1,204 matches
-
Fahreta Živojinović (Alfabetul chirilic: Фахрета Живојиновић; n. 20 octombrie 1960, Tuzla, Bosnia și Herțegovina, Iugoslavia) sau unanim cunoscută drept (Alfabetul chirilic: Лепа Брена) („Frumoasă Brena”, nume de scenă dat de omul de televiziune iugoslav Milovan Ilić) este, fie și discutabil, cea mai cunoscută și
Lepa Brena () [Corola-website/Science/316212_a_317541]
-
Fahreta Živojinović (Alfabetul chirilic: Фахрета Живојиновић; n. 20 octombrie 1960, Tuzla, Bosnia și Herțegovina, Iugoslavia) sau unanim cunoscută drept (Alfabetul chirilic: Лепа Брена) („Frumoasă Brena”, nume de scenă dat de omul de televiziune iugoslav Milovan Ilić) este, fie și discutabil, cea mai cunoscută și de succes cântăreața din Iugoslavia anilor '80. Deși născută și crescută că musulman-bosniacă, Brena se declară a
Lepa Brena () [Corola-website/Science/316212_a_317541]
-
Ciuvașa (ciuvașă: Чăвашла, "Ceăvașla", ) este o limbă turcică vorbită în centrul Rusiei, în mod special în Republica Ciuvașia. Este singura supraviețuitoare a ramurii oghurice a limbilor turcice. Sistemul de scriere al acestei limbi este bazat pe alfabetul chirilic, având toate literele folosite la scrierea limbii ruse, având totuși patru litere caracteristice: Ciuvașa este limba nativă a poporului ciuvaș și o limbă oficială a Republicii Ciuvașia. Este vorbită de circa două milioane de oameni, 86% etnici ciuvași și 8% popoare
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
clădească un nou lăcaș de închinare. Lucrările s-au încheiat în anul 1819, noua biserică fiind construită din cărămidă și primind, po lângă hramul „Sfânta Troiță" și pe acela al Sfântului Pantelimon, păstrat până astăzi. Pisania veche, scrisă cu caractere chirilice, aflată în prezent pe peretele pridvorului, în stânga ușii de intrare în pronaos, a fost transcrisă de istoricul Nicolae Iorga, în 1910, având următorul conținut: Această sfântă și dumnezeiască biserică s-a zidit din temelie în zilele acestea, unde se prăznuiește
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
(alfabet chirilic sârbesc: Мракић Горан, alfabet latin sârbesc: Mrakić Goran) (19 iulie 1979, Variaș, România) este un autor sârb din România. S-a nascut pe 19 iulie 1979 la Variaș. A absolvit liceul "Dositej Obradovic" din Timișoara în anul 1997 și facultatea
Goran Mrakic () [Corola-website/Science/320135_a_321464]
-
Forțele armate ale Republicii Moldovenești Nistreene (Alfabetul chirilic moldovenesc: Форцеле Армате але Републичий Молдовенешть Нистрене, , ) sunt forțele armate ale așa-zisei Republici Moldovenești Nistreene (regiune separatistă, "de jure" parte a Republicii Moldova). Respectivele forțe militare au fost create la 6 septembrie 1991, mai întâi sub forma unor gărzi, pentru
Forțele armate din Transnistria () [Corola-website/Science/320187_a_321516]
-
i-a urmat Cel de-al Doilea Țarat Bulgar, în 1185. După adoptarea creștinismului, în 864, Bulgaria a devenit centrul cultural al Europei slave. Această poziție fruntașă din punct de vedere cultural a fost întărită de crearea alfabetelor glagolitic și chirilic, urmată de răspândirea literaturii în limba bulgară veche către nord. Bulgara a devenit lingua franca a unei părți însemnate din Europa de est, căpătând mai târziu numele de slavonă veche. În 927 a fost recunoscută independența Patriarhiei Bulgariei. Între secolele al VII
Țaratul Bulgar () [Corola-website/Science/320215_a_321544]
-
în noua capitală Preslav. În timpul Sinodului de la Preslav din 893, Buglaria a adoptat alfabetul glagolitic și limba slavonă veche (bulgară veche) ca limbă oficială a statului și Bisericii, și a izgonit clerul bizantin. La începutul secolului al X-lea, scrierea chirilică a fost creată la Școala Literară din Preslav. Pe la cumpăna dintre secolele al IX-lea și al X-lea, Bulgaria se extinsese până la Epir și Tesalia în sud, Bosnia la vest, și controla întregul teritoriu al României de astăzi și
Țaratul Bulgar () [Corola-website/Science/320215_a_321544]
-
lemn rămase este redus. Se află în curs de restaurare. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momente importante din trecutul bisericii sunt redate de pisania pictată de peste intrare. Textul ei, în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Aceast[ă] sfănt[ă] și Dumnezeiască biserică ce să prăznuește hramu Duminica Tutuloror Sfinților i S[fântul] Nicolae, S[fântul] Ioan B[o]t[ezătorul] sau făcut din temelie de lemn la anul 1814, de robi lui Dumnezeu
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
