15,392 matches
-
trezit, am avut picioarele neliniștite. Până la urmă am adormit. -Ce să-i faci iubită, să nu uităm vârsta pe care o avem. -Nu uit! Până una alta după ce termini în baie, să vii la masă. Avem câte o cană cu cereale cu iaurt. -Vin imediat. După ce am mâncat, Tina s-a dus la nepoțele, iar eu m-am așezat la computer și am început să scriu la roman. Aceasta, pe atunci era tânără. Unii spuneau că ar fi trăit cu Necșulescu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
morții”. Aerul curat și ozonat al dimineții îl înviora. Ajuns în stație se pierdu în mulțimea ce aștepta tranvaiul. Ne-am sculat dis-dedimineață și împreună cu Țină ne-am așezat la masă. Am mâncat câte o cană cu lapte amestecat cu cereale. Privind la televizor am aflat ultimile vești guvernamentale. -De două decenii, Țină dragă, ăștia nu se mai opresc din certuri. Clasa noastră politică nu a inteles ca dușmanul nu este în afara țării noastre, este la noi, este în noi. În
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
sfânta masă, că io nici la școală n-am știut! - Așa-i, că acolo, dă nu sărea ăi bătrânii cu lova, la timp, ieream ș-acu’ în liceu zice celălalt, Mel, cum zicea el că-l botezase tac-so’, angrosistul de cereale din Dăbuleni. - Bă, Melule, la târla lu’ tac-to nu ierea bă, nevoie dă conversație, da’ acuma e chestie dă săsaieti, mai ieși bă, și tu la un borș, în lume, cu o damă, ce dreacu’i spui, tot bancurili alea
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
Președinte de societăți cooperatiste, Director de bănci populare și de cămine culturale Ca director al Băncii populare și președinte al Cooperativei din Băbeni a venit în sprijinul enoriașilor săi, mai ales în anii de lipsuri, procurându-le la prețuri avantajoase cereale și nutreț pentru animale. În anul 1929, la stăruința sa, a luat ființă Banca populară a preoților din județul Vâlcea, unică în felul ei la noi. A lucrat efectiv la redactarea statutelor și a fost ales în comitetul de conducere
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
aflat în Școala din Svinița. Un exemplu în acest sens, este traista de lână, principala piesă de transport pe spate care, prin funcția ei utilitară, este încă folosită, supraviețuind unora dintre piesele costumului popular. Existența ei este legată de cultura cerealelor și creșterea animalelor domestice (care asigură materia primă necesară confecționării ei). Traista este specifică populației românești și sârbești, spre deosebire de populația cehă, care folosește brenta (coșul de nuiele purtat pe spate). Chiar de la începutul itinerariului ecoturistic, o moară de apă prin
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; țăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11 dintre ei vor să plece începând de anul viitor; le pretinde zile de clacă mai mult decât prevede legea; le ia pui și cereale pentru orice fleac; în sfârșit, încasează biruri ca pe timpul domnilor fanarioți”. (Către Catinca Odobescu, 31/12 iulie 1856, în vol. Al.Odobescu, Pagini regăsite, ediție îngrijită de Geo Șerban, Editura pentru literatură, 1956, p.233). Corespondența lui Odobescu ni se
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
Bușoiu (soțul „vrăjitoarei” Bușica, care se lăuda că a fost ofițer de cavalerie în Regimentul de gardă al regelui, iar acum este domnul „maior” în rezervă), Bâzdoacă Ion Dindelegan - un coscar de primă mână... care se ocupa cu luarea de cereale în angrou, pe care le videa, ca orice speculant, profitând ori de secetă, ori de vreo calamitate abătută peste bieții cultivatori, sau când cererea la expot îi convenea, era primul pe care-l găseai în portul Constanța ca să-și trimită
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
incluși în ele așa zișii țărani săraci proveniți chiar din satul respectiv. Când se ajungea la gospodăria țăranului mijlocaș, unul din membrii comisiei se urca în podul casei pentru a evalua ce avea respectivul în pod; porumb, grâu sau alte cereale și se stabilea o anumită cantitate de produse ce trebuiau livrate obligatoriu la magazia statului. Scenele de oponență ale sătenilor nu erau singulare și se manifestau de foarte multe ori violent. Femeile se boceau ca după mort, iar copiii plângeau
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului În anul 1971 lua ființă Stațiunea de Mecanizare a Agriculturii (S.M.A.) la Ulmeni, o unitate cu gestiune economică internă. Ea număra în momentul înființării peste 70 tractoare, 65 pluguri, 22 semănători prășitoare, 21 semănători cereale, combine, batoze, prese de balotat fân și paie, remorci, o semănătoare pentru legumicultură, o mașină pentru modelat solul în legumicultură. S.M.A. Ulmeni deservea 7 cooperative agricole, ce dețineau o suprafață agricolă de 7.631 ha, din care, 6.372 ha
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
