6,287 matches
-
tribulațiilor ținînd de timbrul sufletesc. Așa cum în fiziologie există dureri cronice, cărora nu numai că nu le poți găsi o etiologie, dar cărora pe deasupra nu le poți prescrie un analgezic pe măsură, tot așa la Mihaela Stănișor dăm peste un chin fără remedii în această viață. Autoarea suferă pentru că aceasta e formula ei de suflet, iar situația nu se va ameliora nici azi, nici mîine și nici peste un deceniu. Autoarea va trăi chinuinduse și va muri în același mod, nici o
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
azi, nici mîine și nici peste un deceniu. Autoarea va trăi chinuinduse și va muri în același mod, nici o motivație rațională neputîndu-i aduce alinarea. Atinsă de un tropism ce o împinge invariabil spre trăiri dureroase, Mihaela Stănișor e patotropică, căutînd chinul așa cum plantele caută soarele. E drept, din carte reiese că trauma care i-a declanșat chinul a fost moartea mamei, numai că, înainte de decesul matern, autoarea avusese parte de alte întîmplări menite a-i prevesti natura patotropică. În copilărie, se
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
același mod, nici o motivație rațională neputîndu-i aduce alinarea. Atinsă de un tropism ce o împinge invariabil spre trăiri dureroase, Mihaela Stănișor e patotropică, căutînd chinul așa cum plantele caută soarele. E drept, din carte reiese că trauma care i-a declanșat chinul a fost moartea mamei, numai că, înainte de decesul matern, autoarea avusese parte de alte întîmplări menite a-i prevesti natura patotropică. În copilărie, se împrietenește cu un ied, căruia îi vorbește, îl ia în brațe îi explică ce frumoasă e
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
fiind fluidul mamei, ca într-un vîrtej de trăiri ce o scufundă pe autoare în ea însăși. Cînd iese la suprafață, adică în lume, își resimte inadaptarea, iar cînd coboară în obsesie, suferă. Într-o parte inadaptarea, în cealaltă parte chinul, autoarea fiind un medium care se încarcă pînă la identificare cu ființa mamei: îi simte mirosul, îi aude glasul, se înfășoară în șalul ei, se gîndește deja la deshumarea sorocită după șapte ani, într-un cuvînt entuziasmul autoarei vine din
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
Introspecțiile de ordin general pe seama unui sentiment nu fac decît să altereze sentimentul, iar suferința nu se transmite meditînd în marginea ei, ci descriind sec întîmplarea cu pricina. De aceea, impresia de perorație făcută cu intenția de a-și etala chinul dă pe alocuri o neplăcută tentă de ostentație livrescă. E aceasta proză feminină? Da, sub unghiul visceral al zvîrcolirii continue. Nu, dacă îi judecăm rangul elevat la care e ridicată zvîrcolirea. Paginile de aici nu conțin urmă de ficțiune, ci
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
la nivelul primului volum. Le-am răspuns: da și nu. Dacă pretind să găsească în al doilea volum tonul evocării copilăriei, evident, este o pretenție zadarnică. Tăria lui însă este faptul că ne introduce într-o lume nouă, în lumea chinurilor creației care, de când am scris Essai sur la création artistique 4, îmi este atât de familiară. Cât de mult se întâlnește experiența d[umi]tale practică cu ceea ce eu, teoretic, am tratat într-o serie de lucrări! N-ai idee
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
câteva dedicații (dintre care una, zguduitoare și tardivă, a lui Mircea Eliade) și, în fine, tot în facsimil, un poem, transcris de Dinu Pillat (de un ultim Dinu Pillat, aflat aproape de pragul morții). Caligrafia de altă dată s-a dus, chinul e prezent în fiecare literă.