documentară a acestei biserici de cimitir. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Un moment important din trecutul bisericii este redat de pisania cioplită în peretele de apus, în dreapta intrării. Textul în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Să să știe căndu sau tărnosit această sântă biserică în zilile pre înălțatului d[o]mn Ion Grigore Ghica voivod m[eseț] febr[uarie] 2[4], 7259”". După cum reiese din pisanie, biserica a fost „târnosită” în anul 1751
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
la 20 iunie 1714, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (1709-1710, 1711-1716). Nu se cunosc numele meșterilor. Din ansamblul construcțiilor monahale, se mai păstrează astăzi doar biserica și clopotnița. Biserica are o pisanie cu următorul text în limba română cu caractere chirilice: ""Cu vrearea tatălui și cu agiutoriul fiiului și cu săvârșirea sfântului duh ziditu-s-a aceasta sfântă și de viață dătătoare mănăstire de d(u)m(nea)lui Ionașco Isăcescul biv vel medelnicer cu giupâneasa d(u)m(i)sale
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
proprietarul moșiei Ștefănești. Reparațiile au fost efectuate în exterior și în interior, ceea ce presupune efectuarea unei simple zugrăveli sau poate chiar pictarea lui. Deasupra intrării în biserică de pe latura sudică a fost amplasată o inscripție în limba română cu caractere chirilice, având următorul cuprins: "„Această sf(â)ntă besearică ce să numește hramul Prepadoamna Parascheva fiind veache și stricată și rămăind toată moșie tărgului Ștefăneștii supt stăpănire dum[nealui] Costandin Păladi vel vo[rnic], au binevoit de au merimetisito cu toată
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
latură se afla ceasornicul. Acoperișul, executat în stil baroc cu foișor deschis, era flancat la colțuri de patru turnulețe. Peste acoperișul foișorului se găseau doi bulbi cu o cruce deasupra ultimului. Pe Turnul Colței existase și o inscripție în alfabetul chirilic cu conținutul "„Siliaște, oame, că te rămâne vremiia”". Tradiția atribuie construirea turnului, meșterilor suedezi aflați în rândurile oastei regelui Carol al XII-lea al Suediei, înfrânt în Bătălia de la Poltava, aflat în retragere prin Țările Române. O serie de cercetători
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
Momentul și faptele de început ale bisericii sunt redate într-o succesiune de inscripții săpate în pridvorul bisericii. Contextul istoric este surprins în pisania scrisă pe frumosul fruntar al pridvorului, chiar peste intrare. Textul ei, în limba română cu litere chirilice, într-un stil hieratic, reține următoarele: "„Această sfăntă biserică sau făcut în zilele lui Io Gheorghie Caragia v[o]d[ă] [cu cheltu]eala și osteneala ro ... .eu Draguți”". În dreapta acesteia apare numele lui "„Dimitrie Boșneanu”". Pe dosul fruntarului, peste
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
(în ; în chirilica:"Oрден народног хероја"; în ; în ) a fost o medalie iugoslavă de vitejie, a doua mare decorație în armată și a treia în clasamentul general al decorațiilor iugoslave. A fost acordat persoanelor fizice, unităților militare, organizațiilor politice și altora care s-
Ordinul Eroul Poporului () [Corola-website/Science/320659_a_321988]
-
Barth senior (cca 1670-1746). El a început să lucreze din 1693, după ce a învățat meserie pe lângă Stephan Jüngling, un alt tipograf sibian. Johann Barth junior (1702-1782) are meritul de a-și fi dotat tipografia moștenită de la tatăl său cu litere chirilice, chiar dacă personal nu le-a folosit, pare-se, niciodată. Caracteristic pentru Transilvania ultimelor decenii ale secolului al XVIII-lea este puternicul reviriment politico-social al românilor. Este perioada când strădaniile depuse în numele luminării poporului de către cărturarii timpului se întâlnesc în mod
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub stratul de tencuială din exterior sau din interior. Construcția a primit înfățișarea actuală în urma unei refaceri din temelie în anul 1847, moment surprins în pisania de peste intrare. Textul, în litere chirilice, destăinuie încă următoarele: "„Această sfântă, dumnezeiască biserică ce s-au prenoitu dinu temelie, cu numele Tatălui șii al Fiului și cu al Duhului Sfântu, ce se prăznuește cu hramu Sf[â]nta Cuvioasa Paraschiv[a] is costia fi[i]ndu
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, răposată în 1649, impresionează prin frumusețea decorațiunilor. În curtea bisericii se află și alte pietre funerare vechi, foarte deteriorate. Pe una dintre ele se află o inscripție în limba română cu caractere chirilice, aproape ilizibilă, dar se distinge anul 1822.
