasticii primei copilării. După moartea lui Amoros, gimnastica franceză a fost continuată de Napoleon Laisne care a condus
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
frigul ei și câtă uitare peste uitare, și câte zile și nopți moarte: să fugim pe marea de alcool, să fugim cât mai departe ... prin găurile din somn tu te uiți după corăbii și dacă în zare se vede un catarg, tu crezi că este scheletul lunii? O, câte fragmente de viață depărtându-se și câtă taină la mese, și câte inimi așteptând, și cât pământ fără Dumnezeu, și cât cer fără oameni, e timpul... ... s-au adunat faptele, să fugim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
lânii de aur, puteau fi seduși de sirene dacă Orfeu nu le-ar fi întrecut în măiestrie cu cântecul lui. Ulise le-a poruncit corăbierilor să-și astupe urechile cu ceară iar el a rezistat farmecelor lor, fiind legat de catarg. Charites / Harites / Grațiile sunt fiicele lui Zeus, ele reprezintă forța iubirii, fertilitatea, plăcerea erotică și prostituția sacră. Ele sunt: Aglaia, Euphrosyne, Thalia, fecioare ce o însoțesc pe Aphrodita cu dansul lor pentru a trezi farmec și încântare. Ele însoțeau uneori
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
transmit mesaje într-o măsură simplă și directă. Ele dau identitate Mișcării Olimpice și Jocurilor Olimpice. La intrarea în Muzeul Olimpic din Lausanne (Elveția), trei simboluri se găsesc la intrare și salută vizitatorii din lumea întreagă: steagul olimpic arborat pe un catarg, deviza ce este gravată pe suportul ce adăpostește focul care amintește de flacăra olimpică și cercurile olimpice. Aceleași simboluri sunt prezente și pe stadionul olimpic la fiecare ediție pe perioada desfășurării Jocurilor Olimpice. 1. SIMBOLUL OLIMPIC Toată lumea recunoaște cele cinci cercuri
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
iarnă)”. Șeful statului gazdă proclamă Jocurile deschise spunând: „Proclam deschise Jocurile de la... (numele orașului gazdă) celebrând cea de-a... (numărul olimpiadei) Olimpiadă a erei moderne”. În timp ce răsună imnul olimpic, drapelul olimpic desfășurat orizontal este introdus pe stadion și arborat pe catargul din arenă. Torța olimpică este adusă pe stadion de alergătorii ștafetei. Ultimul alergător face înconjurul pistei înainte de a aprinde flacăra olimpică, în cupa special instalată, ce nu va fi stinsă înainte de închiderea Jocurilor Olimpice. Aprinderea flăcării olimpice este urmată de lansarea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
vor defila sportivii fără deosebire de naționalitate. Purtătorii drapelelor se vor plasa apoi în semicerc în spatele estradei. Președintele C.I.O. și președintele C.O.J.O. vor urca pe estradă. În sunetele imnului național grec, drapelul elen este arborat pe catarg. Apoi drapelul țării gazdă se înalță pe catargul central, în timp ce răsună imnul. Primarul orașului gazdă se alătură apoi președintelui C.I.O. pe estradă și îi înmânează, dacă este vorba de Jocurile Olimpiadei, drapelul oferit în 1920 de Comitetul Olimpic Belgian
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
drapelelor se vor plasa apoi în semicerc în spatele estradei. Președintele C.I.O. și președintele C.O.J.O. vor urca pe estradă. În sunetele imnului național grec, drapelul elen este arborat pe catarg. Apoi drapelul țării gazdă se înalță pe catargul central, în timp ce răsună imnul. Primarul orașului gazdă se alătură apoi președintelui C.I.O. pe estradă și îi înmânează, dacă este vorba de Jocurile Olimpiadei, drapelul oferit în 1920 de Comitetul Olimpic Belgian, iar dacă este vorba de Jocurile Olimpice de iarnă
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pentru a sărbători împreună cu noi Jocurile celei de a... olimpiadă (sau a celei de a... ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă).” Apoi răsună o fanfară, flacăra olimpică este stinsă și, în timp ce se intonează imnul olimpic drapelul olimpic este coborât încet de pe catarg și desfășurat orizontal, iar apoi este purtat în afara arenei urmat de purtătorii de drapele. Se intonează apoi un cântec de adio. În concluzie, ceremonia de închidere urmează următorul ritual: defilarea sportivilor (fără a fi separați pe națiuni, ca simbol al
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
arenei urmat de purtătorii de drapele. Se intonează apoi un cântec de adio. În concluzie, ceremonia de închidere urmează următorul ritual: defilarea sportivilor (fără a fi separați pe națiuni, ca simbol al unității și prieteniei) trei steaguri sunt înălțate pe catarge, steagul olimpic e coborât și predat viitorului oraș gazdă, președintele C. I. O. declară închise jocurile, flacăra olimpică se stinge, steagul este coborât în timp ce se cântă imnul și se încheie cu un spectacol artistic organizat de COJO. Ceremonia de premiere (festivitatea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
