5,569 matches
-
partea stângă a inimii; apoi, de aici merge În marea arteră, ale cărei ramuri, răspândite În tot restul corpului, sunt unite cu ramurile venei cave, care duc, iarăși, același sânge În cavitatea dreaptă a inimii; În felul acesta cele două cavități sunt ca niște ecluze și prin fiecare din ele trece tot sângele, la fiecare tur făcut de el prin corp. Mai mult, se știe că toate mișcările membrelor depind de mușchi și că acești mușchi sunt opuși unii altora În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
un fel de foc pe care Îl Întreține aici sângele din vene și că acest foc este principiul corporal al tuturor mișcărilor membrelor noastre. ART. 9. Cum are loc mișcarea inimii Primul său efect constă În dilatarea sângelui ce umple cavitățile inimii; aceasta este cauza pentru care sângele, având nevoie să ocupe un loc mai mare, trece cu impetuozitate din cavitatea dreaptă În vena arterială, iar din cavitatea stângă În marea arteră; apoi, această dilatare Încetând, un nou sânge intră fără
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
tuturor mișcărilor membrelor noastre. ART. 9. Cum are loc mișcarea inimii Primul său efect constă În dilatarea sângelui ce umple cavitățile inimii; aceasta este cauza pentru care sângele, având nevoie să ocupe un loc mai mare, trece cu impetuozitate din cavitatea dreaptă În vena arterială, iar din cavitatea stângă În marea arteră; apoi, această dilatare Încetând, un nou sânge intră fără Întârziere din vena cavă În cavitatea dreaptă a inimii, iar din artera venoasă În cea stângă. Căci, există niște pielițe
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
are loc mișcarea inimii Primul său efect constă În dilatarea sângelui ce umple cavitățile inimii; aceasta este cauza pentru care sângele, având nevoie să ocupe un loc mai mare, trece cu impetuozitate din cavitatea dreaptă În vena arterială, iar din cavitatea stângă În marea arteră; apoi, această dilatare Încetând, un nou sânge intră fără Întârziere din vena cavă În cavitatea dreaptă a inimii, iar din artera venoasă În cea stângă. Căci, există niște pielițe la intrările În cele patru vase, dispuse
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care sângele, având nevoie să ocupe un loc mai mare, trece cu impetuozitate din cavitatea dreaptă În vena arterială, iar din cavitatea stângă În marea arteră; apoi, această dilatare Încetând, un nou sânge intră fără Întârziere din vena cavă În cavitatea dreaptă a inimii, iar din artera venoasă În cea stângă. Căci, există niște pielițe la intrările În cele patru vase, dispuse În așa fel Încât fac să nu poată sângele intra În inimă decât prin cele două din urmă și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Dar, ceea ce este aici de o importanță demnă de luat În seamă e că toate particulele cele mai vii și mai subtile ale sângelui, pe care căldura le-a rarefiat În inimă, intră fără Încetare și În mare cantitate În cavitățile creierului. Iar cauza care face ca ele să meargă acolo mai degrabă, decât În orice alt loc e că tot sângele care iese din inimă prin marea arteră Își urmează cursul În linie dreaptă Într-acolo și că, neputând intra
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
corpuri, iar ele nu au nici o altă proprietate decât că sunt corpuri extrem de mici, care se mișcă extrem de repede, Întocmai ca acea parte din flacără ce iese dintr-o torță. Astfel Încât, nu se oprește nicăieri și, pe măsură ce unele intră În cavitățile creierului, altele ies prin perii aflați În substanța sa, peri care le duc În nervi, iar de aici la mușchi, prin intermediul cărora mișcă acel corp În diversele moduri În care poate fi el mișcat. ART. 11. Cum se produc mișcările
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În mod diferit a spiritelor animale În mușchi este agitația inegală a acestor spirite și diversitatea componentelor lor. Căci, atunci când unele din componentele lor sunt mai mari și mai agitate decât altele, ele ajung mai departe În linie dreaptă În cavitățile și În perii creierului și, datorită acestui lucru, sunt conduse În alți mușchi decât ar fi În cazul, unde ar avea mai puțină forță. ART. 15. Care sunt cauzele diversității lor Această inegalitate poate proveni din materiile diverse din care
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Își exercită nemijlocit funcțiile nu este inima și nici tot creierul, ci doar cea mai interioară dintre părțile sale, o anumită glandă foarte mică, situată În mijlocul substanței sale și În așa fel suspendată deasupra canalului prin care trec spiritele din cavitățile sale anterioare spre cele din cavitatea posterioară, Încât cele mai mici mișcări ce se produc aici pot schimba mult calea acestor spirite, și invers, cele mai mici schimbări intervenite pe traseul spiritelor pot schimba mișcările acestei glande. ART. 32. Cum
