KorAP: Find »[drukola/base=chestie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...482 >

12,026 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673

o libarcă, poftim! Sună cam nasol, dar asta e. Acum, ce să zic? Cum de-mi încăpea toată mintea omenească în gămălia aia de creier, n-aș putea să spun. Și nici n-aș vrea să aud comentarii răutăcioase pe chestia asta. Dar, dincolo de tot soiul de întrebări de asemenea gen, cu iz intelectualist, situația era clară. Eram pur și simplu un gândăcel, cam scârboșel poate, după gustul unora. Năzuința ce avusesem, iată, se împlinise. Pohta ce-am pohtit m-a

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
nu te gândești și tu. Păi, dacă vine profesoru' acu'? Ă? Ce faci? Ia zi!" "Ete, se fac! Ic că am venit să repar un robinet, o treabă. Sunt văru' tău si m-ai rugat să te rezolv cu o chestie." Femeia îl privește, reprimându-și cu greu un surâs admirativ: Da' știu că te pricepi să te scoți la tot momentul ". "Normal, fă! Măndel o fi trăit dezeaba sinzesi de ani bătusi pă muchie!?" Și o prinde pe după umeri, pupând

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
nepusă masă. Deci: era luni dimineață. Băși, mai mult ca sigur, constatase că nu catadicsisem să apar pe la Facultate. La fel și colegii mei. Însă aveam statutul de aiurit într-un asemenea hal încât nimeni nu se agitase cine știe ce pe chestia asta. Nicio îngrijorare, nicio nedumerire. Rezultat: niciun apel telefonic, nicio căutare, nimic. Asta putea să mă lovească nițeluș în orgoliu, dar se vădea, în condițiile date, o stare de fapt destul de mulțumitoare. Pe de altă parte, deși invidiam gândăceii pentru

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-o, na! Mult mai mulțumit și încrezător în forțele mele, am străbătut grădina din fața blocului și am traversat iute aleea, îndreptându-mă spre parcare. O pereche, ăia de la patru, tocmai se urcau într-un automobil nou-nouț și scumpișor foarte. Ce chestie! Să stai într-un apartament de două camere în Balta Albă și să-ți cumperi o mașină de câteva zeci de mii de dolari, pe care, firește, noaptea o lași în fața blocului, la discreția oricărui bețiv cu capsa pusă sau

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
ochii: "Cu rubrici-tipsuri pentru sesiunile de clubing, de shopping și, neapărat, da' neapărat, cu trendurile de fașionism la modă..." "Corect, nene! Și reclame șmechere, pe bani solizi. Publicitate, grupa mare! Smacuri, vopsele de păr, case de modă, numa' și numa' chestii de firmă. În așa fel încât să-ți iasă lova de hârtie și de tipar doar din astea", zise Bebe. "Da, dom'ne. Plus că, gândește-te, poți să te scoți și cu localurile, cu cluburile, cu magazinele șicoase. Că

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
de galerie. Da?" "Ăhă. Așa, și?" "Păi, tu crezi că brunețelu' ăla de la Steaua, ăla care a dat două goluri cu nu-ș' ce echipă străineză, de s-au calificat în cupa cupelor, mă rog, a scos din capu' lui toate chestiile alea pe o ditamai jumatea de pagină, cum ai citit tu la gazetă? Erau alea exact cuvintele lui?" Bărbatul cade câteva clipe la meditație, apoi recunoaște: "Mda... Cred că aici cam ai dreptate." "Vezi?", își termină ea triumfătoare micul exercițiu

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
scurgă ochii și să se scarpine în portofel ca dă eczemă, cân' o vede pe tarabă. P-ormă să se repeadă să dea bănuțu' pe ea, chit că nu-și mai ia covrigu' și suta de parizer la birou pă chestia asta o săptămână." " Da, mă, îmi dau eu seama ce zici, nu-i problemă. Adică să fim și cu ștaif, da' și populari. Populari ne facem cu rubricile alea de care ți-am vorbit, că toată lumea e curioasă cine ce

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Când o să începem cu astea, înainte de oricine al'cineva, o să se citească baștanii între ei, să vadă ce și cum unii despre alții și să se bârfească de case, de familii, de toate. Da' trebuie să le băgăm și niște chestii mai finuțe, ca toți ăia de or lua-o să se dea și intelectuali. Te-ai prins?" "Da. Numai că sunt curios cum o să faci asta." "Păi, mă Bebe, ce face un intelectual?" Întrebarea îl cam blochează pe bărbat. Își

