1,163 matches
-
trăire subiectivă, la diagnostic ca formă de cunoaștere medicală. Ca act medical, examenul clinic al bolnavului psihic, implică mai multe „etape” succesive și anume: - primul contact cu bolnavul; - explorarea bolnavului, convorbirea medicală sau interviul; - anamneza biografică sau istoricul bolii actuale; - chestionarea anturajului bolnavului; - explorarea psihologică, cu ajutorul testelor psihodiagnostice, a personalității bolnavului respectiv. Vom analiza în continuare aceste aspecte. Primul contact cu bolnavul De regulă, motivele consultației psihiatrice sunt ascunse de bolnav care se rușinează sau se simte vinovat față de acestea. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emoțional-afective ale bolnavului; c) tentative sau idei de suicid în antecedente; d) natura relațiilor sociale ale bolnavului; e) potențialitatea agresivă, latentă sau manifestă, a acestuia; f) acte agresive anterioare sau prezente; g) tipul de relații și comunicare din familia personală. Chestionarea anturajului bolnavului Această etapă a examenului clinic al bolnavului psihic are o valoare deosebită, întrucât ne poate revela detalii sau aspecte pe care bolnavul nu le relatează, fie că le-a uitat, fie că le ascunde. Aceste informații sunt cele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
abordează decomplexat sordidul existenței zilnice, fervoarea erotismului neinhibat, anecdoticul, frustrările și inflamările jubilatorii ale cotidianului, reveria și sentimentalitatea (toate rostite în chip violent), iar în ultimă analiză, deși bine ascunse sub carapacea de vitalism agresiv ori de platitudine căutată, marile chestionări existențiale, „partea poetului”. SCRIERI: Din confesiunile distinsei doamne M., București, 2001; Pagini, Iași, 2002; Fisuri, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Adrian Alui Gheorghe, Poezia din tabără, CL, 2001, 1; Nicoleta Cliveț, Feminitatea în fel și chip, „Piața literară” (Cluj-Napoca), 2002, 6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
ergo sum: filosofia subiectivității René Descartes (1596-1650) a fost primul care a apelat la justificările moderne al filosofiei, în Meditațiile metafizice . Toate cunoștințele dobândite ale oamenilor trebuie supuse unei examinări critice. Metoda prin care se efectuează această examinare este îndoiala, chestionarea pretenției de-a ști ceva anume, de a considera un lucru cert și adevărat. Pe ce se bazează însă certitudinile și adevărurile umane? La această întrebare încearcă să răspundă Descartes. Vom da un singur exemplu. Dacă susțin că cercul are
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
exemplu un muncitor o apelează și o re-asertează atunci când Își Înțelege rostul de a lucra Într-o organizație) fundamentează legitimitatea organizării susținută de un principiu superior (al Rațiunii sau al Naturii umane sau o altă „mare narațiune”). Schimbarea instituțională presupune chestionarea logicii (a convingerilor instituționale) și reconstruirea acesteia pornind de la premise noi. Astfel, schimbarea nu are un fundament economic sau tehnologic, cât mai ales unul cognitiv, fiind strâns legată de evoluția discursului public și a cunoașterii sociale. În explicarea instituirii relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reinterpretează simboluri culturale și nu neapărat potențialul explicativ al acesteia. Teoria presupune, de pe o poziție normativă, considerarea legitimității intereselor tuturor actorilor constitutivi (stakeholders) sociali (incluzând forța de muncă, statul, comunitatea) sau non-sociali (generațiile viitoare, mediul etc.). Se pune astfel problema chestionării principiilor normative sau a concepțiilor de dreptate socială ce stau la baza relațiilor de cooperare intra-organizaționale, dar și Între organizație și mediu. Pornind de la principiile managerialiste, teoria agent - principal de sorginte economică explică pierderea de eficiență cauzată de disjuncția
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
aceste clasificări se poate face prelucrarea datelor statistice individuale, acestea agregându-se pe diferite nivele, atât pe orizontală (în profil teritorial), cât și pe verticală (pe activități ale economiei naționale și în final, la nivel macroeconomic). Fără codificarea informației din chestionare pe baza clasificărilor și nomenclatoarelor, centralizarea datelor statistice ar fi practic imposibilă în conjunctura actuală, ținând cont de numărul foarte mare de agenți economici, precum și de indicatori statistici. Potrivit actelor normative, utilizarea clasificărilor și nomenclatoarelor este obligatorie pentru întreg sistemul
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
nu ar trebui să lipsească de la nicio școală care are în programă istoria recentă a României. Mai ales că directoarea programelor educative ale INSHR, doamna Elizabeth Ungureanu, devoala faptul că de foarte multe ori a trebuit să facă față aceastei chestionări neîncrezătoare: "Cum ne dovediți că ceea ce ne spuneți e adevărat?" Aș mai adăuga doar că 14 fotografii originale, din cele prezentate în acest album, pot fi văzute și la Arhivele Naționale din Iași, în Fondul personal Ițic Schwartz-Kara. 1 decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
