3,274 matches
-
PENTRU PRODUCȚIA DE LAPTE ȘI CARNE Crescătorii-îngrijitori de animale domestice pentru producția de lapte și carne se ocupă cu creșterea și îngrijirea: bovinelor, ovinelor, porcinelor, caprinelor și altor animale pentru producția de carne, lapte, blană, piele ș.a. Ocupații componente: 612101 cioban (oier) 612102 crescător-îngrijitor de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje (paie) 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine ------------ Ocupația "crescător bovine" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 1.211 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
industriali 254201 cercetător științific în bacteriologie, microbiochimie, farmacologie 731204 ceruitor de piastrine pentru acordeoane 712906 chesonier 111003 chestor parlament 246007 chevrasameș 211301 chimist 216210 chimist în materiale oxidice (sticlă, ceramică) 122905 chimist șef secție, laborator 826120 cilindror în filaturi 612101 cioban 741102 ciontolitor tranșator carne 614101 cioplitor în lemn 711301 cioplitor în piatră și marmură 711302 cioplitor montator piatră, marmură 824011 circularist la tăiat lemne de foc 611202 ciupercar 731303 cizelator 731304 cizelator clișee galvanice 744201 cizmar-confecționer încălțăminte, după comandă 347301
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
cămile, pentru producția de carne, lapte și alte produse lactate, piei și lână sau pentru utilizarea ca animale de tracțiune și în activități sportive sau recreative, pentru vânzare ori livrare către cumpărătorii cu ridicata, organizații specializate sau în piețe. 612101 cioban (oier) 612102 crescător-îngrijitor de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine 612106 crescător porcine 612107 mamoș porcine 612108 baci montan 612109 cioban montan 612110 crescător de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
sau în piețe. 612101 cioban (oier) 612102 crescător-îngrijitor de animale domestice pentru producția de lapte și carne 612103 tocător de furaje 612104 lucrător calificat în creșterea animalelor 612105 crescător bovine 612106 crescător porcine 612107 mamoș porcine 612108 baci montan 612109 cioban montan 612110 crescător de oi montan 612111 oier montan 6122 Crescători de păsări Crescătorii de păsări planifică, organizează și efectuează activități agricole pentru creșterea și îngrijirea găinilor, curcanilor, gâștelor, rațelor și a altor păsări de curte, pentru a produce carne
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
colecție a "Universului literar", cu o prezentare de Teodor Scarlat.În 1942, romanul "Sfântul Părere", publicat În 1930, în foileton, în coloanele cotidianului "Dimineața" și imediat î Ed. Cartea românească, reapare cu titlul schimbat în "Cazul Magheru", în Ed. Bucur Ciobanul și este recenzat pozitiv de "Viața românească:, "Gândirea", "Rampa". Apare volumul "Teatrul", ediție bibliofilă. În 1946, romanul " Elevul Dima dintr-a șaptea", frescă a adolescenței din literatura noastră, alături de "Medelenii" lui Ionel Teodoreanu, îl aduce pe autor din nou în
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
mâna și să facă mâncare folosindu-se de puținele alimente pe care le oferă natura. Personajul principal al romanului se formează în mediul familial, dar și sub influența a doi oameni cu rol de simboluri: uncheșul Haralambie, fratele mamei, un cioban care apără „rânduiala oamenilor de demult”, și tinichigiul Alecuț, membru al Clubului socialist de la Pașcani, urmărit de jandarmi și refugiat în ascunzișurile de la Nada Florilor. El descoperă inechitatea socială, ascultând poveștile de viață ale pribegilor pripășiți în balta de la Nada
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
éducation et de récréation" în perioada 1 ianuarie - 15 decembrie 1892 și integral la sfârșitul anului 1892 de Editura Hetzel. Acțiunea romanului se petrece în majoritate în Munții Carpați din Transilvania. În satul Werst (în traducerea română Verești) din Transilvania, ciobanul Frik remarcă într-o zi că din vechea cetățuie în ruine a baronului Rodolphe de Gortz, aflată pe un pisc deasupra trecătorii Vulcan, iese un fir de fum. Cetățuia era abandonată de zeci de ani, iar localnicii credeau că acolo
Castelul din Carpați () [Corola-website/Science/320184_a_321513]
-
ar trage de un oarecare Badea: „numele satului Bădeni ar veni de la o legendă, care spune că pe șesul Bahluiului era o luncă, iar locuitorii din satul Zagavia își trimiteau oile la păscut în această luncă. Fratele mai mic al ciobanului era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri sunt mai vechi. Astfel , la nord -est de sat, pe Movila Grădiștei și Dealul Vișinului s-au descoperit silexuri din
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
