1,265 matches
-
de la nașterea tov. I. Stalin": În acest scop (se cere Filialei ieșene) vă rugăm ca în mod urgent și cu precădere să ne propuneți ce anume cadou (se vede că moda cadoului pentru conducătorul iubit nu a fost o invenție ceaușistă, ci a fost preluată și perpetuată, în toată perioada regimului comunist, de la marele vecin de la răsărit, n.n.) ați putea oferi tov. I.V. Stalin (de pildă, dacă între timp ați editat un almanah pe anul 1949, iar în lipsa acestuia un caiet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
revendică. Într-un fel, la modul absolut grotesc, același proces al dezavuării, al confiscării drepturilor pe care le primește un cetățean la nașterea Într-o comunitate puternică și mândră s-a Întâmplat și la noi În ultimul deceniu al dictaturii ceaușiste, cel mai penibil, cel mai „absurd”: cel care cerea să se expatrieze era supus unui ritual de umilință În colectivul În care funcționase, locul În care-și arătase competența și În care rezida, de fapt, expresia muncii, dar și a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
acest lucru. Cu simplu titlu de informare pot să adaug, pentru a ne amuza puțin, că Nicolae Breban, cunoscutul romancier, aflat În disidență politică culturală de vreo două decenii, scos din manuale și din biblioteci de zbirii culturali ai tiraniei ceaușiste, publicat la Paris etc. etc., nu numai că nu a fost niciodată invitat al acestui „select” grup - G.D.S. -, dar numele lui nu a apărut decât o singură dată În această foaie, timp de vreo cincisprezece ani, iar atunci, cred eu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
propus și a și pus În practică arderea unor cărți și tablouri „antiumane și anti-germane!”. Gravă, dincolo de aserțiunile primitive, brutale, ale acestui Popescu - el, de altfel, preia În unele din articolele și intervențiile sale tonuri și clișee propagandistice tipice camarilei ceaușiste, care la intervale regulate asmuțea opinia publică contra intelectualilor și creatorilor! - a fost, mai ales, lipsa totală de reacție a instituțiilor de cultură, În speță a Uniunii Scriitorilor și a Academiei Române. Ambilor președinți, cu care sunt prieten și cu care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un element caracteristic al agitației politice românești pe parcursul câtorva decenii. (În ultimul deceniu al dictaturii, presa de nivel din Occident Îl desemna deja pe Ion Iliescu ca posibil Înlocuitor al lui Ceaușescu, evident În cadrul aceluiași sistem politic.Ă Sub dictatura ceaușistă, abrupt agravată În ultimul său deceniu, Iliescu reprezenta „fața bună a medaliei”, ca și Gogu Rădulescu, Într-o asemenea măsură Încât nu puțini scriitori și oameni de știință de vârf făceau cerc În jurul lor. După revoluție, lucrurile s-au schimbat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vârf făceau cerc În jurul lor. După revoluție, lucrurile s-au schimbat cu 180 de grade: arestat, Gogu Rădulescu a murit În pușcărie, iar Iliescu, cum o spuneam, nu numai că a redevenit În ochii intelighenției românești, brusc trezită din letargia ceaușistă, un simplu și dăunător „fost activist comunist”, dar, spre nenorocul lui și al unui deceniu de „normalizare” politică și administrativă, „țapul ispășitor” și „monopolizator” al tuturor relelor, greutăților și eșecurilor enormului aparat statal, Încă hipercentralizat, În care reveneau, În cârduri
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și tuturor scriitorilor de reală vocație, de a lupta pentru publicarea textelor „așa cum le-am compus!”. Și tot pentru „același motiv” am protestat la Paris - deoarece acolo se putea face acest lucru, de acolo se auzea! - contra Începutului dictaturii personale ceaușiste și, pentru a da greutate acestui protest, spre deosebire de alți eminenți scriitori români care protestau „de la distanță”, m-am Întors „cu trupul” În țară, livrându-mă bunului plac și arbitrariului clicii conducătorului, dar și al unor colegi, satisfăcuți când unul dintre
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
A P I T O L U L II 1 M-am Întors din al doilea exil pe 15 martie 1990; Înflăcărat de revoluție și de căderea bruscă, extrem de improbabilă doar cu câteva luni Înainte, a comunismului românesc, a dictaturii ceaușiste; m-aș fi Întors În țară Încă la sfârșitul lui decembrie, cum au făcut-o unii (Țepeneag cu un convoi de alimente!Ă, dar tocmai atunci, la sfârșitul anului ’89, am primit o locuință În cartierul Montparnasse, loc după care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
