5,264 matches
-
condiții se solicită cunoașterea, intelectul, imaginația, contemplarea și nu doar acțiunea. Eterna curiozitate umană și dorința sa de a-și depăși limitele sunt, în cazul divinației, sinonime cu dorința umană de a pătrunde tainele gândirii divine care se lasă exploatată, cercetată și înțeleasă prin mijloace non-raționale. În teoria divinației se presupune întotdeauna că gândul divin se lasă explorat de pioasa curiozitate a spiritului omenesc și nu se manifestă decât pentru a fi înțeles"152. Astfel, divinația capătă înțelesul unei științe oculte
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
țin de magia începutului. Ion H. Ciubotaru, într-o excelentă monografie a comunității catolice din Moldova, surprinde astfel de practici divinatorii în unele localități din județele Iași, Bacău, Suceava, Neamț. "Dintre practicile divinatorii mărunte, trei sunt mai răspândite în localitățile cercetate: "adusul lemnelor de la trunchi", "numărarea parilor" și "stârnirea porcilor". În ajunul Crăciunului, fata ieșea afară și se ducea la trunchi, unde erau multe lemne tăiate. Ea închidea ochii, apuca un braț de lemne, cât putea duce, și se întorcea acasă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
curând de un anume confort psihic și de încrederea pe care omul le dobândește în urma unei ședințe de ghicit la un prezicător. În urma rezultatelor obținute, populația cea mai interesată și care și-a asumat o serie de opinii față de fenomenul cercetat se situează în grupa de vârstă de 18-30 de ani. În general, aceștia s-au arătat mai deschiși, mai comunicativi și au dat răspunsuri mai nuanțate. De asemenea, am constatat că există o opinie majoritară a celor chestionați (62,5
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
19 Clarviziunea a fost și probabil încă mai este un subiect de studiu extrem de interesant pentru antropologi, medici, psihologi, fizicieni, dar și pentru cei care, aparent, nu au nici o legătură cu fenomenul. În practica manipulării, fenomenul clarviziunii este unul extrem de cercetat Ernst Meckelburg, în lucrarea Agenții PSI. Manipularea conștiinței noastre (București, Ed. Nemira, 1996), înscrie clarviziunea în tehnicile de manipulare a conștiinței. Concret, medium-ul poate percepe obiecte sau situații reale din prezent sau din trecut în mod direct, nemijlocit. Coordonatele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
politica editorială și un comitet redacțional de excepție"261. Proiectele colaborative au avantajul de a fi scrise de către mai mulți internauți prin postarea de date, dar, în același timp, nu există nicio garanție că informațiile sunt de calitate și bine cercetate. Oricine are posibilitatea redactării sau modificării unui text fără că acesta să fie verificat în prealabil. De foarte multe ori, anumite persoane doresc modificarea conținutului tocmai pentru a putea influența mai mult, lucru care nu este de dorit, întrucat textul
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
principiului de a nu denatura limbajul-obiect avut în vedere; căci, cel puțin două motive împiedică o atare obiectivitate să se manifeste: orice lectură a unui text, orice interpretare a lui, introduce un element de "subiectivitate mincinoasă", de deformare a conținutului cercetat, deformare imposibil de evitat datorită nesuprapunerii depline a codurilor semiotice ale persoanelor direct implicate: ale emitentului-receptorului, în primul rînd, respectiv ale observatorului, în calitate de "suprareceptor", în al doilea rînd; utilizarea limbajului pentru asumarea teoretică a "situației de comunicare mincinoasă" introduce implicit
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1972) se apropie încă și mai mult, printr-o discuție mai extinsă pe tema motivelor care îi determină pe indivizi să mintă, argumentată de rezultatele unor chestionare. Există doar cîteva studii elocvente bazate pe observații practice pe tema fenomenului minciunii cercetat "pe viu", deși majoritatea acestora au fost realizate de către etnografi care au lucrat, astfel, asemenea străinilor în vizită în altă țară. Personal, regret insuficiența descoperirilor empirice însă, în același timp, răsuflu ușurat că am fost scutit de o mulțime de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de May și Hartshorne (1928:245-248) conține exemple de studii începînd cu anul 1902, și încă multe alte numeroase analize non-experimentale dinaintea acelei date (e.g. Hall 1891). Însă în majoritatea scrierilor din acest domeniu înșelătoria este un fenomen care trebuie cercetat, și nu ceva practicat de către cel care investighează. Lista cerințelor oferită de Hartshorne și May (1928:48) necesară unui test pentru depistarea înșelătoriei conține avertismentul: "Cel care examinează ar trebui să-și ia măsuri de protecție pentru a nu induce