a muncit în mai multe kibutzuri și a luat parte la Războiul de Independență al Israelului în anii 1948 - 1949, Tuvya Ruebner a devenit membru al kibutzului Merhavia, în valea Yezreel (Esdraelon) aproape de localitatea Afula. A lucrat la început ca cioban, apoi în munci viticole și agricole. În anul 1944 s-a căsătorit cu prima sa soție, Ada, cu care în 1949 a avut o fetiță, Myriam. La nu mult timp după aceea, în anul 1950, a fost grav rănit, inclusiv
Tuvya Ruebner () [Corola-website/Science/315090_a_316419]
-
În toponimia acestor plaiuri chiar s-a păstrat un luminiș, la buza pădurii, cunoscut sub numele „La mănăstire”, nume parcă predestinat să brăzdeze veacurile tulburi spre zorii unei renașteri. Cei care poposeau fie și pentru cîteva clipe în acest loc, (ciobani, pădurari, localnici), simțeau un fior duhovnicesc aducător de pace și liniște lăuntrică. Simțămînt firesc, cîtă vreme pămîntul acesta era îmbibat de sîngele sfințit al martiriului acelor călugări. Așa se face că în anul 1991 un colectiv de fruntași evlavioși ai
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
Vaticanului a anunțat că cel de-al treilea secret probabil nu va fi arătat niciodată a fost scris cu următoarele cuvinte: „.. este foarte probabil că scrisoarea în care sora Lucia a scris despre secretul mărturisit de Fecioara Maria celor trei ciobani din Cova da Iria nu va fi niciodată deschisă.” Textul celui de-al treilea secret comunicat de Vatican nu conține cuvinte atribuite Fecioarei Maria. În același comunicat de presă al Vaticanului din 1960 menționat mai sus se menționează că „Sora
Cele trei secrete de la Fátima () [Corola-website/Science/326449_a_327778]
-
de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum", săbiuță ("Gladiolus illyricus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), pufuliță ("Epilobium palustre"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), stânjenelul de stâncă ("Iris reichenbachii"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), borșișor ("Sempervivum marmoreum"), băieței ("Veronica spicata"), poroinic galben ("Orchis pallens"), rotunjoare ("Homogyne alpina"), iarba vântului ("Nardus stricta") și rogozuri din speciile: "Carex
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
oile ("C-am rămas mai înapoi / Cu cele șchioape de oi") și va întârzia la cină ("Cina-n masă s-a răci, / Apa-n vasă s-a-ncălzi, / Eu la mama n-oi zini / Batăr cît m-ar agodi"). Trei ciobani coboară cu oile la vale ("Pe-un picior de plai, / Pe-o gură de rai") - tema "transhumanței". Fiecare dintre ei este reprezentatul unei regiuni istorice românești : "Unu-i moldovan, / Unu-i ungurean ("transilvănean") / Și unu-i vrâncean (sau "muntean")". Doi
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
unu-i vrâncean (sau "muntean")". Doi dintre ei se sfătuiesc să îl omoare pe al treilea (tema "complotului") pentru a-și însuși averea acestuia ("Că-i mai ortoman / Ș-are oi mai multe, / Mândre și cornute"). "Oaia năzdrăvană" îi dezvăluie ciobanului intențiile celor doi tovarăși, sfătuindu-l totodată să își ia măsuri de precauție ("Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă ș-un câne / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare"). Replica ciobanului vizează indicații testamentare: dorința de a fi îngropat
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
multe, / Mândre și cornute"). "Oaia năzdrăvană" îi dezvăluie ciobanului intențiile celor doi tovarăși, sfătuindu-l totodată să își ia măsuri de precauție ("Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă ș-un câne / Că l-apus de soare / Vreau să mi te-omoare"). Replica ciobanului vizează indicații testamentare: dorința de a fi îngropat "în dosul stânii", iar la cap să-i fie așezat un fluier. Intuind bocetul oilor ("Ș-oile s-or strânge, / Pe mine m-or plânge / Cu lacrimi de sânge") și durerea măicuței
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
dosul stânii", iar la cap să-i fie așezat un fluier. Intuind bocetul oilor ("Ș-oile s-or strânge, / Pe mine m-or plânge / Cu lacrimi de sânge") și durerea măicuței ("Măicuță bătrână, / Cu brâul de lână, / Din ochi lăcrimând"), ciobanul îi cere "mioarei năzdrăvane" să le ascundă faptul că a fost ucis (" Iar tu de omor / Să nu le spui lor") și să le ofere drept pretext al dispariției sale, căsătoria sa cu o fată de crai (Să le spui
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
de ce păstorul își acceptă soarta cu atâta seninătate?; de ce, în aceste condiții, Miorița s-a bucurat de „adeziunea” fără precedent a românilor practic din toate colțurile țării? „Cercetătorii de până acum s-au lăsat fascinați în primul rând de comportamentul ciobanului amenințat cu uciderea; ei au căutat răspunsuri la întrebarea dacă felul în care reacționează păstorul în fața morții iminente reprezintă o dovadă de optimism sau pesimism? Dacă poporul român e un spirit resemnat sau unul luptător?”. Această istorie a interpretărilor, cu