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
țâră de om, care de-abia Își mișca picioarele, rămăsese În urmă. Gardianul l-a croit cu o cravașă pe spinare. Ca fulgerat, bătrânul a căzut la pământ. Am Închis eu ochii de durere... Cel căzut era poetul Radu Gyr. Chinurile Îi mâncaseră tinerețea. În priveam cu ochii În lacrimi. Cum puteam săl ajut? Rugându-mă: și sus pe crucea crâncenă, pe care/ stă neamul nostru-nsângerat, Tu scrie / Iisuse, un aprins inel de soare, / ca semn al Învierii ce-o să
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
nume, spuse colonelul, aproape rugător. Dă-mi-le, și ostaticii vor fi ai tăi în secunda următoare. Gurameto făcu „nu” din cap, dar fără pic de mândrie. Nu pot, zise. Chiar să și vreau. Nu le știu. Colonelul îi înțelese chinul. Nu le știu numele, repetă Gurameto, pentru că n-au nume. O, nu. Tu mă duci cu preșul. Nici vorbă, Fritz. |ia n-au nume. Au numai porecle. Unul dintre ofițeri, cu însemnele Gestapoului, încuviință din cap. Colonelul rămăsese gânditor, moment
ISMAIL KADARE Cina blestemată by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/3276_a_4601]
-
seducător, care iubește ca un amant și pe care ea îl iubește ca pe un copil. Cu efuziuni de profesoară, mereu pusă pe modelat. Și nu e singurul pe care-l are în vedere. Efortul de a îndrepta alte vieți, chin, de multe ori, se întâlnește cu sentimentul zădărniciei, al vieții care-i scapă. Înconjurată de tinerețe, pe care o soarbe cu încântare, se simte nu o dată irosită. „Știu că nu voi lăsa decât amintirea unui gest grațios, asta e totul
Yesterday’s tomorrow by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2967_a_4292]
-
care trebuie s-o citești cu ochii închiși dar învierea se-aține pe-alături cum un aparat de proiecție ce te-nfățișează așa cum ai fost cînd - încă-n fragedă copilărie - ai scris tu însuți scrisoarea. îndemn Fii scurt. Brăzdată de chinuri e fila albă pe care sturioni și privighetori și romanițe și viruși și oameni se luptă pe viață și pe moarte. Fii scurt din respect pentru viața care-a semnat-o precum un garant al morții. Nimeni nu simte Nimeni
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/16432_a_17757]
-
cele multe, apare, umbră, ce ne scapă. O, tânărul venit din rece Albion, precum Bălcescu dintr-un Principat, bolnavi setoși de soarele curat, ce intră în chilie, cu sacrele-i puteri, și vindecă, puțin câte puțin, romantica ftizie, spleen și chin. Valahul e în cimitirul capucin, printre săracii sudului, celalt, aici, ca-ntr-un salon aristocrat, în aer liber, în aerul eternei primăveri. Lui Keats îi stă fidel Severn și-n moarte ca-n viață, tot alături, prietenul etern, iar Kasterns
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
privirea minunaților mei fii. Îți sunt nesfârșit de recunoscător fiindcă ai acceptat darul divin de a da naștere vieții, Și încă îți mulțumesc pentru bucuria de a trăi pe care mi-ai dat-o Fie și-n suferința nenumită , în chinul angoasei de-a fi. Mi te voi aminti în noua mea viață astrală, Cu nostalgia temniței tale pământene în care, în ciuda a tot și a toate, am trăit fericit, înlănțuit de iubirile mele, de dușmăniile mele, de speranțele și dezamăgirile
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
au înspumat copacii, prin ganguri tai din plin, Să poți ajunge-n stradă, miresmele năuce. Femeile trec leneș și parcă mai rămîn; Oh, coapsele și sînii de-abia îi mai pot duce Și-o mînă ridicată a lene e un chin; Bat clopotele vesel, în aer crește-o Cruce Și-ți limpezește clipa-n bezmeticul destin... Mereu trec flori pe lîngă noi, se uită... Mereu trec flori pe lîngă noi, se uită Uimite la ce facem, cum iubim, Și le apuc
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
sofisticată însă încât să nu poată fi deconspirată. Opera rebreniană se naște din conștiința vinovăției. E nota de plată a unei răscumpărări. Esteticul e compensația unei moralități suspecte din biografia scriitorului, pusă mereu sub semnul întrebării. Opera, ca rezultat, și chinul creației rebreniene, ca efort dureros, sunt forme de autoflagelare, de autocondamnare și de ispășire, ale unei structuri psihologice masochiste. Jurnalele de creație ale fiecărui roman important, pline de grafice ale redactării dificile, cu nopți pierdute, tăieturi în text ca în
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
că numai naivitatea mea putea să creadă că, în spatele sonorității de orgă a unor asemenea bazaconii conceptuale, stă pitit spectrul vreunui adevăr. Promisiunea incantatorie a acestor expresii emfatice mi-a mîncat ani de răbdare și de strădanie masochistă, întregul meu chin fiind pus în slujba unei cauze dinainte pierdute: gîndirea abstractă. Al treilea simptom este strîns legat de cel de-al doilea. Dintre toatre lucrurile care ne înconjoară, nu ajungem să credem cu adevărat decît în cele care exercită asupra noastră
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
