1,195 matches
-
postfață Mircea A. Diaconu, București, 2003. Repere bibliografice: Eugen Istodor, Metaforele toamnei, RL, 1993, 37; Rodica Draghincescu, Constelația imaginii, „Arca”, 1995, 10-12; Dan Silviu Boerescu, În căutarea poeziei, LCF, 1996, 8; Gheorghe Grigurcu, Demonului, cu recunoștință, RL, 1996, 20; Mihai Cimpoi, Împotrivirea de sine, L, 1996, 39; Rodica Draghincescu, Revanșa lacrimilor, VTRA, 1997, 2; Ioan Vădan, Aura Christi, „Valea Regilor”, PSS, 1997, 3-4; Ionel Necula, Aura Christi, o fenomenologie a spaimei, „Bârladul”, 1997, 5; Simona-Grazia Dima, De la multitudine la unicitate, O
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
sine, L, 1996, 39; Rodica Draghincescu, Revanșa lacrimilor, VTRA, 1997, 2; Ioan Vădan, Aura Christi, „Valea Regilor”, PSS, 1997, 3-4; Ionel Necula, Aura Christi, o fenomenologie a spaimei, „Bârladul”, 1997, 5; Simona-Grazia Dima, De la multitudine la unicitate, O, 1997, 8; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 249; Simona-Grazia Dima, Limanul sinelui, R, 1999, 1; Mircea A. Diaconu, Aura Christi și condiția poeziei, CL, 2000, 3; Geo Vasile „Ultimul zid”, TMS, 2000, 5; Marius Chivu, Labirintul scrisului, RL, 2001, 44; Mircea A. Diaconu, Meridiane
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
exprimă în formule strident-hiperbolice. SCRIERI: Numitorul comun, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1988; Alte dimensiuni, Chișinău, 1991; Dați totul la o parte ca să văd. Metapoeme, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Em. Galaicu-Păun, Căderea liberă a lui Eugen Cioclea, „Sfatul țării”, 1992, 18-20; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 233. M.C.
CIOCLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286254_a_287583]
-
1981; Cerul de la Cepeleuți, Chișinău, 1982; Cea mai veselă vacanță, Chișinău, 1982; Izvoarele lui august, Chișinău, 1984; Peisaje în suflet, Chișinău, 1985; Despre ce doinesc copacii, Chișinău, 1986; Floarea păcii, Chișinău, 1987; Steaua Eminescu, Chișinău, 1997; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Vasile Coroban, În căutarea frumosului..., LA, 1978, 2 martie; Mihai Cimpoi, În fața stelei Eminescu, „Moldova suverană”, 1997, 4 august; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219. M.Dg.
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
Chișinău, 1984; Peisaje în suflet, Chișinău, 1985; Despre ce doinesc copacii, Chișinău, 1986; Floarea păcii, Chișinău, 1987; Steaua Eminescu, Chișinău, 1997; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Vasile Coroban, În căutarea frumosului..., LA, 1978, 2 martie; Mihai Cimpoi, În fața stelei Eminescu, „Moldova suverană”, 1997, 4 august; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219. M.Dg.
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
doinesc copacii, Chișinău, 1986; Floarea păcii, Chișinău, 1987; Steaua Eminescu, Chișinău, 1997; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Vasile Coroban, În căutarea frumosului..., LA, 1978, 2 martie; Mihai Cimpoi, În fața stelei Eminescu, „Moldova suverană”, 1997, 4 august; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219. M.Dg.
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
P.P. Panaitescu, „Dimitrie Cantemir în Rusia”, DR, 1924-1926, partea II; Gh. Bohuș, Ștefan Ciobanu, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Bucur, Istoriografia, 196-198; Encicl. istoriografiei rom., 97; Nicolae Manolescu, O (re)editare necesară, RL, 1989, 10; Dicț. scriit. rom., I, 571-572; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 268-269. A.M.
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
un cavaler al melancoliei, își construiește, cu o sinceritate jucată, o mască satanică, marcată de rictusul amar-ironic al negativismului nonșalant. SCRIERI: Cuvinte și tăceri, Chișinău, 1989; Istoria geloasă, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: Vasile Gârneț, Metafore și ziaristică, LA, 1991, 10; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 241, 245. M.C.
CIORNEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286270_a_287599]
-
, Mihai (3.IX.1942, Larga, j. Edineț), critic și istoric literar. Este fiul Anei (n. Habureac) și al lui Ilie Cimpoi, țărani. Urmează cursurile primare și medii în satul natal. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1965), este redactor la revista „Nistru” (până în 1972), consultant la Uniunea Scriitorilor, redactor la editurile Cartea Moldovenească și Literatura Artistică
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Natură și Idee, Focșani, 2002; Zeul ascuns, Chișinău, 2002; Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, 243-248; A. Hropotinschi, Meditații despre literatura universală, „Nistru”, 1982, 9; Mihail Dolgan, Mihai Cimpoi sau Nevoia de critică estetică, RLSL, 1992, 4; Dan Mănucă, O cicatrice greu de vindecat, LCF, 1992, 48; Dumitru Irimia, Cu Mihai Cimpoi spre un nou Eminescu, CRC, 1993, 21; Eugen Simion, Eminescu azi, L, 1993, 28; Z. Ornea, Eminescu
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Itinerar critic, Chișinău, 1973, 243-248; A. Hropotinschi, Meditații despre literatura universală, „Nistru”, 1982, 9; Mihail Dolgan, Mihai Cimpoi sau Nevoia de critică estetică, RLSL, 1992, 4; Dan Mănucă, O cicatrice greu de vindecat, LCF, 1992, 48; Dumitru Irimia, Cu Mihai Cimpoi spre un nou Eminescu, CRC, 1993, 21; Eugen Simion, Eminescu azi, L, 1993, 28; Z. Ornea, Eminescu cel dintotdeauna, RL, 1993, 44; Liviu Grăsoiu, Mereu Eminescu, VR, 1994, 2; Alex. Ștefănescu, Beția de idei, RL, 1994, 48; Z. Ornea, Fenomenul
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Eugen Simion, Eminescu azi, L, 1993, 28; Z. Ornea, Eminescu cel dintotdeauna, RL, 1993, 44; Liviu Grăsoiu, Mereu Eminescu, VR, 1994, 2; Alex. Ștefănescu, Beția de idei, RL, 1994, 48; Z. Ornea, Fenomenul basarabean, RL, 1995, 8; George Muntean, Mihai Cimpoi, „Căderea în sus a Luceafărului”, LA, 1996, 5; Ioan Holban, Literatura română din Basarabia, CRC, 1996, 13-14; Alex. Ștefănescu, Prima istorie completă a literaturii române din Basarabia, RL, 1996, 18; Vitalie Ciobanu, Un „avocat” al literaturii basarabene, „Contrafort”, 1996, 5
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
6; Dicț. esențial, 167-169; Dan Mănucă, Dramatismul cumpenei critice, CL, 2001, 7; Petraș, Panorama, 186-187; Popa, Ist. lit., II, 1198; Liviu Grăsoiu, Subiecte niciodată epuizate, CL, 2002, 8; Dan Mănucă, Duiliu Zamfirescu în actualitate, CL, 2003, 2; Vlad Zbârciog, Mihai Cimpoi sau Dreapta cumpănă românească, Chișinău, 2003. M.Dg.
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
1863, Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, cuprindea și Memorial de călătorie. A. este obligat să se retragă din viața publică; îi apar sporadic producții neconcludente. Pentru fiica sa, Angelina, a tradus din Ed. Laboulaye Povești albastre (1872). În 1882 „Cimpoiul” îi tipărea traducerea primelor trei cânturi din Ierusalimul eliberat de Torquato Tasso. Primul poet român, precedând în aceasta pe Eminescu, la care actul de a scrie este resimțit ca vocație și posibilă împlinire de sine, a fost A. Dacă, până la
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 46 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt-înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, pp. 55-62. 47 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 114 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, p. 55-62. 115 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în Istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în 2004 reunește șapte studii introductive la o serie de antologii pe genuri ale literaturii din Basarabia. Poezia basarabeană a secolului XX a fost antologată într-un volum și prefațată de Nicolae Leahu; romanul, cuprins în patru volume, de Mihai Cimpoi; proza scurtă, în două volume, de Grigore Chiper; dramaturgia, de Valentina Tăzlăuanu; critica, de Eugen Lungu; literatura pentru copii, de Maria Șleahtițchi; iar traducerile, de Leo Butnaru - în total o bibliotecă de 11 volume, la care se adaugă acest al
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
de spus despre amploarea selecțiilor basarabene. În general vorbind, mi se pare rezonabilă, pentru toate domeniile. Rezultă un relief semnificativ al valorilor. Semnalez câteva diferențe de accent de la o antologie la alta, în raport cu perioadele politice și generațiile de scriitori. Mihai Cimpoi reține șapte romane, câte unul de Constantin Stere, George Meniuc, Vladimir Beșleagă, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Serafim Saka și Emilian Galaicu-Păun. Primul e din 1931, deci din perioada interbelică, următoarele cinci sunt din anii 1966-1972, iar ultimul din 1996. Precumpănește