îi revenea doar o mică parte din producția realizată în C.A.P.-uri, aceasta trebuind să fie predată la stat prin sistemul contractelor și a achizițiilor forțate. Suprafața deținută de gospodăriile populației era de 662 ha, aceasta fiind cultivată cu cereale și legume destinate consumului propriu. Altă îndeletnicire a populației o reprezenta creșterea animalelor; majoritatea creșteau porci și animale pentru lapte (vaci, oi, capre) și păsări de curte. În anul 1980, în gospodăriile populației se înregistrau 2.618 capete de vaci
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
în zona Codru și reședința de județ, Baia Mare (P.T.T.R), Cooperativa de consum, despre care am amintit anterior, Stația de transport public de persoane și marfă, Gara C.F.R. Merită, de asemenea, amintită în context și funcționarea Bazei de Recepție a Cerealelor. Numărul angajaților acestei întreprinderi depășea 1.000 de salariați, care, în bună parte,proveneau și din populația satelor învecinate. Acțiunea edilitar-gospodărească merită și ea amintită și consemnată, deoarece a fost schimbată fața comunei Ulmeni prin construcția a 5 blocuri de
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
la lucratul în tovărășie. Sătenii folosesc tehnica rotirii culturilor, mai precis număratul câmpurilor. Tehnica asolamentului bienal și chiar trienal este folosită în regim propriu: sistem 2 + 1, adică acela de două câmpuri alternative și un al treilea cultivat permanent. Cultura cerealelor determina implicit și o îndeletnicire secundară: morăritul. Acesta reprezenta însă monopolul exclusiv al stăpânului feudal, aducându-i venituri importante acestuia. Erau multe mori pe Someș, până în urmă cu aproximativ 20 de ani; exista o moară la care veneau nu numai
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
concluzia unui studiu al unor medici nutriționiști francezi. Aceștia au observat că marii consumatori de glucide (substanțe care furnizează energia necesară organismului, reglând senzația de foame) erau cei mai supli, din totalul celor studiați. Glucidele se găsesc, pe lângă ciocolată, în cereale integrale sau fructe. 9.Deoarece toamnă se reactivează ulcerele și gastritele hiperacide, pentru a preveni apariția durerilor de stomac, mâncați zilnic cinci smochine. Sunt un bun remineralizant, deoarece conțin magneziu și potasiu. Lupta contra oboselii și pentru refacerea organismelor slăbite
ALIMENTELE SI PROPRIETATILE LOR CURATIVE ... de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359666_a_360995]
-
de Victor Lupșa ( executat la Iași) în Grupul Vlad Țepeș II, au încercat să încropească o revoltă, să ia atitudine față de jaful bolșevic în care se zvârcolea țara: „Planul era să împiedicăm să se mai care în Rusia căruțe cu cereale și lemne-pădurile cele mai bune le-au tăiat (ca și astăzi, n.a.). Din Munții Vrancei au tăiat păduri de la Ștefan cel Mare... Erau copaci care aveau și o mie de ani.” (ibid. p. 119) Când a fost arestat și dus
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
geografului Idris, pentru secolul al XII-lea, Cetatea Albă apare cu numele de Armocastro, fiind localizată la două zile de Desina(desigur controversată Vicina). El menționează că bizantinii și genovezii foloseau Cetatea Albă că port și antrepozit de marfuri și cereale. Călătorii străini descriu orașul ca fiind populat de genovezi, români, armeni și alte neamuri, numind-o Montcastru sau Belgrad. Un moment important, atât pentru istoricul religios al orașului, cât și pentru înțelegerea mai nuanțată a laturii etnice a existenței acestuia
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
important în schimbul produselor agricole, astfel este atestata prezența pe la 1290 a unei corăbii genoveze din Calfa sosita aici pentru a lua grâne. Localitățile dunărene în totalitatea lor au o mare importanță în procurarea de grâu pentru genovezi,cantități mari de cereale de care aceștia aveau nevoie,în permanență încărcându-se din porturile maritime și fluviale ale Dobrogei. Cercetând portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.Brătianu constată că hărțile lui Angelino Dulcert din Majorca(1339) și a fraților Pizzigani(1367) notează numele
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca, o factorie comercială.[6] Inițial port bizantin pentru dirijarea ,controlarea traficului naval dunărean,Chilia a funcționat pe insulă.În apropierea fortăreței bizantine,genovezii vor ridica mici depozite,magazii,sure;pe masura creșterii cantității de cereale,a abordării comerțului cu piei de vite se va largi suprafață administrativă a portului apărând două componente-construcțiile din insula,militare și comerciale,și noul cartier plasat la malul stâng moldovenesc al fluviului.I talienii vor dota într-o primă etapă
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
care inițial are rol de factorie comercială și de bastion de apărare,găzduind în secolele IX-X flotă bizantina de pe Dunăre,controlând o parte din traficul fruvial și maritim la acea dată,iar sub oblăduirea coloniștilor genovezi dezvoltând o scehala pentru cereale destul de importantă în traseul ceomertului dunărean-o spune notarul Damian Andreea într-un act public datat 1360. [7] Mult controversată Vicina,cea care apare prima oara menționată în lucrarea Anei Comnena,depășea prin tranzacțiile comerciale Caffa și alte factorii din