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
inima și nici tot creierul, ci doar cea mai interioară dintre părțile sale, o anumită glandă foarte mică, situată În mijlocul substanței sale și În așa fel suspendată deasupra canalului prin care trec spiritele din cavitățile sale anterioare spre cele din cavitatea posterioară, Încât cele mai mici mișcări ce se produc aici pot schimba mult calea acestor spirite, și invers, cele mai mici schimbări intervenite pe traseul spiritelor pot schimba mișcările acestei glande. ART. 32. Cum putem ști că această glandă este
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
să se poată contopi În una Înainte de a ajunge la suflet, așa Încât ele să nu-i reprezinte două obiecte În loc de unul. Putem concepe cu ușurință aceste imagini sau alte senzații ce se reunesc În această glandă prin intermediul spiritelor, care umplu cavitățile creierului; nu există alt loc În corp În care ele să poată fi unite astfel, ceea ce Înseamnă că se unesc În această glandă. ART. 33. Sediul sentimentelor nu este inima Cât privește opinia celor care consideră că sufletul Își primește
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
corpului, anume că firicelele nervilor noștri sunt În așa fel distribuite În toate părțile sale Încât, În cazul diverselor mișcări provocate acolo de obiectele simțite, ele deschid În mod diferit perii creierului, ceea ce face ca spiritele animale conținute În aceste cavități să intre În mod diferit În mușchi și cu ajutorul lor să poată mișca membrele În diversele moduri În care pot fi ele mișcate, toate celelalte cauze ce pot mișca În mod diferit spiritele fiind și ele suficiente pentru a le
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fi ele mișcate, toate celelalte cauze ce pot mișca În mod diferit spiritele fiind și ele suficiente pentru a le conduce În diferiți mușchi; să adăugăm aici că mica glandă care este sediul principal al sufletului este astfel suspendată Între cavitățile În care se află aceste spirite, Încât ea poate fi mișcată de ele În tot atâtea moduri câte diversități sensibile există În obiecte; dar ea poate fi mișcată În mod diferit și de suflet, a cărui natură este astfel Încât receptează
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
prezintă două imagini ale acestuia, câte una pentru fiecare dintre ochii noștri, iar aceste două imagini, prin intermediul nervilor optici, formează alte două pe suprafața interioară a creierului ce privește spre concavitățile sale; apoi, de aici, prin intermediul spiritelor ce umplu aceste cavități, imaginile radiază spre mica glandă Înconjurată de spirite astfel Încât mișcarea, care compune fiecare punct al uneia dintre imagini tinde, spre același punct al glandei spre care tinde mișcarea care formează punctele celeilalte imagini, care reprezintă aceeași parte a animalului, modalitate
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
rând În inimă. ART. 37. Cum se vădește că toate sentimentele sunt provocate de o mișcare anume a spiritelor Deoarece la fel se Întâmplă În cazul tuturor celorlalte sentimente, adică sunt provocate mai ales de spiritele ce se află În cavitățile creierului, În măsura În care ele se Îndreaptă spre nervi și servesc la lărgirea sau la strâmtarea orificiilor inimii sau la Împingerea diferită spre ea a sângelui din celelalte părți ale corpului sau, Într-un fel sau În altul, la Întreținerea aceluiași sentiment
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială - puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înscrisuri din galeriile scoase la lumină recent pe falezele cursului mijlociu al fluviului. De acolo provin, în mare parte, pietrele cioplite, pietricelele șlefuite, bijuteriile, uneltele și armele expuse la muzeul Șobolanului. O remarcă, în treacăt: toate picturile descoperite în numeroasele cavități pe care le ascund falezele reprezintă, fără excepție, șobolanul. Există un motiv evident pentru aceasta, și anume absența altor ființe în acea vreme sau, în orice caz, absența altor ființe demne de a fi reprezentate însă adevăratul motiv este imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