l-am îmbrăcat ca pe o haină străină ce nu prea îți vine bine, te strînge, dar care îți aparține de aici înainte și trebuie să te obișnuiești cu el. Cred că și cînd personajul îți iese, anevoie, cu mult chin și efort... acest personaj este o facere propriu-zisă". Ca și în serie biologică, părinții literari își transmit genele progeniturii lor, care nu o dată le seamănă pregnant... Din această perspectivă ne par oarecum indiferente strădaniile mai mult ori mai puțin vizibile
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
glumă la plural: ,ajung la 6.30, că-i în drumul meu de la munci acasă" (motociclism.ro, 2005). În acest caz, s-ar putea presupune și o aluzie la sensul în care, etimologic, termenul se folosește normal la plural (munci ,chinuri", semnificație păstrată în limbajul religios, ca în expresia a supune la munci); sau, mai banal, pluralul poate sugera pluralitatea ocupațiilor. Oricum, trecerea la plural nu e un accident sau o inovație izolată, regăsindu-se în mai multe texte redactate în
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
ceea ce citești: bucuria lecturii a dispărut, în locul ei apărînd tristețea discernămîntului critic. Nu mai trăiești cartea, ci o evaluezi, nu o mai citești pătimind-o la propriu, ci o judeci analizînd-o la rece. Urmarea e că patima se preschimbă în chin, iar desfătarea lasă loc plictisului. Iar în fața plictiselii, leacul cel mai eficient e rafinarea ochiului celui care citește: nu te mai preocupă acțiunea, ci felul în care este descrisă, nu te mai încîntă povestea ca atare, ci tehnica de care
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
s-a comentat că este mai întunecat decît precedentele, dar afirmația mi se pare extrem de disproporționată. Naturalul și supranaturalul se pun cap la cap pentru a asigura un maximum de pericole ce îl pîndesc pe Harry din fiecare colț. Dincolo de chinurile la care este supus personajul, te gîndești că, în calitate de proaspăt adult, va fi cît se poate de plictisitor: va fi trăit deja totul, cu excepția unei relații stabile romantice, a unei preocupări pentru carieră și a unei schimbări de anturaj. Adică
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
al ,a-intelectualului" Arghezi; în cel de față, intitulat Vraciul și având o mare importanță în economia cărții, el ajunge, pornind dintr-un alt unghi, la concluzii similare: ,nu dualitatea bine-rău (adică un principiu moral) e nucleul acestei poezii, ci chinul conștiinței cunoscătoare, adică un principiu intelectual" (p. 139). Nu împărtășesc însă (deși speculația autorului rămâne pasionantă) teza lui Alexandru George potrivit căreia procesul, travaliul creator contează mai mult, la Arghezi, decât opera, produsul finit. Că efortul ar fi mai important
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
IPS Bartolomeu Anania s-a ridicat la Ceruri și acum se află cu certitudine undeva, în apropierea lui Dumnezeu, acolo unde puțini pământeni pot ajunge. În ciuda patimilor, chinurilor și persecuțiilor prin care a trecut, viața pe pamant i-a fost lungă și plină de înfăptuiri. L-am cunoscut din copilăria mea, l-am admirat și l-am iubit din tot sufletul. Tristețea și regretul că nu mi-am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
interiorul gândului de înălțare și desăvârșire. Există o grație de sunete și culori, ca la un pian bine acordat, în fața căruia Virgil Dumitrescu trece când grav, cănd incan tatoriu, de la o partitură la alta. Biografia subiectului sau se strevede prin chinurile creației devoratoare, începută timid de Van Gogh din familie, apoi prin tentativele sale de a deveni misionar protestant în Belgia, în zona minieră Borinage. Din această perioadă, cromatică tablourilor, spun specialiștii, este „sumbră și tristă, anunțând expresionismul”. Din 1885, se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
galoanele pe uriașe averi. în vaste parcuri umbrite de seculari arbori ei se pot plimba solitari, roși de groaza de a fi comis crime, de a fi fost tirani sau măcar de a-l fi slujit pe tiran. Sfâșietoarele lor chinuri se mai alină cumva prin achiziționarea/construcția de noi palate, unde să-și ascundă disperarea, remușcările mai rele decât moartea. Dacă nu pot trăi fără a vedea sânge, închiriază mari parcuri de vânătoare, unde întineresc cu fiecare foc tras. Ca și cum
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
mai alină cumva prin achiziționarea/construcția de noi palate, unde să-și ascundă disperarea, remușcările mai rele decât moartea. Dacă nu pot trăi fără a vedea sânge, închiriază mari parcuri de vânătoare, unde întineresc cu fiecare foc tras. Ca și cum aceste chinuri de infern n-ar fi de ajuns, Justiția îi mai și tachinează, ba pe chestie de contracte, ba pe niște taxe, impozite neplătite, chiar și pe fondul afacerilor curente, tot felul de infracțiuni de care n-au, firește, habar. Nu
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]