văzut, aceștia au și fost cu mult mai eficienți decât disidenții noștri culturali, câți au fost, iute izolați și Împinși să emigreze? Uitând, de altfel, acești simpatici foști amici, că Breban o făcuse primul, această disidență, protestând contra Începutului dictaturii ceaușiste, atunci când Încă „se mai putea”, tiranul și viitorul tiran nu avea Încă În mâini toate levierele puterii, iar „protestatarul” avea mult de pierdut! Deoarece el nu voia „să fugă” sau „să rămână” precum prea stimabilii Vintilă Horia sau Mircea Eliade
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se mange froid! spune Franțuzul, „răzbunarea este un fel care se mănâncă rece”. Sigur, În acest caz nu e vorba de „răzbunare”, ci de pedepsirea, chiar și numai În forme morale, civice, a celor care au pactizat nerușinat cu dictatura ceaușistă, dar la noi, ținând cont de varietatea enormă a „delictelor”, ca și de grotescul unei dictaturi ce-și conținea propria-i organică discordanță, un astfel de proces este infinit delicat, cerând mult calm și spirit obiectiv major, puțin observabile pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de influență”! Da, sigur că era suspect - se pare că și dl Ionesco o credea! - să refuzi privilegiile unei țări bogate și libere, cum erau atunci Germania și Franța, mai ales În brutala opoziție cu ceea ce se petrecea În România ceaușistă, care nu-l răsfăța În nici un fel pe romancierul Breban - cărțile sale erau scoase nu numai din manuale, dar și din biblioteci, iar mulți istorici literari prestigioși, un Balotă, de exemplu, dar și alții, erau presați să scoată textele exegetice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Ana Blandiana. Excelentă scriitoare, păstrându-și demnitatea și o anume ținută a scrisului În lungile decenii ale dictaturii, având bunul instinct de a viețui cultural pe lângă „Înțelepți” precum un Ivașcu, sau Bogza, Încercând, În ultimii și cei mai grotești ani ceaușiști, să obțină sprijinul unui Gogu Rădulescu, ea și câțiva colegi de marcă, Înspăimântați de paranoia puterii. (Gogu, fostă „vedetă a acelor portrete” pe care le purtau manifestanții, sutele de mii care defilau de 1 mai sau 7 noiembrie, părând el
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
că, dacă, Într-adevăr, „omul nou” pe care-l visau comuniștii - caricaturizând o utopie veche a unor visători sociali italieni, francezi sau ruși! - nu a „apărut” pe meleagurile noastre și niciunde, răul cel mare pe care l-a făcut dictatura ceaușistă a fost nu „asasinatul și teroarea polițienească” În primul rând, atribute ale antecesorului său, mai degrabă, Dej, ci... un amestec uluitor de grav și de amplu al tuturor straturilor sociale, rezultând, ca pe vremea trecutelor năvăliri barbare, o completă și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Nietzsche!... Aminteam mai sus, cu o impardonabilă concizie, despre lupta continuă, În forme dure, uneori dialectice, Între „individ și masă”. Ei bine, În cazul lui Breban, care se’ntorsese spre surpriza tuturor după ce protestase În Occident contra Începutului dictaturii personale ceaușiste, am fost martori, ca să zic așa, sau spectatori ai unei lupte Între un ins, singuratec, tot mai „singuratec”, și... nu cu „mulțimea”, ci cu „imaginea” ce i s-a oferit mulțimii despre el. Această „mulțime” - de colegi, dar și cei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dacă nu chiar atacați, calomniați de diverși indivizi, autointitulați comisari ai adevărului, dreptății, vociferând În numele „schimbării”. Sigur, unii dintre aceștia au și fost uitați, iar cei care azi, Încă, Îl atacă pe Călinescu În limbajul cel mai grosolan al mahalalei ceaușiste sau care cer „să fie arsă opera lui Nichita Stănescu”, care nu mai aparține nimănui, ci națiunii, ca patrimoniu spiritual, vor fi și ei Împinși la o parte când alți oportuniști de școală nouă, mai obraznici sau mai abili, le
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
țărani, o țară În care multă vreme totul s-a construit la scară mică; până și bisericile sunt de dimensiuni modeste. Acum, urma să devină o țară de orășeni, cu mari industrii și cu construcții monumentale. Dincolo de nebunia individuală, proiectul ceaușist a corespuns și unei dorințe mai largi de depășire a României patriarhale. A fost un pariu cu modernitatea, Însă un pariu extravagant și, În cele din urmă, ratat. Gheorghiu-Dej concentrase puterea Într-o manieră relativ discretă (ca lider al partidului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Însă a doua zi Într-o atmosferă de război civil: peste tot se trăgea și mureau oameni. Au pierit mai mulți În zilele care au urmat căderii lui Ceaușescu decât din pricina represiunii ordonate de dictator. Cine a tras, odată ce regimul ceaușist se prăbușise, iar armata și chiar Securitatea trecuseră de partea noii puteri? Și cu