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
și normativele, că le schimbă ăștia într-o veselie", adaugă tipul. "Da, corect. Da' intelectualii citesc cărți, înțelegi? Cărți, moșule! Plus revistele alea ale lor, sanchi, de specialitate, de cultură, în care, în afară de datu' cu părerea despre cutare sau cutare chestie de artă sau literatură, se înjură toți, în funcție de gașca din care fac parte fiecare." "Aha! Deci și ăștia se înjură între ei. Mișto!" " Da. Și se înjură așa, de amoru' artii, din orgoliu, nu numai pentru bani. Oricum, treaba e

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
de! ar fi înnebunit să afle mai mult despre tărășenia asta, numai că deocamdată nu-mi propun să redactez o lucrare științifică, oricum, greu de susținut prin probe concrete în fața unei comisii universitare. Așa că, vorba domnului Pleșu: a se slăbi! Chestia cea mai importantă era că puteam înțelege și puteam replica. Această dublă capacitate nu o voi putea altfel exprima decât printr-un dialog, o traducere cât mai adecvată din gândăcească în română. Sigur, peste secole, când vor fi izbutit și

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
funcție de first assistent manager cred că era un obiectiv la îndemână. Sau îndegheară, după cum se prezenta situația. "Iar eu sunt nedeștept?", se simți ofensat Dorinel. "N-am zis asta", îi răspunde în doi peri Țonți. "Hei, hei! Ia terminați cu chestia asta! Ce v-a apucat?", am simțit nevoia să intervin, punând cât mai grabnic capăt disputei. Aveți idee câți sunteți pe aici?", am trecut rapid la altă problemă. "Suntem mulți", afirmă primul întâlnit, în timp ce gândăcița stătea în espectativă, neîncumetându-se

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
important nu cum ar zice detractorii mei, au făcut ca să nu consemnez acest discurs... ăăă..., ei, nu chiar epocal, dar, oricum, remarcabil. Cu atât mai mult cu cât mă cam aprinsesem și în minte aveam imaginea flăcării prometeice și alte chestii d-astea idealiste. Cum-necum, calitățile mele oratorice și-au făcut efectul, iar gândacii au izbucnit sincer în urale, poate nu tocmai variate, ci de o simplitate de genul: "Bravo, Șefu'! Mișto, Șefu'! Ești super-OK, Șefu'!" și cam atât. Însă Dorinel

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Brânză", iar un alt milion "Salam", pe același principiu de care mă mai izbisem o dată, cum că astea le plac cel mai mult. Ce-i de făcut? Adevărul e că și printre oameni găsești sute de mii cu același nume. Chestia e că-i deosebești după diverse codificări din documentele de identificare, plus fizionomia și înfățișarea, dar pe gândaci cum să-i deosebești doar așa, după nume? Imediat am găsit o soluție care să-i satisfacă: "Bine dom'ne. Ăia roșcați

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
împuțită și l-am întrebat liniștită despre ce-i vorba. El îi dă mai departe, făcând pe stânjenitu': "Doamnă, umblă vorba ce să fac, trebuie să procedez ex abrupto că ați pretinde de la unii studenți, ăăă, așa, niște atenții, niște chestii care s-ar cam încadra la foloase necuvenite, ca să nu spun al'fel...". Îmi venea să-i zic de la obraz: Băi, Pompilică, tu-mi vii mie cu de-astea? Tu, mă?! Că toată facultatea îți știe tarifu', fraiere! Ba mai

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
când apar cu vreo problemă de serviciu pe la ea. Credeam că-i doar o antipatie spontană față de mine. Acum înțeleg că există și niște cauze concrete pentru manifestările ei date cu asprol. "Auzi, parcă voiam să te mai întreb o chestie...", face amica lui Băși, încruntată de efortul de a căuta prin memorie. "A, da!", își amintește ea. "Tot n-a apărut zăpăcitu' ăla de Dan?" "Nu, dragă. Dimineață credeam că se fofilează pe undeva, să scape de prezentarea proiectului cu

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
mă pune și pe mine pe gânduri. Era el aiurit, dar nu sărea calul niciodată. Mai avea momente când trebuia să tragi de el, dar era îndeajuns un imbold și se urnea. Totuși, era un băiat bun. Da' o asemenea chestie te face să-ți închipui orice..." Măi să fie! Ăștia au început deja să vorbească la trecut despre mine. Auzi la Băși: Totuși, era băiat bun". Ce le-o umbla prin cap? Sună mai mult a concluzie de aia, pe

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
e Dan, nu-i greu să apară acu' pe ușă cu vreo poveste ridicolă. Cu toate astea, nu i s-a mai întâmplat niciodată să dispară, pur și simplu, în halu' ăsta. Hai, că mai întârzia el la câte-o chestie sau uita, efectiv, de o ședință, da, n-ar fi fost pentru prima oară. Da' nu s-a pomenit vreodată ca să nu vină deloc la vreun seminar sau la cursuri. Aici, orice ai zice, ceva nu-i în regulă. Să

