2,563 matches
-
Franția nu se arata dispusă să tracteze direct cu țara noastră, ci credea că trebuie să caute autorizarea Porții pentru aceasta. După o dezbatere mai lungă și după ce d. ministru a declarat că nu poate publica actele relative la aceste cestiuni fără a le primejdui reușita, Senatul a hotărât a amâna discuția asupra acestor punte și a controla altădată actele diplomatice. [2 martie 1877] ["ATÎTEA NE SPUNE "TIMPUL"... Atâtea ne spune "Timpul". Iar depeșele telegrafice arată că gen. Ignatief nu are
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să nu poată avea speranțe de pace. Astfel din Constantinopole se depeșează că tratările cu Muntenegru nu sunt rupte, ci numai întrerupte, tot astfel tratările între Rusia și Anglia sunt numai suspendate momentan, până ce se {EminescuOpIX 346} va formula pentru cestiunea dezarmării. Pentru a stabili această formulă se fac toate mijlocirile posibile. Astfel se zice că Rusia s-ar fi obligat ca, în loc de-a dezarma la moment, să-și împartă corpurile de armată, dar atunci va cere, afară de protocol, încă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Safet Pașa, care le-a declarat că e peste putință ca Turcia să cedeze districtele Micsici, Cucci și Colasin, pentru că adunarea deputaților au respins formal toate cererile privitoare la cesiuni de teritoriu. În aceeași zi Senatul mai avea să dezbată cestiunea. Delegații muntenegrini au răspuns că ei vor întreba încă o singură dată (adică alaltaieri vineri) pentru a căpăta un răspuns definitiv și în caz de refuz vor pleca a doua zi. În fine, s-a comunicat cabinetelor respective și răspunsul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
contra teoriilor materialiste, aceasta nu împiedecă însă ca să recunoaștem meritul personal al autorului de-a fi spus sincer și fără încungiur părerile pe care le crede adevărate, de-a fi scris în mod foarte clar și de-a fi tratat cestiunea înarmat cu toate cunoștințele necesare. Drept vorbind, puțini scriitori români s-ar putea lăuda cu asemenea calități. Dar aceasta nu este numai părerea noastră. Un profesor de filozofie spiritualistă din Bruxelles a spus, la citirea manuscriptului încă, că rar a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a formula într-o antiteză opinia noastră zicem: Monarhia habsburgică federalistă este singura ce poate împăca toate popoarele, federalismul singura cale trainică care să le lipească unul de altul. Monarhia federalistă ar avea puterea necesității, ar fi dezlegarea definitivă a cestiunii naționalităților și ar cuprinde în sine o dezvoltare atât de multilaterală încît prosperitatea generală abia se poate calcula de prevederile omenești. Monarhia dualistă este tiranizarea popoarelor sub piciorul a două elemente numeric - neînsemnate și urâte de toți din cauza suficienții și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și n-aș voi ca în vacanța Parlamentului aceste păreri să se împrăștie și mai mult fără să fi fost rectificate. În treacăt observ că cu greu s-ar putea demonstra din istorie aserțiunea d-lui deputat că articolul relativ la Cestiunea Orientului și la România pe care d-sa îl citează din tratatul de Paris s-au stabilit în interesul monarhiei austro-ungare. Cine cunoaște cursul de atunci al afacerilor nu va zice că aserțiunea e îndreptățită. D-sa nu va putea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ad oculos posibilitatea minunii biblice pe cale cu totul naturală. Și cu toate acestea în depărtare de o oră și jumătate, în vârful Repedei, sunt minunate cariere de piatră și numai cu zece, cincisprezece cară s-ar putea repara punctul în cestiune, s-ar putea pune capăt neplăcerilor miilor de trecători. Nu știm într-adevăr cine a luat întreprinderea reparării acelei șosele, știm însă atâta că nu se găsește nici un motiv care să scuze asemenea neregularități. Esplicăm pân-la un punct neglijarea unor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu talentatul violinist, nici dacă a fost numai unul sau dac-a fost mai mulți, destul că ni pare rău a înregistra aceste mici grațiozități colegiale. Trebuie să admitem două ipoteze, pentru noi egal de dureroase. Sau că domnii în cestiune nu recunosc că d. Micher e la înălțimea artei sale, și atunci ar fi fost datoria d-nia-lor ca, cu ocazia deselor concerte ale violinistului, profesorul de conservatoriu, mănțiitorul bunului gust, să se pronunțe în mod critic asupra muzicantului, lucru ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de curând înființate, va servi oarecum de început și fundament pe care să se poată {EminescuOpIX 395} clădi mai departe. În țările