2,037 matches
-
acel înger cu durereși cu inima îngreunată din cauza neputinței.L-am lăsat acolo în pulberea prafului din drum,prăbușit în țărână și flămând.Din pricina neputinței mele de-ai întinde mâna,suferința sufletului meu era ... XX. L.G. JANIK - ÎNCEPUTUL IUBIRII (POEM CELEST), de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015. În camera slab luminată doar de veioza veche, care se odihnea pe masa de lucru, două mâini calde îmi acoperiseră ochii. Simțisem atingerea, tresărind. Cât de mult
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
plâng cu tine... Dacă vom zbura spre zările senine,iubirea noastră nu va pieri niciodata.NICIODATĂ NU ESTE PREA TÂRZIUNiciodată nu ai dăruit destulă iubire, încât să spui „este de ajuns!“Niciodată nu ai iertat ... XXII. L.G. JANIK - REGĂSIRE (POEM CELEST), de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 1578 din 27 aprilie 2015. Mă regăsesc în cartea pe care o citesc, în melodia preferată ascultată în surdină Iarna, privind dansul flăcărilor din soba bunicilor sau albul imaculat al fulgilor de
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
nemuririi.E sentimentul nobil lăsat pentru copii,Neprihăniți în fapte și dor de jucării.Minciuna, răul, ura, în ea nu se găsesc:Este ... XXX. GABRIELA JANIK - CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST), de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014. „Au adormit strămoșii și toți cei dragi ai mei purtând pe buze zâmbetul cuvintelor românești. La rândul cetei mele, doresc s-adorm și eu cu aceleași cuvinte
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
de la Apus să o subjuge,dar de fiecare dată a rezistat.A născut fiii și fiice, care au transmis cu mândrie,din generație ... XXXI. GABRIELA JANIK - CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST), de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014. purtând pe buze zâmbetul cuvintelor românești. La rândul cetei mele, doresc s-adorm și eu cu aceleași cuvinte duioase ale Limbii Române!” Cred in Limba Română pentru că
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
cei de la Apus să o subjuge,dar de fiecare dată a rezistat.A născut fiii și fiice, care au transmis cu mândrie,din generație în generație,frumusețea,duioșia,armonia,dar și ... XXXII. GABRIELA JANIK - O INIMĂ PLINĂ DE DORINȚE... (POEM CELEST), de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 1319 din 11 august 2014. Am dorit în inima mea să pot înconjura pe cei din jurul meu cu Dragoste curată și neprefăcută. Cu foarte multă dragoste! Însă cu durere am observat că
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
doar eu aud zăngănitul de arme de pe grumazul meu... * Ascultă, măcar ascultă ce-ți povestesc de pe câmpul de luptă... Aud cum cresc urale, semnal de izbândă, și vaiet, și jale în tabăra-nfrântă. Iată, acum îngerul bun și îngerul rău, combatanții celești de pe grumazul meu, amarnic dau piept ba pe umărul stâng, ba pe umărul drept... Iar eu, ca un nătâng, de-o viață aștept împăcarea de pe umerii mei, acum, tot mai grei, bieții de ei! - umerii mei... (noiembrie, 2014) Referință Bibliografică
RĂZBOIUL DE PE UMERII MEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376720_a_378049]
-
gândului tainic, în albul seninelor zări mă adulmeci, mă respiri în ivorii clipe, în atingeri incandescente, în vrăjite stări... Și setea ți-o stingi cu visul meu ... Un pas spre mine, de fapt un pas spre tine, viorile lumii acompanianându-te celeste sunete compunând mersului tău. Referință Bibliografică: Culoare / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1361, Anul IV, 22 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CULOARE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375144_a_376473]
-
cel dinainte, demult în lumea din tine, undeva pe urmele mele erai, acum faci pași în nemărginirea desfășurată ca un cerșaf ce despică cerul și, rând pe rând, te-așează în inima mea, mi-auzi vocea tremurândă, plină de tonuri celeste, încărcată de pasiune, ceva divin în tot ce vibrează pe corzile ei. În tine ai ascuns tot cerul, frumoaso! Întinde-mi o mână ori deschide-mi fereastra, întunericul dispare și lumina e-n toi! Rămâi în mine ca o stea
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
care se formează si se desfac, se deplasează sau rămân încremenite, perucile rococo, costumele de bun gust pentru commedia dell’arte (Guido Maria Kretschmer), toate încântă și farmecă. Dintre cântăreți, se remarcă de la început tenorul Edgardo Rocha cu o voce celestă, dublată de o tehnică perfectă și de reale calități actoricești. Rocha reușește să rămână până la sfârșit marea vedetă a spectacolului, secundat de baritonul Omar Montanari în rolul lui don Bartolo, amândoi cu o vână comică excepțională. „Interludiul ploii” de la mijlocul