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
Sau: "un pumn de vînt/ învățat să bată măsura/ în fortăreața de carbon a melancoliei" ( se întoarce precum un asin). Sau "moartea un diapozitiv color și moartea cu gaița pe creștet/ aluat dus pe scripeți frig luminos pagină de ivoriu / cimpoaiele himerice ce tînguiau/ sub foșnirea uscată a stelei" ( Ochii). Astfel de metafore sînt antiepice deoarece suprimă devenirea, mișcarea, alcătuind un punct final al epicului pe care-l abstrag, ale cărui esențe dramatice le figurează în ornament. Aspirația antiepică a poeziei
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
București, Editura Amurg Sentimental, 2004, 248 p. Text cu percepții turistice. Ioan RĂDUCEA Metaliteratura. Analele Facultății de filologie a Universității pedagogice de stat "Ion Creangă" Chișinău. Volumul sosit la redacție este dedicat profesorului Eugen Coșeriu, începând cu lucrarea lui Mihai Cimpoi privind limbajul poetic ca limbaj absolut. Se dezvoltă concepția savantului privitoare la delimitarea între stilistica lingvistică, stilistica literară, limbajul ca atare și limbajul poetic, care își instituie în mod autarhic calitatea de limbaj absolut. Concepțiile savantului român originar din Basarabia
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
scriitorii români de dincolo de Prut care au avut de întâmpinat în plus contestatarii din interior („Flux”), luând atitudine, editându-l în seriile de Opere (editurile Litera, Cartier, Gunivas), îngrijite de eminescologi renumiți și apărând cu noi și primenite exegeze (Mihai Cimpoi). Modelul Eminescu a funcționat altfel în Basarabia de-a lungul istoriei sale zbuciumate[2], fiind văzut nu numai sub aspectul de inegalabil poet național ci și de autentic patriot, cu o înaltă conștiință morală, onestitate și sensibilitate, apărător al ideii
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
înrolații lui slujitori, nu s-a încheiat încă, înscriindu-se în ceea ce Grigore Vieru numea „tragismul Limbii Române de pe teritoriul Basarabiei”. [4]. De aceea Ion Druță îl numea pe Eminescu, încă din 1970, „un hotar al conștiinței”. De aceea Mihai Cimpoi, acest titan al criticii literare postdecembriste care a marcat o nouă etapă în receptarea eminesciană, îl vede ca o „biblie lucrătoare”, ca cel care a luminat drumul basarabenilor spre „regăsirea ontologică”, spre salvarea ca nație („Moldovenii din Est s-au
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
cei străini de asemenea sentimente, dar și-a atras în schimb imensa iubire a poporului. Ca și idolul său Eminescu, a luptat toată viața cu armele scrisului și fapta pentru redeșteptarea neamului, jertfindu-se pentru „adevărul despre ființa românească (Mihai Cimpoi). Adevărat poeta vates, pe linia mesianismului lui Goga, și-a pus întreaga sa operă - poezii, muzică pe versuri, publicistică, aforisme, lucrări în colaborare, interviuri-dialoguri - în slujba poporului din care se trage („Din clipa când am simțit povara dragostei de țară
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
boală. Preda se află internat la Institutul Parhon ca urmare a unei depresii severe, tratate cu șocuri insulinice. Paginile de jurnal sînt netăgăduit foarte interesante și foarte în spiritul prozei lui Preda. Într-un scurt interviu acordat Caietelor, dl Mihai Cimpoi e de părere că România literară l-a acuzat pe nedrept de naționalism. Pe d-sa care a scris atîta despre literatura universală. Să fi început dl. Cimpoi să creadă că naționalismul este o acuzație? Ne-am bucura. Într-un
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14345_a_15670]
-
spiritul prozei lui Preda. Într-un scurt interviu acordat Caietelor, dl Mihai Cimpoi e de părere că România literară l-a acuzat pe nedrept de naționalism. Pe d-sa care a scris atîta despre literatura universală. Să fi început dl. Cimpoi să creadă că naționalismul este o acuzație? Ne-am bucura. Într-un spiritual articol din ZIUA, dl Ioan Groșan citează, à propos de numărul mereu sporit al revoluționarilor din decembrie, vorba: “Puțini am fost, mulți am rămas”. O atribuie lui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14345_a_15670]