locuite de români și cu deosebire în Ardeal, Ungaria și Bucovina, înființarea și întocmirea grădinilor școlare alcătuiesc o cestiune care tocmai în timpul de față s-a pus, cum se zice, la ordinea zilei. Cred deci a face un bun serviciu mai ales învățătorilor, preoților și economilor noștri publicând acest manual, în care m-am mărginit la lucruri esențiale, cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la reprezentațiune peste afișurile comitetului care anunțau tombola destinată pentru ostașii români răniți. Această singulară bunăvoință din partea d-lui Otto Max atât în privința biletelor cât și în privința afișurilor se aduce la cunoștința publicului și totodată se anunță că tombola în cestiune va avea loc duminica viitoare 31 iulie la 7 oare sara în grădina publică. Nu știm cum Comitetul a putut solicita bunăvoința unui evreu galițian. [29 iulie 1877] "POMĂRITUL ÎNTOCMIT CU DEOSEBITĂ PRIVIRE LA GRĂDINA ȘCOLARĂ" DE D. COMȘA Sibiiu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rezumat critic asupra ei, iar la altele citează pagina, cartea, capitolul care ar putea servi la dezvoltarea mai pe larg a paragrafelor din manualul său. Aceste apucături neleale din partea recenzentului ne dispensează cu totul de a dizbate cu d-sa cestiunea dacă reprezentațiune comună și noțiune sânt sau nu un acelaș lucru. [1 august 1877] TURCIA ["O TELEGRAMĂ DIN SORGINTE TURCEASCĂ... "] O telegramă din sorginte turcească a ziarului Neues W. Tagblatt spune că extrema aripei drepte a lui Osman Pașa a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a demonstra că acele principie așa numite legi ale cugetării sunt niște adevăruri bazate tot pe esperiență autorul va fi avut rațiunile sale de a vedea nesuficiența argumentării lui Mill în privința izvorului al doilea al cunoștinței noastre. Deci într-o cestiune atât de fundamentală d. Maiorescu poate fi mult și bine în contradicțiune cu Mill, fără de-a fi însă "în contradicțiune cu d. Maiorescu din introducere", precum susține recenzentul. {EminescuOpIX 417} Căci nu sta nicăiri în manual că cele trei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Deficit lângă deficit, împrumut lângă împrumut, dătorie lângă dătorie, gaură lângă gaură, până ce finanțele României nu vor fi curând decât o gaură mare. Aviz onor. ministeriu de ga... de finanțe! Aviz mandatarilor țărei! Trei moduri sânt de-a rezolva o cestiune. Cel întîi e că vezi lucrurile, surâzi amar, te îndoiești... dar stai la îndoială și nu mergi mai departe. Scepticism. Cel de-al doilea e că vezi răul, îți sfărmi capățîna de-i afli cauzele, calculezi cu cifre pozitive și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ideile pe cari le credea raționale în cazul de față. Iată - le grupate: 1 Societatea România Jună fiind întemeiată pe elementul stereotip a diferiților săi membri, pe acele atribute comune tuturor junilor români, nu ar fi oportun de-a ridica cestiunea divergențelor d[intr ]e ei, fiindcă pe divergențe nu se 'ntemeiază niciodată o societate omenească. Divergințele sunt atât de multiple între individ și individ încît o-ntemeiere pe ele l-ar sili pe fiecare de-a forma o societate pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de formalitatea votului secret este numai o circumvențiune conștie și intențioasă a legei, căci alegerea nu poate deveni ilegală prin aceea că Societatea în unanimitate renunță la un drept al său. 7) Unitatea Societății este periclitată prin sulevarea unor asemenea cestiuni și s-a adus de esemplu cazul analog al desfacerei Societății academice române din Viena prin despărțirea în două castre, de care una ridicase pe stindardul ci pe "Bariț", iar alta pe "Șaguna". Biuroul a desfășurat prin membrii săi această
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce le susținem; c) că direcțiunea literară a Junimei (școala Maiorescu) nu merită decât ca să scuipe cineva în ea, și Societatea să decidă ca scuipă în școala lui Maiorescu (ipsi [s]sima verba! ale d-lui Ioniță Bumbac). Abstragînd de la cestiunea dacă idei emise cu bună credință pot fi tratate într-un mod brutal de oameni cari până azi nu pot să se fălească cu v-un merit, pentru de [a] avea dreptul ca să se esprime atât de vehement, să cercetăm
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cercetăm numai cazul dacă subsemnatul, {EminescuOpIX 457} contra căruia au fost îndreptate loviturile, este într-adevăr cosmopolit, plătit de străini, prost și dacă direcțiunea literară de care se ține el merită a fi scuipată etc. etc. Am susținut întotdeauna că cestiunea consmopolitismului e una ce nu esistă. Să nu fim inventivi în cestiuni a căror înțeles ar fi greu de definit pentru fiecare din noi. Poate că ar esista cosmopolitism - dacă el ar fi posibil. Dar el e imposibil. Individul care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