OPERA DIN TEL AVIV A ANIVERSAT 30 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE CU PREMIERA OPEREI „BĂRBIERUL DIN SEVILLA” DE ROSSINI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375153_a_376482]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > CRISTIAN PETRU BĂLAN - POEME CELESTE Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului DUBLEZ TOT INFINITUL... Dublez tot infinitul când meditez profund, Clădesc un mare cosmos, când scormonesc înaltul, Prin mine cresc spre soare și crinii, și
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
soare, muncesc vibrând pe hotarele viselor noastre albastre, pe care le mângâi cu flăcările muzicii tale albastre, în albastrul binecuvântărilor largi, nesfârșit de albastre... -------------------------------------------- Cristian Petru BĂLAN Glen Ellyn, Illinois, SUA 21 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Cristian Petru BĂLAN - POEME CELESTE / Cristian Petru Bălan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2096, Anul VI, 26 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristian Petru Bălan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
din lacuri nu-s cel de pe tărie. Căldura ta din sânge o vrusem egalată Cu ce simt eu și, poate, mai sus de Everest, Să fim săgeți de flăcări țâșnind spre cer deodată, S-aprindem Galaxia cu-n sfânt amor celest - "Amor ce mișcă stele" - o lege mult uitată, Pe care-o reimpunem doar printr-un sacru gest... DE VORBĂ CU ADRIAN PĂUNESCU (poem bazat pe discuții reale) Cu Păunescu-alături, vorbeam despre viață: „Cerneala vieții mele în clocote fierbea, Lăsa doar
TAINE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375189_a_376518]
-
Trecutul a luat-o înaintea prezentului. Adun repede rufele de pe sobă. Mă apropii de lumânarea stinsă în lăcașul ei de aluminiu. E gol, liber de ceară, răsturnat pe policioara sobei, ca un ochi scurs din adâncul și limpezimea umorilor sale celeste. Alături, o floare de ceară perfectă. Mă fâstâcesc cu un zâmbet stupid, ca atunci când nu știi răspunsul la școală. Dar nu mă întreabă nimeni, nimic. Și nici eu nu pot întreba pe nimeni, nimic. Sunt prinsă în capcana semnului de
RISIPA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375265_a_376594]
-
a ridicat o casă de... speriat copiii, străjuită de trei statui colorate, urâte și enorme, ale diavolului, cea pusă în centru tronând ca a unui stăpân al legiunilor demonice. Au costat foarte mult. Aspectul lăsat ... XIII. CRISTIAN PETRU BĂLAN - POEME CELESTE, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016. DUBLEZ TOT INFINITUL... Dublez tot infinitul când meditez profund, Clădesc un mare cosmos, când scormonesc înaltul, Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
-ți umpli chiupul Cu sevă albă, nedivina, miere? Cât am râvnit la marmura din tine! Nu-mi mai păsa că nu mai fi-voi eu. Acolo'n tine devenisem zeu, Ori sclav al încercării caudine? Nu-ți fie teamă, martorii celești Doar pot privi, apoi, de teamă, tac! Ești iar zeiță'n noul tău iatac Stăpâna simțămintelor lumești. *** Volumul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Stăpâna simțămintelor lumești / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1749, Anul V, 15 octombrie
STĂPÂNA SIMŢĂMINTELOR LUMEŞTI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372594_a_373923]
-
să surprindem, în nucleul acestui exemplu, țesătura firelor de aur urzită între „dianoia” (gândirea discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă a întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă, sedus de latura tematică, locus logicus de factură axiomatică din „Firul de fum”, forează în trecutul abscons al altui Eu contingent, deja eclipsat de o aceeași
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
atunci. Este un cerc vicios între acel atunci, ca abordare a relației copil-tată, acest acum privind relația copilului-adult cu imaginea tatei și revenirea în relația inițială prin resemnare, simplul fapt că se va întâmpla, în cele din urmă, regăsirea siderală, celestă, și prelungirea acesteia acolo... Așa de mult este impregnat caracterul, comportamentul tatălui în sine încât poetul se crede o imitație a sa. O copie, o clonă, frustrat de gândul că nu a apucat să preia totul. Se împacă într-un
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