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
lupta de apărare, precum și triumful binelui mereu în contradicție cu răul. Soarele, simbol al fertilității și luminii, transpune în stemă condițiile naturale în care localitatea s-a dezvoltat. Spicele de grâu amintesc de activitatea de bază a locuitorilor, cultura cerealelor. Caduceul, atribut al zeului Mercur, evocă activitatea comercială desfășurată de localnici de-a lungul vremii. Brâul undat face aluzie la apele care fac zona fertilă și bogăția piscicolă. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul
HOTĂRÂRE nr. 83 din 20 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294900]
-
și plantat 3.2.16. Identificarea mașinilor de semănat cereale păioase și plante prășitoare 3.2.17. Cuplarea la tractor a mașinilor pentru semănat cereale păioase 3.2.18. Efectuarea lucrărilor de semănat cu agregatele de semănat cereale păioase 3.2.19. Cuplarea la tractor a mașinilor semănat cereale plante prășitoare 3.2.20. Efectuarea semănatului cu agregatele de semănat plante prășitoare 3.2.21. Cuplarea la tractor a mașinilor pentru plantat cartofi și răsaduri 3.2.22. Exploatarea agregatelor de plantat cartofi și răsaduri 3.2.23. Utilizarea corectă a vocabularului comun și a celui de
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
la efectuarea lucrărilor 3.3.9. Efectuarea lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor din culturile agricole în funcție de condițiile impuse 3.3.10. Comunicarea rezultatelor activității profesionale desfășurate 3.1.17. Clasificarea mașinilor de recoltat 3.1.18. Părți componente a mașinilor de recoltat: plante furajere, cereale păioase, porumb, rădăcinoase și tuberculifere 3.1.19. Procesul tehnologic de recoltare mecanizată a plantelor furajere 3.1.20. Procesul de lucru a combinelor și agregatelor pentru recoltat cereale păioase 3.1.21. Procesul de lucru a agregatelor și combinelor pentru recoltat porumb 3.1.22. Părți componente
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
și combinelor pentru recoltat porumb 3.1.22. Părți componente și procesul de lucru a mașinilor de recoltat rădăcinoase și tuberculifere 3.2.28. Alegerea tehnologiei de recoltare mecanizată a plantelor furajere 3.2.29. Cuplarea la tractor a mașinilor pentru recoltat plante furajere 3.2.30. Recoltarea cerealelor păioase cu ajutorul combinei și agregatelor de recoltat plante furajere 3.2.31. Executarea lucrărilor agricole cu agregatele și combinele de recoltat porumb 3.2.32. Efectuarea lucrării de recoltat utilizând agregatele de recoltat rădăcinoase și tuberculifere 3.2.33. Comunicarea rezultatelor activității profesionale desfășurate 3.3.11
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
agregatele de recoltat rădăcinoase și tuberculifere 3.2.33. Comunicarea rezultatelor activității profesionale desfășurate 3.3.11. Efectuarea lucrărilor agricole de recoltare, fără pierderi, în funcție de tehnologia de recoltare 3.3.12. Asumarea, în cadrul echipei de lucru, a responsabilității pentru recoltarea fără pierderi a cerealelor 3.3.13. Aplicarea normelor de securitate și sănătatea în muncă la efectuarea lucr.ărilor 3.1.23. Clasificarea mașinilor pentru pregătirea și distribuirea hranei la: bovine, porcine și păsări 3.1.24. Clasificarea mașinilor și instalațiilor zootehnice pentru: pregătirea și distribuirea hranei, adăparea animalelor, asigurarea microclimatului
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
echipei de lucru, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită ... – Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă și PSI la efectuarea lucrărilor zootehnice ... ... g) Competență antreprenorială: – Asumarea, în cadrul echipei de lucru, a responsabilității pentru recoltarea fără pierderi a cerealelor ... – Alegerea echipamentelor de lucru ale tractoarelor în funcție de tipul mașinii care se cuplează ... ... LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (ECHIPAMENTE, UNELTE ȘI INSTRUMENTE, MACHETE, MATERII PRIME ȘI MATERIALE, DOCUMENTAȚII TEHNICE, ECONOMICE, JURIDICE ETC.) NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII (existente în școală
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
depășite. În consecință, deficitul balanței comerciale a României s-a accentuat în ultimii ani, pentru majoritatea categoriilor de bunuri, produsele chimice având cea mai mare contribuție (v. Figura 7). Contribuțiile pozitive, deși modeste, sunt date de produsele din următoarele categorii: cereale, băuturi și tutun, produse din cauciuc, plută și produse din lemn (exclusiv mobilă), mobilă, mașini și aparate electrice, vehicule rutiere și alte mijloace de transport. Figura 7: Deficitul comercial al României pe principalele categorii de produse 2020-2022 (milioane Euro); Sursa
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]