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de credință. 14 Că motivul căderii este acela care se regăsește și în "mitul peșterii" povestit de Platon (întemnițații din grotă aveau șansa de a zări "luminoasele umbre" ale adevăratei realități) reprezintă o idee ce ar merita în mod anume cercetată; s-ar putea dovedi astfel că și în creația cultă, filosofică, de pildă scenariul biblic germinează cu fertilitate. 15 "Fiii oamenilor, pînă cînd grei la inimă? Pentru ce iubiți deșărtăciunea și căutați minciuna?" se întreba David într-unul din psalmii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu scopul explicit de a-i conferi o percepție proaspătă și, prin asta, de a-i imprima valențe noi, e supusă riscului unui derapaj spre artificial, prin frecventarea unei piste false, neproductive. Oricum, e vorba de o latură prea puțin cercetată, iar depășirea abordărilor strict estetiste ar putea constitui o provocare pentru orice tânăr exeget. Găsim îndreptățită remarca unui subtil și consecvent comentator al operei argheziene: Nici un cercetător literar n-a studiat încă până la acest apogeu al vîrstei (în ambele înțelesuri
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
grotescă pleacă de la o realitate minimală, pe care o conservă și în jurul căreia țese ficțiunea. Portretul, bunăoară, printr-un exces caricatural pare o mască de carnaval, executată după mulajul feței reale, fiecare trăsătură fiind pusă sub o lupă deformatoare și cercetată minuțios. Când personajul diform se autodezvăluie ingenuu, părând să-și asume, în mod narcisist, urâțenia, el devine de două ori rizibil; iată cum figura sa capătă contururi de un grotesc-suprarealist: Desigur că distincțiunea mea intelectuală și sufletească se acordă cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care salutăm demersul tânărului coleg, dr. George Bodi, cercetător la Institutul de Arheologie din Iași, care, aflat încă la vârsta acumulărilor și a începutului de drum în profesia de arheolog, ne-a dăruit o prezentare monografică a unei stațiuni recent cercetate, fără a lăsa ca praful să se aștearnă peste descoperiri, între momentul scoaterii lor din pământ și valorificarea la un înalt nivel științific. Demersul apare cu atât mai necesar, cu cât completează o fațetă puțin cunoscută a modului de trai
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
se află la etajul III sau VI, situații în care peisajul urbanistic devine un kitsch; ca să nu mai vorbim de faptul că ei cad greu de acord și atunci când se decide asupra culorii varului aplicat pe bloc etc.). În zona cercetată, bătrânii nu se cunosc (locuitorii s-au rulat de-a lungul timpului), copii nu prea sunt, iar cei care sunt nu au unde se întâlni (sunt cvasiabsente locurile de joacă), nu sunt rețele de sociabilitate între tineri (înafara celor virtuale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
dovedi un ghid al explorărilor teoretice în care desfășurăm întrebarea de plecare, îi asociem cuvintele-cheie, iar pentru fiecare identificăm o bibliografie selectivă pe baza explorărilor bibliografice în biblioteci, în centre de documentare, la sediile unor instituții medicale implicate de problema cercetată, cu ajutorul Internet-ului etc. Este important să folosim dicționare diferite, enciclopedii, reviste de specialitate. Când am conturat o listă de lucrări putem avea în vedere data apariției lor, pe ce își întemeiază autorii afirmațiile, care este câmpul abordat, ce metodologie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mai curând sub forma interogativă decât normativă); să fie tot timpul disponibil; să nu șocheze prin cunoștințe, vocabular etc. Cercetătorii cu experiență spun că este important să aibă (să capete, să se simtă, să simuleze) statutul de invitat în mediul cercetat și să adopte un comportament în consecință: să fie politicos, simpatic, răbdător, tolerant, să evite să ia partea cuiva, "să creadă totul și nimic", să se mire mai mult decât să judece, să ia aminte la date noi, la explicații
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
noastre capătă sens și durată, înscriindu-se într-o istorie. Dintre câte sensuri poate avea amor fati, iubirea de propria ta soartă, acesta este cel pe care l-am ales. 20 Cititorul este rugat să recurgă el însuși la textele cercetate aici. Avem traduceri bune din Iliada, din Odiseea și din Furtuna. Fie ca cele scrise în această carte să constituie un îndemn și o călăuză la citirea lor. Aș fi bucuros să știu că migala cu care am procedat nu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