ideea și cuvântul s-au înălțat spre imensul ocean al înțelepciunii și al nemuririi. Fulgerele și tunetele au rămas deasupra pământului înecat în sudoarea sălcie a neputinței omului de a ști să facă din rău bine, din întuneric lumină. Ochiul celest a rămas pentru totdeauna deschis, suspinând noaptea prin umbra tremurândă a fiindului nostru, urmărindu-ne și înfricoșându-ne cu fiecare pas pe care ni-l doream să-l facem, iar ziua ascunzându-ne unul de celălalt pentru toată neputința înțelegerii
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
mai vehemenți vărsaseră chiar și niște sânge pentru asta, degeaba însă, nu te poți pune cu foamea de poezie! Aproape când toate lucrurile se învălmășiseră complet și nu puțini se întrebau de ce se adunaseră, Marele Maestru, destul de pierdut în sferele celeste, răsfoi cu vădită greață volumul de poezii din fața lui, ce-l pe care-l primise cu o lună în urmă împreună cu... dar de care uitase complet. Îl aruncă unei tinere din primul rând, una care-l privea cu adorație nețărmurită
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
relativ redusă, dar cu o mare densitate de sensuri și simboluri, descrie stări elegiace, armonii, doruri, împletite într-o silențioasă și profundă rugăciune. Ca de fiecare dată, în volumele sale de poezie, apar ca omniprezente: Lumina Divinului, Sacrul și Profanul, Celestul și Teluricul, componente esențiale ale unei extraordinare povești de viață. În fiecare poezie a cărții, există două planuri ideatice. Un plan al Maturității, prin care poetul privește retrospectiv umbrele și luminile vieții - fatidic rostite și eminamente trăite și un alt
PICĂTURI DE TIMP (POEME) A POETULUI FOCŞĂNEAN IONEL MARIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373056_a_374385]
-
rugat să-mi spui duioase șoapte m-ai pus s-ascult un tril de ciocârlie. Și-am ascultat, și-am împărțit în două lumina mea, în aripi de poveste din bob tăcut, stropit numai cu rouă am tot hrănit păcatele celeste. Mă las purtată-acum de-ale lor brațe ce tot pulsează patimi între noi de firul ierbii gândul să se-agațe cănd vom privi eternul pas în doi. Referință Bibliografică: Să te sărut cu buze de fecioară / Elena Spiridon : Confluențe Literare
SĂ TE SĂRUT CU BUZE DE FECIOARĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373069_a_374398]
-
corps perdu, Pouvoir en jouir... Te voilà chez țoi, Seule, sans encombre. Journée sans remous, Sans reproches. Advienne que pourra! On cogne à la porte Et ton cœur cogne, Ton coeur en liesse ! Tu tourbillonnes... Libre, Dechainee, Heureuse. **** VOCI Voci celești , Leggermente, Ți cullano... Un monologo triste, Uno gioioso... Lo dici, lo leggi, Lo reciti... Niente ți pressa, Niente ți stressa, Ed all'improvviso, Șei un'altra. Tu șei la donna Che balla e cântă În oro e poi, În violetto
TE LEAGĂNĂ DOMOL -(PATRU VERSIUNI: ROMÂNĂ,FRANCEZĂ,ITALIANĂ,EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373067_a_374396]
-
orice om”. ( Dori Lederer) Expresivitatea și profunzimea versului care o caracterizează ating valori nebănuite, asta fiindcă Florina Sanda Cojocaru își descrie stările interioare cu atâta sensibilitate, încât reușește să pătrundă în sufletele noastre unde lasă emoțiile să valseze în armonii celeste. Poeta se destănuie cu ardoare așezând cu rafinament fiecare emoție și stare într-un timp definit de iubire. Contemplă frumuseți și lumi copleșitor de expresive și se înalță spre orizonturile visării, mângâiată doar de soarele iubirii. Primul său poem a
FLORINA SANDA COJOCARU, O POVESTE DE SUFLET de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373166_a_374495]
-
în corpul meu dansează superbia Și radiez lumină celulară, aurită de fotoni E pentru că Tu ai conceput să vieze feeria Liantului mirific-senzitiv, măiestrit în neuroni. Azi sunt pulbere stelară animată, fir de nisip Ce urmează să devin, Preamărite Doamne În celestul spațiu - urmând calea - de mă disip Când de Tine voi fi chemată după destule toamne? Voi fi din nou pe Pământ, ființa ce scrie poeme Încercând ca viața să-mi port pe crug, în lumină Ori voi odihni - o sută
ROATA VIEȚII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373215_a_374544]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > RIDICÂND CORTINA TIMPULUI - SILVIA VOINEA Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului RIDICÂND CORTINA TIMPULUI ...Voce dumnezeiască, tril duios de Măiastră Celestă, este un dar pe care soporana de coluratură SILVIA VOINEA l-a primit din partea Demiurgului, dar pe care i l-a făcut spre a ne aduce bucurie în suflet și multă fericire, fiindcă atunci când o ascultăm ne simțim purtați prin
SILVIA VOINEA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372211_a_373540]