1,104 matches
-
Nu avea în casă nimic care să merite furat. Condiția libertății absolute. Ba nu, uite niște votcă pe un fund de sticlă. Măsură din cinci pași garsoniera și se aplecă pe fereastră. Întunericul creștea, parcă, din smârcurile de pe stradă, becurile chioare abia dacă izbuteau să lumineze ferestrele, cum nu sufla nici vântul, întunericul și lumina se țineau deoparte, fiecare cu un sentiment de nemulțumire. Aici era cartierul Bahne, nu se știe cine și de ce îi dăduse numele ăsta. Blocurile nu erau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
asta ? — De la Polixenia, răspunse fata, oarecum mândră. — Frumos nume, hârâi bătrânul. Cine ți l-a pus a fost inspirat. Maca își mușcă buzele, întrebându-se dacă bătrânul mai avea ciorapul tras pe cap, cu vârful atârnându-i între sprâncene. Becul chior agățat pe hol, în spatele lui, îi lăsa umbra să cadă prin ușa întredeschisă. Cei dinăuntru nu observară prezența, între ei, a umbrei. — Eu mi l-am pus, șopti fata. — Cum asta ? Nu-l ai de când te-ai născut ? — Ba da
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să se Învârtă Între pantaloni negri, cămăși negre și rochii negre la serviciu, așa că probabil era mai sigur să nu mă abat de la regulă. Am format numărul Penelopei de la bancă. Hei, eu sunt. Ce mai faci? —Ei... Ai un noroc chior că ai plecat din porcăria asta de galeră. Kelly mai are vreun post liber? Da, aș vrea eu. Dar ascultă, vrei să cunoști pe toată lumea În seara asta? —Pe toată lumea? —Ei, nu toată lumea, doar pe cei cu care lucrez direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Pînă spre finalul lor, această patimă nici nu părea să aibă repercusiuni asupra activității lor artistice. Dar mai e pînă departe. În deceniul de care vorbesc, cei doi aveau o zi proastă: le era taaareee sete, și nu aveau un chior. Cozorici mai avea și repetiție. Rauțchi o ia încet spre Peștera, localul unde-și alinau necazurile cotidiene. Trist, ca omul care-ar bea o sticlă de votcă, dar n-are bani decît pentru "una mică". Se așează posomorît la masă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
formă; nu aveau bun-gust toate momentele lui; nu poseda o voce teribilă (țigările proaste îl ajutaseră, certamente, la acest lucru), nici o memorie impecabilă... Dar, pentru neinițiatul de mine, secvența a rămas fantastică: pe o scenă goală, la lumina unui bec chior, un portar mărunțel, care amestecase toată seara resturi din pahare, se credea, timp de o jumătate de oră, însuși regele revistei interbelice, Constantin Tănase! De-atunci, am avut ocazia, de multe ori, să trec prin scene goale, noaptea. Am și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
capul și a văzut... un șobolan de mină. Oarecum ilogic, actorul l-a întrebat indignat: "Ce cauți domnule, aici?". Vă dați seama că animalul n-a cabulipsit să răspundă. Atunci, histrionul, declamator, i-a poruncit: "Du-te-n mina ta, chiorule!". Se pare că îmblănitul l-a ascultat. Eu însă, rămas bujbei, am găsit un pretext și am întins-o, deoarece oricît de mult mi-ar plăcea și coniacul, și absurdul, sînt și momente în care n-am chef să le
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
din întreaga Românie încă de prin '65, COMEDIE CU OLTENI!... Vai, știți ce rîde lumea la asta?!... Jenel apucă să fugă înainte ca scrumiera de pe biroul celui de-al treilea om în județ să-l lovească. Și cum la barza chioară Dumnezeul acelor ani făcea cuib, liderul teatrului local scăpă și de destituire secretarul cu propaganda fiind mutat la București. Adică, într-un oraș în care directorii de teatre erau mai puțin hîtri și mai ușor de controlat... Istorii & isterii teatrale
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
veșmintele tatălui nu comite niciun delict. Rasa mea se udase și Geronimo, taică-meu, îmi dăduse pantalonii lui vechi și haina. Lui Spinelli îi place să omoare oamenii pentru decorații: pentru el un om nu face nici cât o para chioară. Nu pot să mă tem de un ticălos de șacal ce i-a făcut pe toți să mărturisească ceea ce niciunul dintre ei n-a săvârșit, care a folosit șantajul, mituirea, amenințări felurite pentru a obține mărturii ale unor delicte neexistente
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