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
cu culturile marginale indo-europene, de tip major. Miorița aparține culturii continentale / europene în măsura în care această civilizație o înțelege și o asimilează. Francezii, de exemplu, au fost primii care au ridicat un semn de întrebare în dreptul baladei (J. Michelet, 1854), acuzând resemnarea ciobanului în față morții, ceea ce ar defini o „trăsătură națională”. În schimb, George Călinescu a fost de părere că folclorul românesc valorificat în literatura cultă a întrunit aprecieri favorabile din partea britanicilor. Miorița suportă o paralelă cu riturile de inițiere (sacerdoțială), respectiv
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
noroc al tatălui său („coincidență" cum nici în cele mai proaste telenovele nu prea mai vezi)”". Scena incinerării de viu a corpului lui Marinică l-a făcut pe un alt jurnalist să-l considere pe marinar "„un demn urmaș al ciobanului din Miorița (...) [care] își acceptă destinul implacabil sfârșind în cuptor. Deși înainte se arătase capabil să se miște și să strige, în fața celor de la crematoriu personajul nu mai zice nimic și nu vrea să le dea acestora nici un semn că
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor cresc: troscatul, coada șoricelului, obsiga, traista ciobanului. Lumea faunistica a acestui sector e variată având în vedere existența atât a spațiilor deschise, cât mai ales a celor mai extinse păduri din Dobrogea. Căpriorul atinge, pe alocuri densități apreciabile (60-90 exemplare pe efective dețin toată Dobrogea sunt în
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
și oarecum Înciudat de aceasta Întinse mâna spre a-l trezi pe tatăl său care doar la câțiva centimetri de el pufăia de zor răpus de oboseala unei zile trecute. Reuși doar la a treia Încercare, deși omul ca orice cioban avea ceva simțuri treze pentru orice s-ar putea ivi fie că era zi ori noapte. — Ce-i, ce-i? Îl Întrebă cercând a reveni la realitate. Avea În căpușor ce să-i spună dar „bagajul” cât și emoția reduse
Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
de copii mai mici, care dau după ele cu jăpălici de salcie, o moștenire străveche păstrată încă în Apuseni, obicei ritualic de forțare a vitalității și norocului. Niciodată aici oile nu se mână cu bâta, ca în alte părți, măcar că ciobanii de pretutindeni nu-și lovesc oile sau câinii. Până la sfinții Petru și Pavel sau imediat după această dată în imaș se face rugăciune la Cruce, după care preotul vizitează măcar una dintre colibe pentru sfeștanie, prilej cu care băcițele pregătesc
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
pentru calitățile sale deosebite manifestate în conducerea și supravegherea turmelor de oi (de unde i se trage și ce-a de-a doua denumire). Particularitatea acestui câine o reprezintă lipsa cozii, pe care, în cazul în care mai există la naștere, ciobanii i-o taie în primele zile. De altfel, numele acestei rase este foarte sugestiv: „bob” însemnând scurt, iar „tail” - coadă („Bobtail” - cu coadă scurtă). O altă particularitate a câinelui cu coadă scurtă este și curiosul său mers „în buiestru”. Este
Bobtail () [Corola-website/Science/334204_a_335533]
-
manuscrisul primului rachetist din lume, sibianul Conrad Haas. Întors în Transilvania, Valentin ocupă diferite funcții pe lângă magistratul Sibiului începând cu anul 1668. Versifică în continuare și, într-un poem, publicat în 1671, descrie descoperirea gazului metan, lângă Bazna, de către niște ciobani români. Afirmându-și talentul lingvistic Valentin Frank realizează în 1679 culegerea de versuri "“Hecatombe sententiarum Ovidianarum Germanicae imitatorum”", o traducere liberă a unor sentințe culese de Ovidiu (în germană, în dialectul săsesc transilvănean, maghiară și română). Versurile românești din această
Valentin Frank von Franckenstein () [Corola-website/Science/310406_a_311735]
-
Deși pisania din 1903 dă - în baza tradiției,ca an de înființare 1277, alte opinii îi situează originea în secolele III-VI, cu toate că reperele cronologice descoperite plasează întemeierea schitului la mijlocul secolului XVI. Tradiția orală pune ctitorirea pe seama a doi laici, ciobanii Simion și Vlad. Existența acestora ca personaje reale este relevată de un act de confirmare din data de 20 iunie 1742 al închinării mănăstirii de la Aluniș - existent în fondul de documente al Episcopiei Buzăului, care enumeră între alte metohuri: . Perioada
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]