4,347 matches
-
de prezent, Încât apreciază că un lucru nu poate fi folositor decât atât timp cât el servește realizării unei dorințe sau necesități personale de moment; apoi poate fi foarte bine aruncat la gunoi, ca inutil!) Azi mlădiță de tufan,/ Mâine coadă de ciocan. (Romanii au surprins Într-o formulă, devenită celebră, această eroziune pe care vârsta sau timpul o produce impresiei noastre orgolioase de atotputernicie asupra forțelor proprii: Sic transit gloria mundi.) Tu poți să Întârzii, dar timpul nu va Întârzia. (Când lucrurile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
1870, el era înlocuit cu Vincențiu Babeș, care va conduce gazeta până la începutul anului 1876. Pentru o scurtă perioadă (noiembrie 1871- martie 1872), răspunderea redacției îi revine poetului Iulian Grozescu. Temporar, au mai fost redactori I. Sepețianu și profesorul I. Ciocan. În primul număr se publica un articol de fond semnat de frații Mocsonyi, care sprijineau financiar periodicul. Dar programul, respectat în liniile lui mari de-a lungul celor unsprezece ani de apariție, pare să fie redactat de Georgiu Popa. A
ALBINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
identificări empatice cu cei ce-și amintesc și a presupozițiilor despre cum am fi acționat noi În locul lor, dacă am fi fost În stare să suportăm suferințele lor și dacă nu ne-am fi găsit cumva mai degrabă În poziția ciocanului decît a cuiului. Prin descrierea comportamentului uman În situații extreme, literatura ce tratează lagărele de concentrare ne oferă o bază de testare a ideologiilor politice, dar și a teoriilor psihologice, etice și chiar estetice. Ne ajută să demontăm stereotipuri, ne
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Marea Britanie o flot) atotputernic) (Blainey 1970, p. 205). A spune c) statele puternice din punct de vedere militar sunt neputincioase, din pricin) c) nu pot restabili cu ușurinț) ordinea în cazul statelor minore, este ca și cum s-ar spune c) un ciocan pneumatic nu are fort), pentru c) nu este nimerit pentru a perfora o dantur) stricat). Este vorba de confundarea destinației instrumentelor, si despre confundarea mijloacelor puterii externe cu instanțele guvern)rii interne. Incapacitatea de a exercita controlul politic asupra altora
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sale24. • M. Kogălniceanu, Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei, vol. III, ed. a II-a, București, 1874, p. 100. • N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 219. • Gh. Ghibănescu, Surete și izvoade, IV, nr. 264, p. 278. • Nistor Ciocan, Negoț și neguțători în Moldova veacului XVII, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, XXV/1, 1988, p. 294. • Străbătând ținutul Sucevei sub paza celor care l-au luat prizonier, domnul cerând unei femei o cană cu lapte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
469. Churchill, Winston 337. Ciachir, Nicolae 171, 282, 298. Cian Kai Shi 202. Cicanci, Olga 133, 134. Cichorius, Conrad 465. Cihak, Vaclav 147. Cihodaru, C. 43, 44. Cimpoi, M. 399. Ciobanu, Ștefan 396, 407. Ciobanu, Veniamin 83, 84, 90, 148. Ciocan, Nistor 77. Ciocan-Ivănescu, Rodica 13. Ciocoiu, Raluca 497. Cioran, Emil 511, 512, 513, 514. Ciorgan, Constantin 440. Cipariu, Timotei 360. Cipăianu 266. Čirković, Sima 48. Ciucă, Marcel-Dumitru 120. Ciuceanu, Radu 229. Ciugureanu, Daniel 406. Ciugureanu, Gheorghe 406. Ciupercă, I. 333
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
întâiul lui volum, fructifică amintirea copilăriei, cu ambianța atelierului de fierărie, în care o muzică ,,infernală”, împletită cu efortul, dar și cu un anume elan vital patetic scot din banalitate și imprimă contur poetic unor ustensile prin excelență antilirice: nicovala, ciocanele, sfredelul, foalele. În chip arghezian, poezia își propune să prefacă fierul în aur și scânteile forjei în nestemate. Contorsionat, cu sonuri ce traduc scrâșnetul metalic, versul are un aspect frust, sugerând duritatea și greutatea materiei în cumpănă cu efortul uman
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
1964) Nicolae Manolescu procedează la o altă temerară demolare a „idolilor”, încercând punerea în legătură a conceptului de lirism obiectiv cu marile experiențe poetice universale. Lupta dată de literatura română cu „îngerul” său roșu, în stare să mânuiască secera și ciocanul ca pe niște arme apocaliptice, se dovedește un fenomen complex; adesea scriitori de primă mână pot fi surprinși în posturi cel puțin stânjenitoare, care au fost sau vor fi folosite împotriva lor în timpurile care vor veni. Agenții răului pur
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
mici pași ai deciziilor cotidiene, unele obținute în favoarea sistemului financiar-bancar, altele în favoarea capitalului industrial. Căci, în final, și unii, și alții au mutat confruntarea din spațiul economic-industrial în cel politic. Iar clasa politică a tranziției s-a trezit prinsă între „ciocanul” capitalului financiar-bancar și „nicovala” producției industriale. Confruntarea capitalului industrial cu cel financiar-bancar În această confruntare, fiecare dintre actori dispunea de controlul unei părți a economiei: tehnocrația financiar-bancară controla banii, iar tehnocrația industrială controla oamenii. La începutul tranziției, în 1990, zece
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Baca Deleanu, Timișoara, 2001 (în colaborare cu Vasile Romanciuc). Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Tentația romanului, LA, 1983, 10 noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230; Theodor Codreanu, Congregația șobolanilor, LA, 1999, 13 mai; Constantin Cubleșan, „Șobolaniada”, „Cetatea culturală”, 1999, 4; Iulian Ciocan, Ficțiunea ca supliment pentru autenticitate, „Contrafort”, 1999, 5; Iulian Ciocan, Mergând pe jos dinspre marginea lumii (literare)..., „Contrafort”, 2001, 7-8. N.Bl.