constă în aplicarea de chestionare succesive asupra respondenților. Anchetă prin Metoda Delphi este o tehnică consacrată și frecvent utilizată, fiind în esență o metodă interactivă care facilitează obținerea de previziuni de la un grup de experți care răspund unor seturi de chestionare; aceștia nu se cunosc între ei, însă pentru obținerea unui consens folosesc pe langă succesiuni de chestionare și feed-back-uri de informații. Metodă Delphi presupune următoarele etape: selectarea unui grup de experți, pregătirea și diseminarea chestionarului, solicitarea scrisă a opiniilor de la
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
o afirmație disimulată, prin care eul cumulează, trecând În faza a doua, și funcțiile celui care Întreabă 16. Eul autentic, scrie Ricoeur, „se constituie prin actul Întrebării”17. Răspunsul implicit la Întrebările repetate, sincopate, ale eului Îl formează confesiunea. Firește, „chestionările” sale provin dintr-o mare incertitudine, din dorința clarificării și a cunoașterii. Eul interogativ acționează ca o ființă pentru care există problema ființei, a existenței 18. Incapabil să-și asume până la capăt responsabilitatea de centru al construcției, eul se mărginește
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și afirmații pe care Griaule le considera minciuni au devenit nu obstacole, ci informații cu o semnificație anume. Diferite genuri de înșelăciuni apar în cercetările evaluative. Deși informațiile culese într-o asemenea anchetă pot fi uneori incorecte, investigarea bazată pe chestionare rămîne un instrument important și este folosită la o scară mult mai largă în cercetarea socială decît orice alt fel de anchetă. Cercetătorii depun eforturi considerabile pentru a se asigura că persoanele chestionate dau răspunsuri sincere, atît prin formularea atentă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
față de minciuna spusă în propriul interes. Informațiile de acest gen sînt relativ ușor de colectat, însă numai dacă acest lucru este făcut în mod sistematic de-a lungul anilor va exista posibilitatea stabilirii unor legături plauzibile între răspunsurile obținute la chestionare și deciziile adoptate în lumea reală. Alte cercetări empirice arată că diferențele în atitudinea față de minciună pot fi asociate factorilor de genul vîrstei și sexului. De exemplu, într-un studiu recent asupra copiilor avînd vîrste între 4 și 11 ani
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Este ideologia în mod fundamental un sistem de idei și credințe, sau este expresia modului în care sunt structurate practicile sociale și politice? Acestei întreări, care trimite la diferitele tentative de abordare a ideologiei, îi urmează o serie de alte chestionări care nu fac decât să sublinieze importanța înțelegerii conceptului, în încercarea de a delimita procesul prin care noi, ca oameni, contribuim la construcția a ceea ce numim spațiu socio-politic. Sunt afectate proiecțiile ideoogice asupra realității de pozițiile sociale și de opțiunile
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
despre direcția, intensitatea, consistentă și centralitatea opiniei. Dacă primul criteriu de clasificare a chestionarelor după conținut viza calitatea informației dobândite, cel de-al doilea criteriu se referă la cantitatea informației. În acest sens se poate vorbi de două tipuri de chestionare: chestionarele speciale cu o singură tema și chestionarele omnibus, cu mai multe teme, cel mai frecvent întâlnite. Chestionarele de date factuale , de tip administrativ, se referă la date obiective, susceptibile de a fi observate direct și verificate și de alte
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
o singură tema și chestionarele omnibus, cu mai multe teme, cel mai frecvent întâlnite. Chestionarele de date factuale , de tip administrativ, se referă la date obiective, susceptibile de a fi observate direct și verificate și de alte peroane. Astfel de chestionare nu sunt întotdeauna foarte laborios concepute. Orice formular tip reprezintă, în fond, un chestionar. Chestionarele de date factuale, vizând vârstă, sexul, locul de naștere, starea civilă, domiciliul, studiile, naționalitatea, religia, etc. sunt indispensabile în cercetarea științifică. Este corect să se
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
de prestigiu. Formularea întrebărilor lasă o mare marja de libertate operatorului, formularea nejucând un rol foarte important în aceste situații. Chestionarele de opinie se referă la datele de ordin imposibil de observat direct. În fond, acest al doilea tip de chestionare nu sunt numai de opinie. Cu ajutorul lor se pot studia atitudinile, motivată și interesele, dispozițiile și inclinațiile, într-un cuvânt tot ce reprezinta psihologia persoanei, trăirile ei subiective. Fără a aborda problema cunoașterii obiective a fenomenelor subiective, precizam doar necesitatea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
