1,269 matches
-
că cineva va intra peste mine și mă va ucide mă ținea trează și cu sufletul la gură, Întreaga noapte. Desigur, seara, așezam În ușă o buturugă groasă și un mic dulăpior. Ușa era din pal ( așa cum erau ușile apartamentelor ceaușiste), destul de ușor de smuls din țâțâni de către un umăr puternic. Să fac o mică descriere a apartasmentului: două camere de 4 metri lățime, pe 4,5 metri lungime, separate de un hol Îngust ( 1,5 metri). Pe peretele exterior se
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
populare. Aceste lifte ordinare, le auzi mârâind în cor: „Poporul român dorea libertatea” . Libertate pentru ce? Mă-ntreb și eu așa ca nea Gheorghe, adică exact ca omu’ nedumerit. În primul rând cică românii au fost „eliberați” de „greaua moștenire ceaușistă” adică s-au dus dracului și locul de muncă sigur, și apartamentul gratuit, și asistența medicală gratuită, școlarizarea gratuită pentru copii mai ales la facultate, concedii aproape gratuite la mare, la munte, tratamente în stațiunile balneare și alte chestii din
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
întreabă eroina mea, profesoara Gertrud B., plecată la finele deceniului șapte cu întreaga familie în Germania Federală. Povestea ei mi s-a părut prețioasă și absolut necesară, în economia volumului moșit de Dan și Radu, pentru a reface atmosfera anilor ceaușiști, frustranți pentru toți, dar cu asupra de măsură pentru femei. Dragă Gertrud, care era atmosfera din România și din locul în care trăiai, pe vremea studenției tale? Fac parte din generația celor care au dat examenul de bacalaureat după clasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Un rol decisiv îl va fi avut mitologia exilului și șarmanta legendă mondenă, ca și excentricitatea, izolarea și nonapartenența declarată a autorului la avangardă. În plus, dacă Urmuz fusese înregimentat de către „apostolii” avangardiști în falanga antiburgheză, iar critica din perioada ceaușistă l-a recuperat în contra „alienării” și „dezumanizării” capitaliste, Grigore Cugler făcea figura unui anticomunist declarat. Potrivit lui Paul Goma, „apunakismele” circulau și în folclorul Gulagului românesc... Totuși, „autoritatea” precursorului Urmuz a cîntărit greu în balanța validării. Iată doar cîteva titluri de după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a trebuit să moară pentru a fi descoperit cu adevărat în toată plenitudinea și vitalitatea lui”. Urmuz este văzut ca „un Făt-Frumos care contrazice orice regulă a basmului”. Către final, discursul devine delirant, în consonanță cu retorica encomiastică a României ceaușiste: „un profet al vieții a putut (...) să prindă treptat, cu o neiertătoare luciditate, evoluția veacului. (...) Literatura lui, în care imaginarul nu pare a avea nici început, nici sfîrșit, este o infailibilă dovadă a acestei previziuni. A prevăzut chiar moartea artei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Nicolae Balotă). Estetizată, domesticită, avangarda devine recuperabilă de către „arhiva culturală” (potrivit formulei teoreticianului de artă german Boris Groys) în momentul cînd încetează a mai fi resimțită ca ofensivă/primejdioasă la adresa establishment-ului. Ulterior, odată cu progresiva „închidere” față de Occident a regimului ceaușist, recuperarea va căpăta conotații naționaliste tot mai apăsate: apariția, spre sfîrșitul anilor ’70, a teoriei protocronismului, elaborată de către comparatistul Edgar Papu, confiscarea și transformarea ei în ideologie culturală cvasioficială (după un model stalinist) va exalta argumentul priorității cronologice a avangardei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
urmă, mi se pare puțin ciudat că a trecut, doar un mileniu, de atunci. În zilele noastre, idealurile s-au schimbat, în primul rând, fiindcă s-a renunțat la ele considerându-se că idealul este o „grea moștenire a epocii ceaușiste”, așa că vă rog, domnilor, fără idealuri, fără speranțe, dacă nu vreți să fiți catalogați drept nostalgici ai unei epoci apuse, de către onorabilii bolovani contemporani, care tot mai cred, că trăim în cea mai bună dintre orânduirile sociale, societate potrivită perfect
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
-și bea pensia având codrul aproape. Dar și acum, dacă te încumeți să te duci cu mașina până la el, nu scapi de povestea cu Securitatea. De fapt, nu despre acest brav cetățean al României, care a străbătut cu bine era ceaușistă, fiind în grad de harnic muncitor, ce contribuia pe lângă realizarea planului la construcția socialismului, și la realizarea planului de temeri față de o instituție represivă, voiam eu să vorbesc aici, ci despre mine. Da, despre subsemnatul, nu vă mirați că doar
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