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
bibliografice: Ion Ciocanu, Tentația romanului, LA, 1983, 10 noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230; Theodor Codreanu, Congregația șobolanilor, LA, 1999, 13 mai; Constantin Cubleșan, „Șobolaniada”, „Cetatea culturală”, 1999, 4; Iulian Ciocan, Ficțiunea ca supliment pentru autenticitate, „Contrafort”, 1999, 5; Iulian Ciocan, Mergând pe jos dinspre marginea lumii (literare)..., „Contrafort”, 2001, 7-8. N.Bl.
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
manufacturile textile aveau nevoie de o forță de muncă numeroasă și centralizată. De asemenea necesită folosirea unor mașinării complexe și mari cantități de energie. Noul proletariat urban se aduna În fiecare dimineață În atelierele de vopsit și lângă pivuele cu ciocane „unde marele consum de energie pentru a Încălzi vasele cu vopsele și a acționa ciocanele Încuraja concentrarea În unități mari”44. Acest tip de tehnologie de producție, complex, foarte centralizat și cu un consum mare de energie a necesitat stabilirea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
folosirea unor mașinării complexe și mari cantități de energie. Noul proletariat urban se aduna În fiecare dimineață În atelierele de vopsit și lângă pivuele cu ciocane „unde marele consum de energie pentru a Încălzi vasele cu vopsele și a acționa ciocanele Încuraja concentrarea În unități mari”44. Acest tip de tehnologie de producție, complex, foarte centralizat și cu un consum mare de energie a necesitat stabilirea și menținerea unor ore fixe pentru Începutul și sfârșitul zilei de muncă. Clopotele care Îi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
închiși în mâini, / femeile au dinți în gură, / femeile au dinți în unghii, / femeile care fug după mine au toți / ogarii în picioare, / femeile care se învârtesc în mine / au numai ceasornice în sânge, / femeile care-mi sparg capul cu / ciocane / sunt femeile care-mi beau creierii / și-mi culeg bucățile de țeastă / ca bucățile de pâine”. Poemul are valoarea unui test: el pune la încercare cuvintele pentru a se asigura că acestea pot să exprime inexprimabilul, emoțiile puternice ce se
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
australian), dac-ar exista măcar o singură pătură socială mulțumită (în afara poliției, serviciilor secrete și a plevuștii parlamentare), dacă țărănimea n-ar fi revenit demult la nivelul sapei de lemn, dacă muncitorimea ar fi depășit mentalitatea de clasă conducătoare cu ciocanul în mână, dacă a fi intelectual n-ar însemna un termen de ocară, poate că dl. Constantinescu ar putea să zburde liniștit în paradisul cotrocean. Tot mai mult, observăm că la mijloc a fost vorba de o neînțelegere. Actualul președinte
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
și astăzi din pricina regilor Babiloniei. Suzana era imaginea Bisericii” (I 14, 5). La rândul lor, „cei doi bătrâni reprezintă, în figură, cele două popoare care urzesc împotriva Bisericii, poporul circumciziei și cel al păgânilor” (ibidem). Biserica se vede prinsă între ciocan și nicovală. Victimă a unei „coaliții diabolice” (Imperiul Roman și poporul evreu), aceasta nu are de ales decât între apostazie și martiriu. Acest ton alarmant se face simțit de‑a lungul întregului comentariu, dar mai ales în secțiunile referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și patriotice cu prilejul sărbătorilor naționale românești (10 Mai, 1 Decembrie, 24 Ianuarie), expoziții de pictură, concerte și, în 1954, sub patronajul Rectoratului Universității din Sao Paulo, un ciclu de conferințe publice. A tipărit două broșuri: Cultură din România între ciocan și secera (1950) de Niculae Dumitrescu și Impresoes do Brasil (1955) de N. Petrescu Comneni. În 1951, sub auspiciile societății, N. I. Păltinișanu editează cea dintâi publicație în limba română din Brazilia, „Căminul”, revista trimestriala, la care colaborează poeți și prozatori
SOCIETATEA CULTURALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289747_a_291076]
-