loviturile, este într-adevăr cosmopolit, plătit de străini, prost și dacă direcțiunea literară de care se ține el merită a fi scuipată etc. etc. Am susținut întotdeauna că cestiunea consmopolitismului e una ce nu esistă. Să nu fim inventivi în cestiuni a căror înțeles ar fi greu de definit pentru fiecare din noi. Poate că ar esista cosmopolitism - dacă el ar fi posibil. Dar el e imposibil. Individul care are într-adevăr dorința de-a lucra pentru societate nu poate lucra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
esistă decât ca simulațiune, ca fățarnicie. El mai e pretestul pentru lenea și indiferentismul celor cari nu cunosc un alt scop în lume decât acela de a trăi bine. A acuza însă de cosmopolitism oameni cari se interesă de toate cestiunile vitale ale națiunii noastre, oameni cari lucrează pe când alții numai vorbesc, este sau un semn de rea - credință sau unul de primitivitate. Maiorescu este încă tânăr și finitul * unei însemnate vieți [iese] târziu la lumină. Principiul fundamental al tuturor lucrărilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
justă. Nu poate fi just de-a lăsa mâna liberă asupra populațiunei întregi {EminescuOpIX 458} unor oameni cărora religiunea lor (Talmudul) le ordonă de-a urî și înșela pe creștini. Învoit n-a fost numai cu modurile de dezlegare a cestiunii izraelite. S-a zis că e francmason și prin asta cosmopolit. De este, noi nu știm, dar posito că este: nu este adevărat că masonismul esclude naționalismul. Unii din cei mai influenți membri ai partidei roșii (care trece de eminamente
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a fost foarte înceată și minuțios aplicată, dat totuși n-a fost în stare de a-l dezvăța pe d-nialui de accentul franțuzesc și de persecutarea, ba chiar uciderea sărmanului ă. Dar se poate că ne și înșelăm. Domnul în cestiune este poate creatorul unei limbi nouă, numită cea romene. O limbă foarte interesantă din punct de vedere patologic. Căci, într-adevăr, pentru ca un simplu actor să-și închipuiască a reforma în sensul său (și ce sens! ) vocalele unei limbi plăsmuite
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nostalgiei îndreptate spre țara păsărească. Necuviința neologismelor netrebuincioase și... netrebnice n-o mai accentuăm, fiindcă mirosă astăzi până ș-a bucătărie și pentru această origine nu ne-ar părea nici stranie măcar. Cel mai însemnat defect al d-lui în cestiune este acela că joacă pe scena română și că este contagios pentru oameni nedezvoltați în sensul d-sale, un pericol mare după cum vom vedea mai târziu. Formal vorbind d-nialui are câteva calități nediscutabil[e]: 1) o mască foarte îngrijită 2
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vecinice influențe străine precum le avem, dac - am fi în Spania, atuncea ne-am sparge capetele unul altuia până s-ar așeza lucrurile. Dar acest lux de evoluțiuni soțiale nu ni este permis nouă, a căror stat e vecinic o cestiune. De aceia ne trebuie trei lucruri: Stabilitatea, adică guvern monarhic, ereditar, mai mult ori mai puțin absolut; Muncă, adică escluderea proletarilor condeiului de la viața publică a statului și prin asta silirea lor la o muncă productivă; Economia, adică dreapta cumpănire
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nou cârd de postulanți și cumularzi pe spatele bugetului, cari, o dată numai să fi fost funcționari, joacă în urmă rol de victime politice și bat vecinic la ușile acelor miniștri cari sânt dușmani celui ce-au destituit pe victima în cestiune. De-aceea trebuie să zicem odată "quousque" și să pretindem statornicirea lucrurilor din țară. Cine este amploiat numai prin praxă îndelungată să rămâie ce este, dar să nu mai înainteze; iar acei ce vor dovedi regulații lor douăzeci de ani
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din Stănești. Enigma rămânea însă tot nedezlegată: unde va fi fost mănăstirea Stănești si cine era acel jupân Stroe Vestolmiul cu soția sa Sima, viețuitori în veacul al 12-lea? Venerabilul canonic Tim. Cipariu este cel dintâi care ridică vălul cestiunii. Mai mult pe ghicite decât prin criteriele externe ale monumentului recunoscu că patrafirul de la Banja nu poate proveni decât din România și anume de la mănăstirea Stănești din districtul Vîlcii; că lectura Stroe Vestolmiu a lui Kukulievich și Miklosich trebuie rectificată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]