oșenesc, ceva în felul ăsta, cu dungi. Și-n cârpă, un alt pachet, în hârtii de ziar. Scânteia, 28 octombrie 1985. Țin minte ca acu’ toate astea, că prea au fost de pomină. Noi eram în nouăștrei. Deci ziar vechi, ceaușist. Îl desfac, era legat cu scoci gros, verde și, acu’-i acu’, profesore, dau nici mai mult, nici mai puțin peste un porcoi de bani. Calupe, uite-așa, ca cașcavalu’ de-l făcea machidonu’ ăla de-l mai știi, Cartarană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a fost „rezistență”. Îmi aduc aminte, în acest sens, de o bătrînică din Snagov cu care am stat mult de vorbă după 1990. Avea o casă mică, țărănească și un petic de vie ce se termina brusc în lotul blocurilor ceaușiste. „Trebuiau să mă demoleze și pe mine”, îmi povestea bătrîna. „A venit un tovarăș de la primărie să-mi spună că peste o lună o să-mi dărîme casa și să mă mut la bloc. Nu m-am mutat și mi-am
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fost ceva tauri doar de prăsilă, dar când au ajuns la guvernare în 1996 ciracii lui Coposu au dispărut și aceia, deoarece țărăniștii fiind politicieni prevăzători au descoperit la timp că taurii respectivi, aveau certe apucături comuniste și grave reminiscențe ceaușiste. In rest, lupta din Spania cu cea din România seamănă ca două picături de apă, ba chiar compensează lipsa cornutelor cu haite întregi de jivine mult mai agresive, numite popular „maidanezi", specie de care România contemporană nu duce deloc lipsă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
noastre, amnezia aceasta ciudată, a ajuns la modă și poate de aceea auzi pe toată lumea, cum pe toate tonurile, urlă că așa nu se mai poate, că trăim vremuri grele, după ce ei, ca niște vajnici anticomuniști, au gemut sub jugul ceaușist. Și dă-i, și lăcrămează, și urlă ca din gură de șarpe că, Doamne, unde mai este țara ceea minunată, în care în perioada interbelică pe toate drumurile curgea lapte și miere... Totuși, cred că din când în când, o
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
din ultima vreme confirmă faptul că structura noastră feroviară, de fapt întreaga infrastructură, este la pământ. In privința „grelei moșteniri" tace chitic. Oare de ce? Că nu era ungher al noii societăți postdecembriste, în care să nu se invoce „greaua moștenire ceaușistă". Prin disciplină, aproape mai ceva decât cea militară și conștiinciozitate, CFR-iștii noștri erau considerați pe timpuri un fel de elită a clasei muncitoare, care s-a bucurat de o atenție specială din partea liderului „de partid și de stat" Gheorghe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ale tuturor cunoscuților mei, fără păreri de rău, fără mustrări de conștiință (fiindcă s-a descoperit recent, de cercetătorii institutului nostru specializat în cercetarea comunismului, că, pardon, era să fac o cacofonie, conștiința, este o apucătură comunistă, un obicei curat ceaușist, care trebuie să dispară, pentru sănătatea mintală a omului modern, contemporan). Conștiința mea, era pusă demult pe vătrai, fiindcă vă spun sincer, mă încurca groaznic, când plecam pe mările și oceanele lumii, după blugi și alte alea, dar mai ales
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
că, în ce mă privește, am trecut și prin sărăcia socialistă (de revelion, musafirii veneau cu mîncarea de-acasă; aveai prieten măcelar, ți-era bine; Magda U. descoperise "delicatesa sărăciei", stiksuri la cuptor: presăra telemea de "douășunu" pe necomestibilele stiksuri ceaușiste, trăsnind a bicarbonat), trec și prin sărăcia capitalistă. Am să prepar niște de-ale mele, după rețetele infailibile ale preotesei Leonora și n-o să mă mai refuze. Uite c-a ajuns. Tano îi ține în colți marginea fustei, ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o trăsătură a limbii de lemn". Ce rîs contagios avea Miron. Și ce-ar mai fi rîs să știe că Botez a tipărit textul colectiv după revoluție (sau ce-a fost ea), ca să critice "discursul de-a gata din presa ceaușistă". Proiect subvenționat de George Sőrős, cu conceptul dat la cheie. Exact ca pe timpuri, dar croit din alt lemn. Lemn politic corect. Tot în '81 am început și eu războiul personal cu Mistrie. Bătălia am încheiat-o înfrîntă, dar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
