1,428 matches
-
pătrunzi culoarea și să-i înțelegi melancolia și toată istoria. Să vezi câmpurile întinse de viță-de-vie, toamna, la amiază, când soarele roși- atic te mângâie, nu te arde. Să vezi mâinile zgâriate și bătătorite de femei și bărbați care culeg ciorchinii și îi pun în coșuri, să simți mirosul lor proaspăt, dulceag, și să simți păianjeni mici și musculițe cum încep să- ți meargă pe mâinile parfumate. Să auzi apoi fiecare bob zdrobindu-se și scurgân- du-se sub tălpi, să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
încercau să țină pasul cu ea, cei patru părinți strigându-și copiii să nu dispară din câmpul nostru vizual. Am scos un suspin colectiv la vederea atâtor mașini anul acesta - un șir lung, înaintând încet - copiii costumați adunându-se în ciorchini timizi, alergând spre casele din drumul lor, apoi cățărându-se la loc în vehiculele de teren din parada care umplea strada. Un sentiment de precauție tacită plutea peste întreaga scenă. O altă trimitere la băieții dispăruți; Nadine remarcă faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cu ai noștri: slăbuți, smoliți, doar că au poate ceva mai mulți cercei în urechi și, sprâncene și vorbesc franțuzește (basarabenii sunt francofoni doar din oficiu). Mă strecor cu dificultate, încercând să-mi găsesc o poziție mai avantajoasă lângă un ciorchine de tineri cocoțați într-un echilibru precar pe muchia unui havuz plin cu apă. Sonorizare foarte puternică, asurzitoare. Vedeta, cu chitara în mâini, este practic obnubilată de fâșiile de lumină care invadează scena în jerbe multicolore, asemenea unui OZN înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
timpul culesului, via părintească din "heveș", dealul răsăritean cel mai Însorit al satului, lăsată În paragină după colectivizare, ca fiind prea izolată. Tata plantase toate soiurile de viță, de la ceasla albă și roșie, cea mai timpurie, până la coarna algeriană, cu ciorchini care depășeau un kilogram și care se Îndulceau doar după căderea brumei, spre marea noastră durere. Îmi amintesc din primii ani ai copilăriei un cules de vii, la care verișoara Mioara (tușica de mai târziu), elevă la liceul Domnița Ileana
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
viticultura ca ocupație străveche a populației. Pe un scut roșu se află o clopotniță de argint cu poarta și ferestrele deschise, având stema Moldovei sub boltă și însoțită la stânga și la dreapta de o coardă de viță cu foi și ciorchini de struguri de aur, ridicați pe un arac negru, totul așezat pe o terasă verde. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu cinci turnuri amintește vechea curte domnească a Hușilor și bogăția viticolă a zonei. Județul Fălciu ocupa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ionescu, astfel că prietenul meu cel mai vechi poartă curiosul și puțin obișnuitul nume Wilhelm Ionescu), deci am fost și eu de față acolo, împreună cu Wili, și am avut ce vedea. Mulțimea tălăzuia de la o magazie la alta, se agăța ciorchine de uși, de ferestrele smulse, dând toți să pătrundă înăuntru și să apuce fiecare ceva, ce s-o putea. Oamenii se dotaseră cu saci, cu geamantane, iar unii făcuseră rost de căruțe și le încărcau cu de toate, cu orice
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și-l urmăream uluit cum încerca să-și strângă zeghea pe el, cu rămășița unui efort parcă nepământean. Era frig, tare frig în celulă și parcă răceala îți intra în oase când vedeai țurțurii de gheață care atârnau ca niște ciorchini pe sub obloanele țintuite ale fiecărei celule. Părintele Apostu - colocatar și el al celulei - se făcuse și mai mic lângă mine și abia reuși să silabisească: „Este poetul Vasile Voiculescu, să-i facem repede rost de un pat, dacă se poate
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de la sine. În acest fel se adunau la gura lui straturi de coji legate între ele prin propria lui salivă și resturi alimentare, iar liantul acesta era atât de puternic încât pe întreaga lungime a buzei de jos îi atârnau ciorchini de materie consumată gri-alburie înecată în materie băloasă, precum jeturile de găinaț spârcuite inconștient și repetat de nevinovatele galinacee prin același orificiu inestetic și vulgar din care suntem aprovizionați cu binecuvântatele ouă înroșite și sfințite la sărbătorile pascale. Iar din cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