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
pe Moș Mihai (informație obtinută tot în 9.03.1960, Moș Mihai având 72 ani); despre Moș Mihai se spunea că era un om cu o foarte bună știință de carte- știa să scrie și să citească atât pe litere chirilice, cât și pe cele latine, cunoștea patru limbi străine (latina, maghiara, germana și rusa). Atât Crișan Ion, cât și Moș Mihai au fost contemporani cu Trică, astfel încât o parte din informațiile lui Trică au fost transmise mai departe, iar aceștia
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
Biserica datează din 1773, după cum atestă inscripțiile dăltuite pe grinzile din pridvor. Tot aici sunt consemnate și unele evenimente mai importante din viața comunității. Inscripția cea mai importantă se află pe grinda de deasupra ușii de intrare, scrisă în alfabet chirilic și latin: "„1773 Întruparea Domnului Ajot (?) Au Luat Început A Se Face Această Sfântă Bisearecă În Luna Lui Aprelî În De... Zile Și Sau Săvârșit”". În anii '50 ai secolului al XX-lea, odată cu construirea barajului și crearea lacului de
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
zugravului: "„Iilie zugravu Dozăscu 1856”". Această lucrare a premers lucrările ample de înoire a lăcașului între anii 1864-1867. Construcția a primit înfățișarea actuală în urma unei refaceri din temelie între anii 1864-1867, lucrări surprinse în pisania de peste intrare. Textul, în litere chirilice, destăinuie următoarele fapte și nume: "„Cu ajutoriu prea Sfintei Treime: și a D[u]h[u]lui Sf[ânt]: amin: s-au ridicat această sf[â]ntă, dumn[e]zeiască biserică unde să prăsnuește cu hramu Intrării în Biserică a
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
, (scris uneori și Zoran Djindjić, sau in alfabet chirilic sârbesc Зоран Ђинђић, //; n. 1 august 1952, Bosanski Šamac, RS Bosnia și Herțegovina, RSF Iugoslavia, astăzi în Republică Srpska, Bosnia și Herțegovina - d. 12 martie 2003, Belgrad, Șerbia și Muntenegru) a fost un om politic sârb, prim ministru al Șerbiei
Zoran Đinđić () [Corola-website/Science/320945_a_322274]
-
perimetru dreptunghiular, continuat cu un altar poligonal, cu pereții retrași, și, de asemenea, cu pridvor pe latura de sud, unde se afla și ușa de intrare în biserică, într-un ancadrament decorat cu motive geometrice și cu inscripția cu caractere chirilice a anului edificării, în partea superioară. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile sale laterale fiind înălțați stâlpii de susținere ai turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu patru turnulețe la bază, din care, după ultima restaurare, au
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
Domnului cu Pruncul sec.XVIII. Cărți: Chiracodromion, Bălgrad, 1699; Penticostarion, Râmnic, 1743; Triodion, București, 1747 (însemnări: acest Triod îi a satului Osoiu, 1834; Acest Triod îi prin cheltuiala satului. Scris-am eu, popa Gligor), Evanghelie, Blaj, 1776, (însemnare cu caractere chirilice, nedatată, autor popa Matei din Codor, notarăș sobornicesc, prin care se arată că Evanghelia a fost cumpărată de câțiva săteni pentru biserică; însemnare cu caractere latine, datată 5 iuliu 1901, autor Alexandru Pop, arătând că Evanghelia a fost dată bisericii
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
1613-Csicso Orbo (Ciceu-Gârbău), 1854 Felső-Orbo (Gârbău de Sus). Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” are ca data construcției: secolul al XVIII-lea. Nu se cunosc nici numele autorului picturii murale, nici data execuției acesteia. O inscripție cu litere chirilice, aflată la mijlocul iconostasului, menționează un „Filipașcu Voievod”. Satul a mai avut o biserică. La începutul celui de-al treilea deceniu al secolului al XIX-lea, mai mulți credincioși au trecut la greco-catolici. Pentru folosul acestora, în 1824 a fost adusă
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]