ocină: „Adecă eu, Mariica Ihnătoae, însămi mărturisescu, cu acest zapis al meu cum de bunăvoia mea, de nime nevoită, nici împresurată, ce de bunăvoia mea am vândut o parte de ocină din Șendreni, partea lui David, feciorul Magdei, nepotul lui Ciocan, ce-au fost dreaptă cumpărătură mie și soțului meu, lui Ihnat Manolet, de la David, ficiorul Magdei...”) lui Gheorghe din Iași, staroste de negustor. Măriica trebuia să fi fost văduvă, fiindcă - aflăm din actul datat 8 martie 1638 - partea de ocină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1973, p. 43-44). 161. Vezi Spiridon I. Cristocea, Din trecutul marii boierimi muntene. Marele ban Mareș Băjescu, Muzeul Brăilei - Editura Istros, Brăila, 2005, p. 24. 162. DRH. A. Moldova, vol. III (1487-1504) întocmit de C. Cihodaru, I. Caproșu și N. Ciocan, Editura Academiei R.S. România, București, 1980, doc. nr. 92. 163. DRH. A. Moldova, vol. XXI (1632-1633), întocmit de C. Cihodaru, I. Caproșu, L. Șimanschi, Editura Academiei R.S. România, București, 1971, p. 283, doc. nr. 227. 164. DRH. A. Moldova, vol
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
teama ca nu cumva, o dată ajuns adult, fiul ei să afle modul În care tatăl și bunicul său Își distruseseră propriile mame (vezi History of the Reigning Family of Lahore a maiorului G.C. Smith). De aceea, ea se afla Între ciocan și nicovală și se gândi că unica salvare era protecția englezilor. Dificultatea o constituia modalitatea prin care și-ar fi putut Înfăptui planurile - dar foarte curând găsiră și mijloacele necesare. La acea vreme, Teja Singh, care urmă la conducerea Peshawarului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Imaginea trupului (dinăuntru, cel cu organe bolnave, ori trupul dinafară, spiritual) revine obsedant, deghizând boala și spaima de moarte în mici „spectacole”, liniștite sau terifiante, realiste sau onirice: „Respirația cicatrizată/ printre sceptre și oase colorate,/ abandonează pieptul despuiat/ asemeni unui ciocan uitat în ploaie - / râul negru ni se refugiază în obraji/ și sub stern - / dintr-un clopot uriaș,/ fără limbă,/ cad pisici roșietice - / prin mine trece tata fluierând/ o melodie veselă...” (Cortina); „De la o vreme picadorii înfruntă,/ noapte de noapte,/ cămile
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
arenă în arenă” (Fantezie). Se remarcă un gust al spectacularului, al imaginii ostentative, o articulare și o dinamică aparte a poemului - prin suprapunerea unor paliere de semnificație (și de tensiune) aparent fără legătură, finalul asemănându-se unei bruște lovituri de ciocan, care adună, dintr-o mișcare, sugestiile într-o implozie de semnificație. Ultimele versuri ale lui S. exprimă două tendințe contrare: aceea de a trăi concret, „expresionist”, spaima și moartea - ca absurd existențial - și aceea de a le alegoriza, de a
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
și normele de „creație” oficiale, precum și în intervenții pe marginea raportului dintre literatură și politică, din perspectiva subordonării celei dintâi la cea de-a doua. Printre rubricile semnificative se numără „Mișcarea muncitorească”, „Pagina culturală”, „Viața de organizație”, „Cu dalta și ciocanul”, „Cronica filmului”, „Cronica dramatică”, „Note de lector”, „Sport”, „Actualitatea”, „Lumea ideilor”, „Cântarea României”, „Accente”, „De peste hotare”, „Agenda”, „Ultimele știri”. Versurile, incluse destul de rar în sumar, au, în general, un caracter declamator, patriotard, mai cu seamă în etapa de început a
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
Familia Calaff, București, 1956; Stendhal (Henry Beyle), București, 1957; O plimbare la Băneasa, București, 1962; Vârsta de bronz, București, 1969; Duminică frumoasă de primăvară, București, 1971. Traduceri: Stefan Żeromski, Doctorul Judym, pref. Olga Zaicik, București, 1958 (în colaborare cu Rodica Ciocan); Borislav Stancovici, Sânge stricat, București, 1959 (în colaborare cu George Bulic); Jacques-Yves Cousteau, Frédéric Dumas, Lumea tăcerii, București, 1960; Pierre Daix, Ultima fortăreață, București, 1960; Luis Goytisolo Gay, La marginea Barcelonei, pref. Matei Călinescu, București, 1961 (în colaborare cu Paul
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
ca semnalizare sonoră, iar gloanțele ca mijloc de a aprinde un foc. Au fost numeroase cazuri de supraviețuitori care nu au fost detectați deoarece nu au putut să producă semnale sonore suficient de puternice. Patul pistolului poate fi folosit ca ciocan. 9. O pereche de ochelari de soare de persoană În lumina intensă a deșertului fototalmia și retinita solară(amândouă sunt similare ca efect cu orbirea produsă de zăpadă), pot produce serioase probleme, în special a doua zi. Oricum, umbra produsă
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]