asigurând eritropoieza, granulocitopoieza și trombocitopoieza normală. După 18 ani, în măduva diafizelor oaselor lungi, celulele reticulo-endoteliale se încarcă cu lipide devenind adipocite, capilarele sanguine se colabează și dispar, astfel formându-se măduva galbenă. Măduva hematopoietică persistă până la sfârșitul vieții, în cavitățile oaselor scurte și plate. Limfopoieza este asigurată de ganglionii limfatici, nodulii limfatici din submucoase și corionul subseros, plăcile lui Peyer, inelul amigdalian și splină. Țesutul reticulo-endotelial se găsește în toate organele hematopoietice ( măduva osoasă, organe limfatice ) ca și în ficat
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
și pătrunde cu axele capilare în lumenul canalelor Hawers. Celulele măduvei osoase, se află în spațiile țesutului de susținere, țesut format de o rețea sincițială de fibre de reticulină și celule reticulo - endoteliale. Aceasta rețea se leagă fie de peretele cavităților osoase, fie de vasele sanguine medulare. În măduvă osoasă se găsesc pe de o parte celule sanguine și precursorii lor, pe de altă parte celulele fixe ale măduvei osoase. Precursorii elementelor celulare ale sângelui ca și ai celulelor fixe ale
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
sânge de celule imature, marchează o stare patologica. Diabaza ( citodiabaza ) medulară este influențată de factori splenici . Măduva osoasă reprezintă unicul producător de eritrocite, granulocite și trombocite la adultul normal și principalul producător de limfocite și monocite. Ea se găsește în cavitățile osoase, care-i conferă protecție și condiții foarte bune de dezvoltare și maturare pentru celulele sanguine. Măduva hematogenă, se găsește în interiorul oaselor ca niște cochilii rigide, fiind înconjurată de endost, mediul din interiorul oaselor oferind condiții optime pentru proliferarea și
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
amigdalieni. Pe lângă nodulii limfoizi, mucoasa palatină, este străbătută până în profunzime și de elemente limfoide difuze, astfel încât întreg coreonul și epiteliul sunt transformate într-o masă limfoidă. La exterior, amigdala este înconjurată de un epiteliu multistratificat pavimentos necheratinizat ce continuă mucoasa cavității bucale. Epiteliul amigdalian, prezintă zecedouăsprezece cripte amigdaliene, uneori ramificate, cripte, în care se acumulează și stagnează leucocite, celule descuamate și microbi, care se înmulțesc și care, devin virulenți. Prin toxinele lor, acești microbi, devin focare de infecție pentru organism, motiv
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
atât de René Guénon, cât și de Mircea Eliade. Guénon se referă la o cetate misterioasă numită Luz, existentă în tradiția iudaică. Aproape de Luz, afirmă Guénon, se află un migdal (numit luz în ebraică) la rădăcina căruia se află o cavitate prin care se pătrunde într-un subteran, iar acest subteran duce la orașul respectiv care e complet ascuns. Luz, afirmă Guénon, derivă dintr-o rădăcină care desemnează tot ceea ce este ascuns, acoperit, învăluit. Anticii, spune Guénon, au stabilit un raport
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care desemnează tot ceea ce este ascuns, acoperit, învăluit. Anticii, spune Guénon, au stabilit un raport între cer, care ascunde ochilor noștri o realitate superuranică, și, eventual, peșterile care acoperă lucrurile ascunse sub pământ (ceea ce ascunde, în cazul peșterilor, nu e cavitatea lor, ci bolta, care-i convexă). Luz mai înseamnă și "migdală", "sâmbure": sâmburele e ceea ce fructul ascunde. Astfel, se stabilește o relaționare directă cu cavernele. Vorbind despre Luz, Umberto Eco îl valorizează ca pe un oraș subteran. Luz mai definește
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
sediul tuturor reveriilor. Toate ,,spațiile relativ topice" se vor desprinde de aici, în exterior putându-se recunoaște spații sinonime ale acestuia odăi, grote, pivnițe etc.: În clipa în care scriu, pe mici canaluri obscure, în râulețe vii, șerpuitoare, prin întunecate cavități săpate în carne, cu un mic gâlgâit ritmat de puls, se revarsă în noaptea trupului, circulând printre cărnuri, nervi și oase, sângele meu182. Vizuina luminată ,,lumea realității ce zace sub piele"183 este paratopia celui care enunță în acest text
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
poate fi folosită în investigațiile RES. Majoritatea spectrometrelor RES funcționează la frecvențe cu bandă-x unde aproximativ 0,2 mL dintr-o soluție sau 0,2 g dintr-o probă solidă reprezintă o cantitate suficientă. O probă prea mare poate înfunda cavitatea și micșora sensibilitatea. Probele de lignină dizolvate într un amestec de dioxan/apă sunt menținute cel mai bine în tuburi capilare sau, ca o peliculă de soluție subțire, în celule plate care sunt așezate într-o parte convenabilă a cavității
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]