vieții noastre capătă sens și durată, înscriindu-se într-o istorie. Dintre câte sensuri poate avea amor fati, iubirea de propria ta soartă, acesta este cel pe care l-am ales. Cititorul este rugat să recurgă el însuși la textele cercetate aici. Avem traduceri bune din Iliada, din Odiseea și din Furtuna. Fie ca cele scrise în această carte să constituie un îndemn și o călăuză la citirea lor. Aș fi bucuros să știu că migala cu care am procedat nu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în secolul al paisprezecelea, Sfântul Grigorie Palama (1296 1359). A devenit cunoscut ca Părintele Părinților și cu toate acestea, după cum observă David Balas în articolul său asupra Sfântului Grigorie, influența ulterioară a scrierilor și teologiei lui nu a fost niciodată cercetată sistematic<footnote David Balas, “Gregor von Nyssa”, in TRE XIV, pp. 173 181. footnote>. Influența Sfântului Grigorie asupra Sfântului Dionisie poate fi cu ușurință observată prin faptul că Dionisie, în Teologia mistică, I, 3, vorbește despre a fi unit cu
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
lucrării ne-a obligat la selectarea și la gruparea faptelor pe care le considerăm cele mai semnificative. Prezentăm la început ordonarea, din diverse puncte de vedere, a masei numelor de locuri romînești, necesară particularizării metodelor de studiu la tipul toponimic cercetat. O altă secvență o vom dedica raportării masei de nume de locuri la istoria societății romînești, prin conturarea unei stratigrafii toponimice, corelată cu succesiunea marilor evenimente istorice și cu epocile pe care le-au trasat în evoluția societății romînești. În
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ceva natural redus la baza fiziologică și a limbii ca ceva social redus la atestările scrise. Schleicher însuși se arată sceptic în privința perspectivei deschise de el pentru cercetare: „Principiul material al limbajului și al varietăților sale nu este desigur încă cercetat, mai mult încă, un examen comparativ al organelor vorbirii la popoare de diverse idiomuri, după știința mea, nu a fost încă întreprins. Este posibil, poate chiar verosimil, că o asemenea cercetare să nu ducă din întâmplare la nici un rezultat satisfăcător
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ale limbii latine. Schema latinitate > romanitate inventată de lingvistica neogramatică pentru istoria dialectelor limbii române este anulată prin lărgirea până la globalizare a viziunii asupra istoriei limbii. Însuși coordonatorul ILR II se arată nemulțumit de felul cum această lucrare reflectă fenomenul cercetat, afirmând că formula adoptată „impusă de logica evoluției limbii române”, „este pasibilă de revizuiri de îndată ce cunoștințele noastre lingvistice pentru epoca discutată se vor îmbogăți” (p. 18). De observat însă că nu acumularea de noi date poate duce la descoperirea adevărului
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
începe experiența internațională a lui Eduard Gruber de cunoaștere a mediului de cercetare psihologică de vârf. Este ales în comitetul permanent al congresului într-o companie onorantă. În afară de alegerea sa în Comitetul permanent al congresului, Gruber atrage atenția prin subiectul cercetat. Făcând o prezentare de frecvențe ale membrilor comitetului permanent al congresului de la Paris din 6 august 1889, rezultă următoarea statistică: Țara Număr de participanți Anglia 3 Austria 1 Belgia 1 Elveția 2 Finlanda 1 Franța 9 Germania 4 Italia 1
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Galen este creator de școală, fiind și autorul a 500 de opere dintre care multe au dispărut la incendiul Templului Păcii în 192, în preajma căruia erau depozitate. Au rămas posterității doar 83, dintre care, cele mai traduse, mai circulate și cercetate sunt cele privind: pregătirile anatomice, disecția, fiziologia, patologia, sistemele medicale, sectele medicale și critica lor, recomandări studenților, terapeutică, practică medicală curentă; teme de filosofie, filologie, retorică, arte etc. Cartea sa, considerată breviar medical al Evului Mediu, se intitulează Ars parva
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ambiant. Pe la 1550 sifilisul a început să dispară făcând loc tifosului exantematic, holerei asiatice, depistată de portughezul Garcia de Orta, rabiei, identificată de Jean Bauhin, dizenteriei, cercetată de Fabrice del Dingo, a scarlatinei, descrisă de John Caius, malariei și gripei cercetate de Amatus Lusitanus, ca și a altor maladii ca difteria, ulcerele, tuberculoza, angina, reumatismul. Se fac vestiți în patologia infecțioasă Guillaume de Bouillon, David de Pomis, care scoate la Veneția în 1577 „Scurte și eficace mijloace de a feri un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ergo = deci) („mă îndoiesc deci cuget, cuget deci exist“). Este adevărat că îndoiala protejează de eroare, inerție, stimulând gândirea, creativitatea, dar realitatea bio-psihică este cea a termenilor inversați: exist - cuget - mă îndoiesc. Descartes este atent și la zestrea embriogenetică, foarte cercetată și azi. El a fost un prieten și admirator nedisimulat al celebrului Harwey ca și John Locke și Newton față de Sydenham, medici de care vom vorbi. Observarea, experimentul, metoda inductivă, dubitorul, propus de Descartes sunt fructificate cu discernământ de medicii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]