ce scop? „Teroriștii“, s-a spus. Dar cine erau ei? Prezenți pretutindeni, Însă invizibili: nimeni nu i-a văzut la față, vii sau morți. Istoria postcomunistă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cele afirmate despre prim ministru nu sunt adevărate! A făcut vâlvă și Încercarea (eșuată, În final) a lui Năstase de a impune În fruntea comisiei parlamentare de control al S.R.I. pe un apropiat al său, fost membru marcant al spionajului ceaușist... Până la urmă, În lipsa unei opoziții eficiente, dezacordul dintre președinte și prim-ministru a avut darul să mai echilibreze cât de cât balanța politică. Guvernul s-a putut lăuda (și n-a ezitat deloc s-o facă) cu o creștere economică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
literatura noastră a început să fie cunoscută și în Germania, mai ales prin anii ’80, printr-un succes răsunător al unei cărți de proză semnate de Hertha Müller, o scriitoare foarte apreciată astăzi în Germania... Această coabitare „pașnică” cu Securitatea ceaușistă, care nu era altceva decât o pândă reciprocă, a continuat până prin anul ’83, când am fost atacați din nou. Nu ne-au arestat, dar au început șicanele mai mari și mai mici. Țin minte că eram corespondent în Banat pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lui Ceaușescu, în plin delir al cultului personalității, Der Spiegel constata cam 700-800 de deținuți politici.Ă Cum se explică uitarea monstruoaselor crime ale clicii lui Dej, cele care au zdruncinat și distrus temeliile fizice și umane ale României democrate? Dictatura ceaușistă a fost altfel perversă, e drept, dar aproape nu au mai existat deținuți politici, frontierele erau semi-deschise etc. Evident, în toate țările comuniste „surori” a existat acest val de „înmuiere” a regimului, inclusiv în țara-mamă, Biserica moscovită! Să fi devenit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Ornea, de la care o dețin: - Nu mai înțeleg nimic! Nu mai înțeleg nimic! Nu, nu avusese niciodată sub comunism posturi importante, în felul lui era și el un dizident, ca și noi, să-l fi îndurerat, uimit, nu căderea clicii ceaușiste, ci surparea sistemului continental al comunismului, surparea Moscovei?! Deși ani la rând, în deceniul cinci și șase, eu și Nichita și Matei nu aveam o părere grozavă despre generația lui Mugur, Labiș, Cosașu, Mazilu - de altfel, și ei, în proporții
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care, atunci când, la începutul anilor ’80, la Paris, i-am dat antologia Aer cu diamante, publicată pe banii tinerilor M. Cărtărescu, Florin Iaru, Traian T. Coșovei și Ion Stratan, lansând corifeii unei noi, splendide generații ce lupta cu ciocanul obstrucției ceaușiste, s-a entuziasmat - deși Țepeneag nu e nici critic, nici poet! -, i-a tradus și publicat la Paris pe sus-numiții tineri, apoi, în decursul vremii, a tradus și publicat un întreg volum de poezii, Quinze poètes roumains, pe prozatorii Gh.
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
marele dramaturg și cercul din jurul său, fiica sa Marie-France și soții Ierunca, precum și veleitarii care le cântau în strună, nu au crezut la fel: au „absolutizat răul”, cum o spuneam mai sus, și, intrând într-o justă luptă contra camarilei ceaușiste, au „aruncat copilul cu apa din căldare”, nu au fost capabili de calm justițiar, au „condamnat” de-a valma impostorii, oportuniștii și creatorii care rezistau „acolo” și luptau pentru fiecare carte, pentru fiecare rând, în sărăcie și singurătate mediatică, părăsiți
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dar, uneori, chiar să deștepte asupra acestuia „vigilența organelor de resort”! Apoi, la începutul anilor ’60, după fuga lui P. Dumitriu, redactor-șef al Vieții Românești, cronicar la Gazeta literară etc. E adevărat că în a doua parte a perioadei ceaușiste el s-a retras la facultate, unde a creat un cenaclu de depistare și formare a unor tinere talente ce până azi îi poartă o bună memorie. Dar, ca și alți fost ideologi fervenți ai stalinismului, instruiți și fini, degustători
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
noilor continente”, Africa și Sud-America, dar și la „subsolul” vechilor țări europene care, până nu demult, conduceau lumea etc. etc. Exista, bineînțeles, un grup tot mai restrâns de „reacționari”, inși sceptici, nepăcăliți de reformele interne modeste, meschine, ale noii conduceri ceaușiste, inși care ascultau noul post de radio de la München Europa Liberă și care sperau... într-un război atomic! Nimeni nu credea că rușii pot fi altfel descăunați din pretențiile lor de supremație mondială. (Cu un an mai târziu, în vara
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]