se cartelează benzina. Când am venit dimineață la redacție, am văzut coada pentru PECO de la Băneasa. Ajungea până la Arcul de Triumf. Taxiurile nu mai circulă, iar autobuzele s-au redus cu 40%. Și așa înghețam în stații și mergeam agățați ciorchine pe scări, ușile nu se puteau închide niciodată. Va trebui să mărșăluim pe jos, pe viscol și alunecuș, cu leucoplast lipit pe tălpile cizmelor? Iarna trecută a apărut o modă - ciorapi trași peste încălțăminte când e polei. O minimă cochetărie
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sibariților piramide? Ei au renunțat la eternitate În schimbul plăcerii. Și, dealtfel, nimeni nu s-a gîndit vreodată să Înalțe o piramidă În grădini luxuriante, cu vegetație desfrînată. Piramidele aparțin unui spirit ce a Întîlnit deșertul și se teme de el. Ciorchinii albaștri de glicină atîrnă În gol... Și totuși cine-i va arde pe rug pe cei care declarînd că sînt nefericiți vor propovădui căutarea fericirii? Cine-i va lovi pe cei care se Încăpățînează să spere? Cine-i va izgoni
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Boivin de la disciplinele de Anatomie și Biochimie ale facultății respective, încă din timpul studenției a manifestat un interes deosebit pentru științele biomedicale fundamentale. Din această perioadă datează cercetările sale de anatomie macro- și microscopică asupra particularităților structurale ale rinichiului în ciorchine la delfin, ca fenomen de adaptare a mamiferelor la viața acvatică, care au constituit de altfel și subiectul tezei de doctorat. Devenit colaborator apropiat al prof. dr. Gr. T. Popa (tot ieșean), succesorul profesorului Francisc Rainer, acesta îi propune să
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Alicia nu-i va spune nimic lui Robyn; că nu va fi chiar atât de răzbunătoare. Și, în același timp, știind precis că e. N-o zăresc nicăieri. În cele din urmă, mă strecor dincolo de un grup de turiști făcuți ciorchine în jurul unei vitrine cu ceasuri și ajung la ușa turnantă. Ies și rămân în mijlocul străzii, privind de la stânga la dreapta. Nu văd aproape nimic. E o zi orbitoare, și apusul de soare licărește în ferestre. Totul s-a transformat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
vecinul nostru cu via; el mi-a spus că de luni se apucă de cules poama tirează, că-i coaptă, și dacă vine vreo ploaie, cum boabele sunt subțiri la coajă, crapă și mucegăiesc. Am și văzut unii butuci unde ciorchinii au prins mucegai, rosti Maricica dovedind că a învățat bine lecția viei și vinului; − Da’ despre nohan ce-a spus? întrebă el, să vadă dacă în discuția cu vecinul Arghir s-a vorbit și despre strugurii albi, care ocupau cea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
viei, lucernă ce fusese cosită de trei ori dar acum, după ploile din septembrie arăta ca primăvara. Culesul l-au început de la hotarul cu Ion Cârlan, primele coșuri au fost golite în zdroghitoarea pusă peste gura căzii; Gheorghiță învârtind mânerul ciorchinii erau striviți între cele două suluri de lemn crestate ce se roteau. Primul must din recolta anului 1938 se scurgea în cadă. Degustarea primei căni s-a făcut după ce au mâncat cîte o felie de pâine proaspătă, dintr-o pâine
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fructe și legume "proaspete" strugurii se coc mai întâi la Copiapo, apoi în La Serena, apoi în Valle Central... Datorită solului și climei, fructele și legumele expuse în Mercado Central par de expoziție frumoase, gustoase, proaspete și de dimensiuni neobișnuite ciorchini de struguri de 1,5-2 kilograme, pepeni de 20 de kilograme, căpșuni cât prunele, vinete de 2 kilograme. Aici am mâncat cele mai mari și mai gustoase cireșe și caise, aici se vând pe nimic mure, zmeură, afine, lămâi, portocale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vegetație luxuriantă și peisaje de vis. Înainte de Angra dos Reis, vestită stațiune de vacanțe, refugiul multor milionari brazilieni, am dat peste o placă mare care ne anunța că suntem exact la Tropicul Capricornului. Am făcut fotografiile de rigoare ținând în brațe ciorchini de "bananas de ouro" banane de aur, niște bijuterii cât degetul cel mic, dulci și parfumate. La închiderea expoziției de covoare de la Sao Paulo, aveam deja planificat vernisajul la Porto Alegre, așa că după două săptămâni am refăcut drumul Rio-Sao-Paulo, continuând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
spus așa: „cucoanele bătrâne, drăguțele de ele, n-o să aibă chef să ceară o carte al cărei titlu nu-l pot pronunța“. Am mai cochetat cu titlul Anthemion, denumirea dată unei combinații florale cu caprifoi, constând din Împletituri sofisticate și ciorchini atârnători, dar nu i-a plăcut nimănui; și astfel În cele din urmă, ne-am hotărât pentru Vorbește, memorie (Gollancz, 1951 și Biblioteca Universală, New York, 1954). Traducerile sunt următoarele: În rusă, de către autor (Drughie Berega, Editura Cehov, New York, 1954), În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