În dragoste, cu atât ea e mai șubredă. („Când inimile sunt sincere - spune un alt proverb - nu trebuie multe cuvinte.” Într-adevăr: „Unde-i dragoste puțină, lesne-i a găsi pricină”; „Cine se iubește În tot locul se-ntâlnește”; „Dragoste chioară pe rogojină goală”.) Iertăm totul atât timp cât iubim. (Iubirea ne face disponibili să iertăm, pentru că rădăcinile ei sunt alimentate de lacrimile suferinței.) „Ce e dragostea? Numai acela știe care iubește fără speranță.” (Fr. Schiller) Îndrăgostiții care se ceartă se adoră. (În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care se iroseau În zadar.” (Vauvenargues) La ce folosește că vaca dă mult lapte, dacă răstoarnă siștarul? (Unii au talentul de a-și folosi aptitudinile nu În bine, ci În rău, de a compromite un rezultat bun, obținut cu trudă.) Chiorul Între orbi este Împărat. (Un minimum de informație sau de competență este superior oricărei forme de ignoranță.) Unde-i bine, nu-i de mine; unde-i rău, hop și eu! (Este exclamația amară nu numai a ghinionistului, dar și a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Val: Are dreptate. Alex: Ei, cum o să aibă dreptate, zău! Păi cum o s-o facă Irina pe teribila, pe neîndurătoarea domnișoara Cucu! Doamne, păi atunci cine face pe Mona?! A, stai, stai că m-am prins! Înseamnă că Mona e chioară și șchioapă. Asta e. Carevasăzică, concepție nouă! Și-atunci Grig e sfios și bea lăptic, iar Miroiu e roșu la față și cu păr pe piept... Măcelarul și dorul de infinit! Val: Pînă la urmă tot agronomia o să te mănînce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
păcatul și rușinea vieții noastre... Gh. P. unu:...Chiar mă întrebam dacă pe lîngă pîrjoluțe nu mi-ai adus și un desert umplut cu filosofie...! Ei, uite că eu vreau să trăiesc oricum..., și bolnav, și sărac, și șchiop, și chior, și surdomut, și..., da, să trăiesc... Ce te uiți așa la mine? Gh. P. doi: Da nici nu mă uit la tine... Gh. P. unu: Aha, știu..., te uiți în mine... Și ce vezi în mine? Gh. P. doi: Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
substrat metafizic și viziune: " Se clatină tot satul când e horă/ și fetele trec drepte prin iubiri" (Petre Got). Un poet blagian cu tendințe de ermetizare este Ion Iuga. El cântă satul, casa părintească, bunicii, "Cântărețul" (care amintește de "Laie Chiorul" lui Goga), dar ajunge curând la o poezie alambicată. Ion Iuga nu este un poet lipsit de talent: "ard vetrele ard/ În țarc mieii sunt semnul cerimii înalte/ mâinile rădăcini se preschimbă în arc/ prin sine asprului salt." Alexandru Miran
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de reținut: singurul ambalaj folosit la preparare este plicul; nu fierbeți și cutia în care se găsește acesta; - rețeta se schimbă radical în cazul supei/ciorbei la plic*; aici, oricât ați fierbe plicul cu concentrat de supă/ciorbă, tot apă chioară vă iese (viu colorată - în cazul plicurilor inscripționate în culori vii); cel mai bine e să adăugați în apa clocotită doar conținutul plicului, iar ambalajul să-l aruncați la gunoi. * Atât la ceai, cât și la supă/ciorbă, concentrația preparatului
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
poeme ale Radu Andriescu recompun liric jurnalul fericirii domestice alături de zeița Miruna (atenție, "nu o regină/ a morcovilor, ci una a cărților. O regină adevărată, dragă Miruna!" Pagina lipsă), efigie a feminității eterne, poate unica certitudine a faptului că, așa "chior, șchiop și bătrân, sunt totuși/ cel mai norocos om din lume.../ Nu știu/ cum pare, dar chiar e fericire." (Isoscelul fericit). Îmi amintesc, în contrapartidă, convingerea lui Ioan Es. Pop: românii sunt "poate singurii care pot exporta nefericire pură ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poezia lui Emil Brumaru, femeia. Nu mă refer atât la cele câteva reprezentante ale feminității care își marchează, prin estropiere, diferența o diferență, tocmai, pervers fascinantă față de prototipul generic. Reparata cu cei trei sâni mistici și două suspine laice, Pirata chioară de un sân și Glycera ai cărei sâni fac să zboare Fluturii din pandișpan sunt, contrar aparențelor, tocmai simboluri ale fertilizării. Mutilarea ca act de jertfă este integrată, spre exemplu, de Gilbert Durand în categoria ritualurilor care au ca scop
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în cazul adoratorului perpetuu deghizat uneori în faun este un fel de cristalizare stendhaliană, asumată pe deplin, ba chiar împinsă până aproape de ceea ce am putea numi o limită a inconștienței în reprezentarea femininului. După Reparata cu cei sâni și Pirata chioară de un sân, este dorită chiar și servitoarea respingătoare, plină de urdori de tot felul, emanând mirosuri pestilențiale: "O, servitoare, dulce servitoare/ Din îngereasca mea copilărie,/ Îți miroseam cu lăcomie fusta/ Plină de purici din bucătărie// Și-ți căutam chiloții
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în urma asigurărilor pe care i le-am dat pe un ton de superioritate, ne-a pus la dispoziție două camere imense, împodobite cu tablouri uriașe, statui maiestuoase și, la Robert și Monique, un pian cu coadă. Din șomerii fără para chioară de la Paris, iată-ne acum propulsați, la Berlin, la vîrfurile Nomenklaturii. A doua zi, aveam buzunarele doldora și hainele burdușite de mărci germane, care ne-ar fi îngăduit să trăim regește vreme de mai bine de un an în RDG