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
băiatul ăsta a absentat o zi de la școală să anunț poliția? E un gest exagerat, ce naiba!" Păi, nu? E la mintea cocoșului. Dar găina asta o putea să priceapă? Mă rog, acum așa pare", consimte baba. Da', oricum, rămâne o chestie ciudată. Ciudată rău de tot, nu așa..." Parcă și văd alea trei puncte de suspensie din finalul spuselor lui madam Săvulescu. Insinuante puncte! Se dă atât de lovită în aripă de ai jura că a dat în ulcer de grija

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Bine, dragă. Da' să știi că trec s-o iau și pe Matilda de la minister. Dacă te grăbești..." Nu-i problemă, nu-i problemă. Chiar mă bucur, abea că mă mai văd și eu cu dumneaei, să-i zic niște chestii. E la marele fix, să știi. Bun, am fugit. Mersi, mersi și-ți mulțumesc!" "Cu plăcere", face Băși. O dată cu închiderea ușii, zâmbetul amabil al profesorului se și evaporă. Zise, imitând-o cu o voce scăzută și pițigăiată: "Mersi, mersi și-

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
mult timp. Acum, iată, mi s-a ivit o ocazie nesperată și nu vreau câtuși de puțin să o ratez. E pur și simplu o oportunitate de moment rarisimă. Ca atare, nici n-am apucat să anunț pe altcineva despre chestia asta. Nici pe domnul profesor Cuzbășan, nici pe altcineva de la școală. Îmi dau seama că nu am procedat tocmai "cum se cade". Nu mă certa prea aspru. Am încercat eu să-i contactez, dar nu mi-a ieșit. Doar mă

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-l las pe prietenul ăla al lui frate-miu, neanderthalianul jucător de bridge Tom-prozatorul, să se ocupe de partea asta. Tipul e cam idealist, cam fantazor uneori și, mai mult ca sigur, ar fi băgat de la el o mulțime de chestii în stilul lui dulceag, într-un asemenea hal încât cine știe pe ce coclauri sentimental-moralizatori ar fi dus cartea asta. Nu zic, comoditatea mi-a dat un picuț ghes să iau această inițiativă, dar, analizând cu pertinență, am conchis că

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Administrația Domeniului Public pe un camion baban, nu-i dăduse nicio veste toată dimineața. Nici nu mai știa ce să facă. Deja toate ascunzătorile lui erau pline ochi cu fiare. Îi știa și pe gunoieri. Ar fi putut încerca o chestie lucrativă cu ăștia, dar erau din cale afară de ai dracului. Prea voiau totul numai pentru ei, iar lui i-ar fi lăsat doar de-o măslină. Iar dumnealui anvizaja un festin întreg. Era joi, ziua când apărea hardughia gunoierilor. Totuși

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
la co'vorbiri și dai dă belea", face șoferul. Se uită la mutra încruntată a nelămurire a lui Vasile și explică, gesticulând: "Că te pune la plată, bre, cum ar veni. N-ai zis chiar mata așa?" " Am zis, da' chestia asta nu era valabilă azi, la un așa caz dă forță majoră!" "Mai dă-o, dom'ne, încolo dă forță majoră! Orișicât, stabilisem noi d-aseară cum o rezolvăm azi. Ți-am zis că-i o zi mai nasoală, că

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
și-i aruncă printre dinți: "Vezi să nu ți-o scoț io pă mă-ta dân nevoi!..." Fochistul își dă ochii peste cap a nevinovăție: "Uite, bre, cum vorbești cu mine! Io-s băiat finuț și-ți spun d-o chestie care ți-ar putea fi dă folos și tu te iei dă mama, care e și moartă pă deasupra. Păi, zi și tu, e frumos?". Ia mai du-te, bă, dracu', d-acia. Vezi-ți dă drumu' tău și nu mă

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
strigară împricinații într-un glas, adoptând o neașteptată atitudine milităroasă. "Voi îi aduceți imediat, în goana mare, pe toți ai voștri aici și-i pregătiți să intre în acțiune în orice moment. O să trebuiască să exersăm în scurt timp niște chestii noi..." "Pe toți, pe toți?", întreabă unul dintre cei vizați. "Pe toți, pe toți! Lăsați halitul, lăsați alte prostii că altfel, de mâine, o să fiți morți. M-ați înțeles?" "Am înțeles, șefu'!". "Bă, gândacilor!", intervine autoritar Dorinel. "Bă, dacă Șefu

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]