polemica dură cu Carp: "Ești o secătură totală care i-a lins pe Stalin și pe Ana Pauker. Ai rimat Dej cu viteji". "Nu ieu, Jebeleanu". "Aha, i-ai furat rima. Totdeauna ai fost furăcios. Satanist-stalinistule!" "Mai bine stalinist decît ceaușist. Îl prefer pe Stalin unui degenerat ca Ceau-u-u-u...". Urlau amîndoi ca lupii, pînă cînd prorectorul Ciubîcă le-a ordonat să se potolească, în stil paremiologic: Ia nu mai bateți atîta apa-n cuie, că vă iese sula din sac la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mai spunem că era mai bini cu nea Nicu. Domnul Ionel, venit cu o furcă, se simte dator să corijeze: Ai uitat cînd te duceai la partid să obții aprobare pentru dializă și pentru TV color, Toma? Oftezi după frigul ceaușist? Toma necredinciosul în libertatea haotică post-decembristă rămîne 'ostalgic: Acuma mi-i frig liber consimțit, că m-am debranșat singur di la căldură. O să-mi vînd caloriferele la fier vechi ș-o să mă debranșez șî di la lumină... ... că alții își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sânge rece. Oare să fi funcționat și la noi în anii Terorii aceste planificări? Posibil că da, deoarece conducerea comunistă de la noi s-a grăbit să lichideze elitele românești la Canal și în întunericul de nepătruns al închisorilor dejiste și ceaușiste. Întorcându-mă la cei ce vor reabilitarea lui Stalin cred că orice încercare de acest fel nu va izbuti, fiindcă omenirea întreagă și chiar popoarele componente din fosta U.R.S.S. nu pot uita oceanul de lacrimi și sânge nevinovat - înlănțuind
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
solidaritatea cu reformismul cehilor a avut un rol mai mic în salvarea găsită în Ceaușescu decît frica de o agresiune străină. În 1968, Statul-partid a cucerit astfel națiunea. Întîlnirea este patetică: tineretul, numeroși intelectuali cred că au găsit în comunismul "ceaușist" o cultură de stînga care este aceea a tineretului occidental, cultură de lumea a treia și antiimperialistă. Tinerii se vor lovi de logica conservatoare a nomenclaturiștilor, folosită pentru cucerirea puterii. Nu mai există o stîngă, nu mai există decît un
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aceste meleaguri". Referințele care structurează memoria sînt de ordin revoluționar odată cu 1907, trimit la statul-partid odată cu fondarea Republicii și la statul inaugural regăsit prin originile sale dacice. Războiul de indepedență este elementul central al compunerii unui gest eroic popular. Pedagogia "ceaușistă" uită rolul lui Carol de Hohenzollern și nu amintește că războiul românesc nu este decît un episod din războiul rușilor contra turcilor. Naționalismul construit de ideologia ceaușistă este nou, este de esență și de uzanță populară; el pune vechile elite
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Războiul de indepedență este elementul central al compunerii unui gest eroic popular. Pedagogia "ceaușistă" uită rolul lui Carol de Hohenzollern și nu amintește că războiul românesc nu este decît un episod din războiul rușilor contra turcilor. Naționalismul construit de ideologia ceaușistă este nou, este de esență și de uzanță populară; el pune vechile elite în serviciul poporului; el nu are însă viitor. El mobilizează, apoi ritualizează: instalarea erei Ceaușescu, concepută ca o împlinire, nu poate fi depășită. Dinamica naționalistă fără proiect
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
foștii regi". Copiii din școli, profesorii, întreprinderile sînt mobilizate. Diferitele grupuri sociale sînt chemate să participe cu mîndrie colectivă la sărbătorile Femeilor, Tineretului, Pionierilor, Minerilor, Aviatorilor, Ziariștilor... Istoricii, unii scriitori s-au angajat în mare măsură în înscenarea unei romanități ceaușiste. Anii 1977-1978 au fost bogați în lucrări asupra independenței și asupra comemorării momentului decembrie 1918. Textele publicate sînt lucrări colective rezultînd dintr-o planificare eficace în cadrul unor echipe ierarhizate: Editura Academiei, Editura Politică, Editura Militară, revista Pagini de istorie joacă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
comunistă. Naționalitățile resping în bloc românismul asimilator și comunismul uniformizant, revendicînd o alternativă în afara comunismului și românismului. Împotriva unei aroganțe a romanității se modulează amintirile puterii germane, memoria cuceritoare ungară și, într-o manieră subiacentă, complicitatea ungaro-germană. În schimb, ideologia ceaușistă definește ca fascistă această alianță, care a fost aceea a Germaniei naziste cu Ungaria horthistă. NAȚIUNEA: DE LA COMPETIȚIE LA CATHARSIS Proiectul comunist bate pasul pe loc: industrializarea epuizează omul nou care întîrzie să apară. Națiunea istorie și folclor oferă siguranță
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încearcă de fapt să exproprieze autoritatea culturală acumulată sub vechea orînduire și să și-o însușească în noua orînduire, înscriindu-i giganții dintre cele două războaie în propria lor genealogie". Progresismul revoluționar este prins în capcana unui conservatorism steril. Elitele ceaușiste sînt încercuite de un gol de gîndire și, paradoxal, se lasă prinse într-un trecut despre care se laudă că 1-au anihilat. Ideologia anilor '70 în acord cu suflul sovietic, ca reacție împotriva ofensivei occidentale se bîlbîie și bate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]