moșia noastră, Vira, și spre cele două parcuri ale ei, aflate de ambele părți ale drumului, sau să continui spre est, coborând un deal abrupt și trecând pe lângă un vechi cimitir Înecat În tufe de zmeură și de plante cu ciorchini și să traversezi podul spre casa cu coloane albe a unchiului, ce se Înălța singuratică pe deal. Moșia Rojestveno, Împreună cu un sat mare purtând același nume, Întinderi vaste de pământ și un conac clădit sus, deasupra râului Oredej, pe șoseaua
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În iubitul lui Egipt, din care Îmi trimitea ilustrate (palmieri și reflexiile lor, apusuri de soare, faraoni cu mâinile pe genunchi) mâzgălite cu scrisul lui grosolan. Apoi, din nou În iunie, când delicata cheryomuha (floarea de cireș În formă de ciorchine din vechea lume sau simplu, „racemosa“ cum am botezat-o eu În lucrarea mea despre „Oneghin“) Înfloreau ca o spumă, steagul lui personal era din nou Înălțat pe frumoasa casă din Rojestveno. Călătorea cu o jumătate de duzină de cufere
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe coridor și făcând să vibreze deznădăjduit pe etajera lui vreun obiect de sticlă, care Împărțise veghea cu mine. Acum a intrat În cameră. Un schimb alert de valori ale luminii mă anunță că lumânarea de pe noptiera ei preia funcția ciorchinelui de becuri din tavan, care, după două țăcănituri mai degajă Încă două licăriri, una naturală, apoi una supranaturală și se sting de tot după Încă un țăcănit. Fascicolul meu de lumină Încă există, dar a devenit bătrân și palid și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
botezând cu numele lui un orb dintr-un roman. Voi evoca de asemenea fluturii din familia Sfinx, turboreactoarele copilăriei mele! Culorile mureau Încet În serile de iunie. Pâlcurile de lilieci Înfloriți, În fața cărora stăteam cu plasa În mână, Își etalau ciorchinii pufoși și cenușii În lumina crepusculară - stafia purpuriului. O lună umedă abia răsărită atârna deasupra aburului unei poieni din apropiere. În multe grădini am stat așa, În anii ce au urmat - În Atena, În Antibes, În Atlanta - dar niciodată n-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
numea orbirea lor națională față de frații slavi de la răsărit: „Acum vedeți și voi cine sunt rușii! Noi îi cunoaștem de mult!” Pe Virgil Teodorescu, în schimb, aceleași evenimente l-au surprins la Praga. Văzuse cu ochii lui invazia, tancurile cu ciorchinii de soldați pe ele: „Băieți tineri de tot, frumoși, naivi, ei n-au nici o vină, săracii”, ne povestea poetul, pe atunci părând (sau chiar fiind) un om de o deosebită bunătate și blândețe. (Mai târziu, V.T. s-a dovedit, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Coșmar. După o lungă zi petrecută pe câmp cu elevii, la cules de căpșuni, Doina visează într-o noapte că are picioarele umflate, groase ca niște butuci: privindu-și-le cu mai multă atenție constată - îngrozită - că pe ele crescuseră ciorchini de căpșuni, în straturi suprapuse, formând un conglomerat de excrescențe, de bube vegetale uriașe, roșii, verzi. * În preajma unui An Nou, înainte de 1977, în orice caz, căci sediul Uniunii Scriitorilor se mai afla pe Kiseleff, în autobuzul 34, în care m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ocupată cu un apel telefonic, aflând de prezența noastră, a intrat în birou și o altă româncă soprana Elena Tonca. Maestrul, în loc să se sesizeze că ultima venită a intrat neinvitată, când s-a ridicat de la telefon văzându-ne pe toți ciorchine ni s-a adresat cu un surâs fermecător și unic: „Suntem o colonie întreagă”!ĂAm văzut în această expresie toată încărcătura emoțională pe care o resimte când este vorba de români și de rememorarea plaiurilor natale! Aceste scurte evocări, aparent
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Basarabeasca apoi alt tren către Cetate. Calvar. Aici alte întrebări. Mai ales privind gazda. În centru nu, lângă centru nu, așa că hai la mai mahala pe malul Limanului Nistrului, poartă cu poartă. În sfârșit, o femeie cu doi copii agățați ciorchine de fustă ne-a primit. Avea liberă o cameră cu un pat și o masă. Ne gândeam că, în momentul cînd va vedea năvala a trei copii ne va trimite mai departe dar nu. Se vede că doar săracii știu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]