datele obiective. După formă întrebărilor, a stimulilor, se pot distinge chestionare cu întrebări închise, chestionare cu întrebări deschise și cu întrebări atât închise cât și deschise. Chestionarele cu întrebări închise(sau precodificate) nu permit decât alegerea răspunsurilor dinainte fixate în chestionare. Gradul de libertate al subiectului estre redus; răspunsul trebuie să se încadreze într-una din categoriile propuse de cercetător. Acest lucru presupune din partea subiectului existența unor opinii și cunoștințe bine cristalizate, iar din partea cercetătorului o bună cunoaștere a realității. În cadrul
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
foarte personale” pot să elaboreze răspunsuri ”mai chibzuite”, să consulte documentele personale pentru a verifica afirmațiile făcute, să se consulte cu alți membri ai familiei pentru răspunsuri precise. Semnalând tendința de utilizare abuzivă a “chestionarelor orale” Walter Friedrich sublinia avantajele chestionării în scris. Între acestea remarcă: numărul mare al celor care pot răspunde concomitent, diminuarea efectului de interviu, dispariția influenței anchetatorului asupra rezultatelor, nivelul superior de concentrare asupra răspunsurilor, asigurarea anonimatului. R.A. Fischer(1946) aprecia, pe baza studiilor experimentale că anonimatul
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român, de exemplu, mi-o relevă chestionarea tăcută și meditativă a propriului Sine, fie analiza minuțioasă a mărcilor identitare specifice comunității din care prin naștere fac parte. Mai există o cale onorabilă de a-mi defini identitatea: cea care aduce în prim plan hermeneutica lui alter, cu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
formație ca în celelalte țări "occidentale". Ei manifestă, fără îndoială, o mai mare angajare în apărarea drepturilor celor pe care îi observă. Problematica exotismului (opoziția controversată "ei/noi") se exprimă aici mai puternic decât în Europa sau în Statele Unite, deoarece chestionarea diferenței are aici implicații politice mai evidente. Într-adevăr, exotismul se găsește în interiorul limitelor naționale și este, prin urmare, element constitutiv al identității naționale, oricare ar fi dificultățile. O foarte bogată literatură latino-americană și străină oferă informații despre viața triburilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
acceptare și practicabilitate a intervenției, fiind utilizate în posttest chestionare în care cursul era evaluat de către participanți (întrebări cu privire la organizare, conținut, ședințele de grup, caietele de exerciții și antrenament). Pentru a colecta datele demografice caracteristice participanților, au fost adăugate la chestionare întrebări cu privire la gen, vârstă, naționalitate, nivel de trai, educație și ocupație. Eficacitatea acestei intervenții timpurii bazată pe principiile cognitiv comportamentale privind reducerea simptomatologiei cauzată de către tulburările de panică a fost demonstrată de rezultatele acestui studiu (conform Peter Meulenbeek, Godelief Willemse
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Sunt prinse aici și refractate prin prisma unui scepticism ironic principalele „afaceri” literar-culturale care au ținut afișul perioadei: rezultă un puzzle cu dialectică încorporată, care nu oferă o versiune „adevărată” asupra lucrurilor, ci doar un mod elegant și deschis de chestionare a lor. O piesă importantă pentru arhiva trecutului recent este volumul de convorbiri Interviuri din tranziție (1996), unde mai toate taberele și vocile semnificative sunt reprezentate, S. fiind un excelent „provocator”. SCRIERI: Cronici literare, București, 1971; Poeți și critici, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
au fost cultura și valorile societății franceze. Alegerea președintelui Valéry Giscard d'Estaing în 1974 a vestit schimbări sociale importante ca liberalizarea legilor cu privire la avort și divorț. În particular, se pot observa două schimbări în acest sens. Prima a fost chestionarea valorilor și instituțiilor tradiționale precum familia tradițională, normele sexuale, școala, universitatea și sistemul politic în general.29 Pentru anumiți gânditori radicali din generația veche și pentru mișcările politice ale generației tinere,30 fiecare fenomen social care era tradițional trebuia chestionat
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român, de exemplu, mi-o relevă chestionarea tăcută și meditativă a propriului Sine, fie analiza minuțioasă a mărcilor identitare specifice comunității din care prin naștere fac parte. Mai există o altă cale onorabilă de a-mi defini identitatea: cea care aduce în prim plan hermeneutica lui alter
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
aplicarea în practică, de validarea de către viața reală. Dar, mai mult decât atât, se impune a se realiza un feedback eficient, în sensul că practica vine să valideze sau nu teoria aferentă. În acest sens, pornind de la un număr de chestionare, constituite în anexe la prezenta lucrare, cu participarea managerilor și deopotrivă a angajaților de la mai multe societăți comerciale ieșene și băcăuane, s-au desprins câteva concluzii deosebit de pertinente și edificatoare pentru modul de percepție a factorilor stresori și a presiunilor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]