tir, pistol viteză. Los Angeles 1984 - este ediția cu cel mai mare succes pentru România, ocazie cu care s-a clasat pe locul al II-lea pe națiuni: de 20 ori steagul României s-a ridicat pe cel mai înalt catarg prin: Doina Melinte (800 m), Anișoara Cușmir-Stanciu (săritura în lungime) și Maricica Puică (3000 m) la atletism; Ivan Patzaichin și Toma Simionov (canoe dublu, 1000 m), Agafia Constantin, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu, Maria Ștefan (caiac, 4 500 m); Valeria Răcilă
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pentru modul în care pare să patroneze gândirea poetului, apărând chiar și în texte care nu sunt propriu-zis poetice. Molia sau fluturele de noapte pare a-și face apariția cel mai adesea: "Liberează-ți iubito tristețea/ peste lumi muritoare,/ pe catarge lasă să iasă/ cât Scandinavia un fluture nocturn/ din pulpa ta păroasă." (Tristețile omului mediocru), " Molii care au mâncat garderobe celebre/ rod la margini aceste tenebre;/ mâine se face clopot statuia din piață,/ mâine bronzul va bate onorul de dimineață
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
același stil, al încălcării convențiilor, se schițează și universul din Cruciera, unde sugestiile biblice se asociază cu o lume în care apar constant termeni din sfera grotescului ("Nu începuse încă ora lepădării de sine/ și de șase ori se desfrunzise catargul", "Plugar pe ape cernite semănam deznădejdea,/ scuipatul roșu al trăgătorilor de la rame;/ câteodată iarba de pușcă, alteori calendarul,/ iscodind eczema ce se întindea pe armuri și pe arme", "era un vaiet lung de iasme și huliți/ născuți pe valuri din
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
impactul peisajului halucinant al suferinței universale, trăiește obsesiv coșmarul căderii: "bunda iernii-o să ne-ngroape,/ marea ne-o căra la fund.// Și pe-ntinderea opacă/ de cenuși, de scoici, de alge,/ antebrațul cât o cracă/ va da lemn pentru catarge." (Elegie). Metamorfoza în lumea vegetalului este departe de a fi un semn al renașterii, căci transformarea are ca punct final tocmai o ipostază moartă a lemnului tranformat, prelucrat și sortit pieirii prin sugestia scufundării în adânc. Călătoria ca simbol al
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Vrei să dau glas acelei guri, / Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munții cu păduri/ Și insulele-n mare?, ipostaza Împăratului: „Ți-aș da pământul În bucăți/ Să-l faci Împărăție", a geniului militar/ a cezarului: „Iți dau catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pămăntu-n lung și marea-n larg...” Demiurgul păstrează pentru final argumentul zdrobitor, dovedindu-i Încă o dată Luceafărului superioritatea și În iubire, față de muritoarea Cătălina: „Și pentru cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dau glas acelei guri, / Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munții cu păduri/ Și insulele-n mare?, ipostaza Împăratului: „Ți-aș da pământul În bucăți/ Să-l faci Împărăție", a geniului militar/ a cezarului: „Iți dau catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pămăntu-n lung și marea-n larg...” Demiurgul păstrează pentru final argumentul zdrobitor, dovedindu-i Încă o dată Luceafărului superioritatea și În iubire, față de muritoarea Cătălina: „Și pentru cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă/ Spre-acel pământ
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
marmoreele, ocean, orizont, palate, palid sunt de origine latină; bolți, bujori, colț, negrăit, odorul (de două ori), plutind, rochii, rude sunt de origine slavă; distrează, himeric, idealuri, Înclin, nimb, paj, sfera (de două ori), stepe, surâs sunt de origine franceză; catarg, haos, haosului ( de două ori) sunt grecești. Adjectivul Însumează 176 de cuvinte și aceasta pune În evidență faptul că În epoca apogeului creației sale, Eminescu Își desăvârșise În așa măsură expresia artistică, Încât epitetul și mai cu seamă epitetul ornant
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din aripă de libelulă. Acoperișul unui pat ca ăsta, cum vezi doar prin castele, se cheamă cer și uneori, pe el trec noaptea stele. Există baldachine ce oferă tot soiul de avantaje: unul larg își schimbă voalurile-n pânze de catarg; un altul ce aduce, fie și numai 5%, a umbrelă, e o rebelă parașută; pe-al treilea e hiper să dormi și să visezi sub cerul liber; cât despre baldachinul maxi-size, acesta subîntinde, -n lung și-n lat, un pat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Ascultând de sfaturile vrăjitoarei, istețul erou recurge la un șiretlic care îi permite să asculte sirenele, dar și să salveze corabia și echipajul său. El astupă urechile oamenilor săi cu ceară după ce le-a cerut să-l lege strâns de catarg. Astfel își va putea satisface curiozitatea ascultând cântecul sirenelor, fără însă a ceda farmecelor lor. Cântecul începe să se audă melodios, înduioșător și plin de promisiuni ispititoare. Ulise le strigă tovarășilor lui să-l dezlege, dar desigur aceștia rămân surzi
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]