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dorul și atașamentul față de o persoană sunt exprimate prin gesturi tandre; p. 166, r. 15 : „tovarășii lui vreu să-l piardă” bunele intenții manifestate față de un tovarăș, se pot dovedi aparente, deci încrederea trebuie să fie rezervată și condiționată. DRAGOSTE CHIOARĂ ȘI AMORIU GHEBOS p. 167, r. 20 : „o încercare nu strică” chiar dacă aparent șansele sunt reduse, omul trebuie măcar să încerce realizarea acțiunile dorite; p. 168, r. 4 5 : „și rog de m-aș vârî la dânsa, am pentru ce: că
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
A. Gorjan, autorul mai multor cărți de geografie ....................................90 Răspuns la criticele nedrepte și calomniile înverșunate îndreptate contra cărților noastre de școală de cătră domnul Ioan Pop Florantin ............91 Postume ..................................................... ...........................................94 [Fragment de autobiografie]....................................... ......................................94 Făt-Frumos, fiul iepei ..................................................... ............................94 Dragoste chioară și amoriu ghebos ..................................................... .................95 Azi am bani, azi am parale............................................... ...............................96 Cunoaște-te pre tine însuți............................................... ..............................96 Poezii populare............................................. ............................................97 Rostiri, zicători, cuvinte.............................................. ................................98 Corespondență ..................................................... .....................................99 ANEXĂ Repere biografice........................................... ...................................111 În loc de concluzii............................................ ........................................119 BIBLIOGRAFIE......................................... ..................................................121 </reflist>
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
la Roma, el a adus în cetate și ideile fanatismului religios de la Qumran, care s-au aprins sub nasul romanilor de atîta dor și of pentru Iahwe, izbucnind un incendiu nimicitor. Că oamenii din acele vremuri nu dădeau o para chioară pe toată pălăvrăgeala ivriților plini de viclenie o recunoaște chiar Saul, care ajuns Atena, începe să-i aburească rău pe fudulii urmași ai lui Sofocle și Platon cum găsim la 17,32: ,, Cînd au auzit ei de învierea morților, unii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a propus alcătuirea traducerii.” Trăsnaia cu Pitagora și Platon arată de cîtă mișelie erau în stare ivriții pentru a-și fabrica o istorie care să-i îndoaie atît pe greci cît și pe romani, chiar dacă aceștia nu dădeau o para chioară pe toate poveștile mozaicilor iar cînd se obrăzniceau prea tare îi puneau în ascultare numai cu sabia. Hermippos, un autor din secolul l al e.n. povestește că Falereus, a fost izgonit de către Filadelful, pentru că a încercat să-i împiedice succesiunea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
stînga-mprejur întorcîndu-se la baștină pentru că acasă nu mai rămăsese nimeni nici să stingă opaițul. De aceea orbecăim noi nu-mai printre întunericuri și întunecați. Halal cultură de barabulă! În sanscrită Maitra are sensul de înțelept, de unde scapeții culturnici de o para chioară au zis mitraism - adică religia înțelepților. El mai este perceput în textele vedice și ca ,,prieten”, iar cultul lui apare și în textele hitite din secolele Xlll dar și mai tîrziu în culturile populațiilor din Capadocia și nu cum spun
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
este și un profesor de filozofie de prin părțile Bărăganului, care, suferind nevolnicul de insolație și prostie siderală, a devenit repede pupincuristul magistrului făcîndu-se părtaș la această nelegiuire criminală. Le zic acestor culturnici de trei parale și ace-lea bortilite/chioare și o apă de closet, că acținnea lor este un act de înaltă trădare de neam și țară fără de care nu și-ar fi cîștigat arginții simbriei sataniste! Dumuzi este însoțit de Ningizzida, zeul șarpe, ca simbol al fertilității și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna angelicata: „cuminte și înțeleaptă cum era”181, „mai aleasă întru deprinderi și mai frumoasă decât și-o închipuise vreodată”182, iar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]