2,061 matches
-
semantic. Enunțul El a mers. se împlinește, semantic și structural, printr-un circumstanțial, de timp: El a mers la un an. (însemnând El a început să meargă la un an.) sau de spațialitate: El a mers prin pădure. În absența circumstanțialelor, asemenea verbe (care cer un circumstanțial) își absolutizează conținutul semantic, care devine expresie a unei caracteristici dinamice a regentului: Mihaela merge deja dar Dan încă nu. Prin dezvoltarea circumstanțialelor, are loc o expansiune a câmpului semantico-sintactic al regentului; circumstanțialele introduc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
împlinește, semantic și structural, printr-un circumstanțial, de timp: El a mers la un an. (însemnând El a început să meargă la un an.) sau de spațialitate: El a mers prin pădure. În absența circumstanțialelor, asemenea verbe (care cer un circumstanțial) își absolutizează conținutul semantic, care devine expresie a unei caracteristici dinamice a regentului: Mihaela merge deja dar Dan încă nu. Prin dezvoltarea circumstanțialelor, are loc o expansiune a câmpului semantico-sintactic al regentului; circumstanțialele introduc informații semantice secundare care adâncesc, îmbogățesc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
an.) sau de spațialitate: El a mers prin pădure. În absența circumstanțialelor, asemenea verbe (care cer un circumstanțial) își absolutizează conținutul semantic, care devine expresie a unei caracteristici dinamice a regentului: Mihaela merge deja dar Dan încă nu. Prin dezvoltarea circumstanțialelor, are loc o expansiune a câmpului semantico-sintactic al regentului; circumstanțialele introduc informații semantice secundare care adâncesc, îmbogățesc și nuanțează cunoașterea realității extralingvistice dintr-o multitudine de unghiuri, în legătură cu variate raporturi, interne și externe, prin care se definește această realitate. Cele mai multe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
absența circumstanțialelor, asemenea verbe (care cer un circumstanțial) își absolutizează conținutul semantic, care devine expresie a unei caracteristici dinamice a regentului: Mihaela merge deja dar Dan încă nu. Prin dezvoltarea circumstanțialelor, are loc o expansiune a câmpului semantico-sintactic al regentului; circumstanțialele introduc informații semantice secundare care adâncesc, îmbogățesc și nuanțează cunoașterea realității extralingvistice dintr-o multitudine de unghiuri, în legătură cu variate raporturi, interne și externe, prin care se definește această realitate. Cele mai multe dintre raporturile în care se înscriu „obiectele” realității extralingvistice sunt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plecat la mare., Mircea a plecat ieri., Mircea a plecat ieri la mare. ș.a.m.d. Numai uneori aceste raporturi rămân fără o identitate sintactică precisă sau, mai exact, univocă. Amalgamarea lor în plan extralingvistic primește expresia sintactică a unor circumstanțiale nespecifice; trăsătura semantică pe care o introduc aceste circumstanțiale în enunț este circumstanțialitatea în general. Ele sunt expresia unui cadru situațional care interesează ca atare; coordonate precum spațialitate, temporalitate, cauzalitate etc. se interferează până la suprapunere: „El își apropie scaunul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plecat ieri la mare. ș.a.m.d. Numai uneori aceste raporturi rămân fără o identitate sintactică precisă sau, mai exact, univocă. Amalgamarea lor în plan extralingvistic primește expresia sintactică a unor circumstanțiale nespecifice; trăsătura semantică pe care o introduc aceste circumstanțiale în enunț este circumstanțialitatea în general. Ele sunt expresia unui cadru situațional care interesează ca atare; coordonate precum spațialitate, temporalitate, cauzalitate etc. se interferează până la suprapunere: „El își apropie scaunul de fereastră, pe care o deschise, și, la lumina cea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
focul, care se aprinde numai la uscăciune.” (T. Arghezi, V, 53) În legătură cu conținutul lexical al termenului (grupului de termeni) prin care se realizează și cu planul semantic al relației de dependență, marcat cel mai adesea de elementul relațional, funcția de circumstanțial dezvoltă mai multe variante concrete, expresie sintactică a raportului care predomină în interpretarea realității extralingvistice: • de spațialitate • de temporalitate • de modalitate • consecutiv • de progresie • instrumental • de cauzalitate • de finalitate • condițional • concesiv • referențial Observații: Mai ales în dezvoltarea unor variante ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
multe variante concrete, expresie sintactică a raportului care predomină în interpretarea realității extralingvistice: • de spațialitate • de temporalitate • de modalitate • consecutiv • de progresie • instrumental • de cauzalitate • de finalitate • condițional • concesiv • referențial Observații: Mai ales în dezvoltarea unor variante ale funcției de circumstanțial, relația de dependență nu implică un regent identificabil într-o unitate lexico-gramaticală; acesta poate fi întreg predicatul analitic, predicatul sintactic și alt determinant (complement predicativ, circumstanțial modal etc.), întreaga propoziție. În enunțul „Moș Leu îi hrănise mai mult cu răbdări
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
finalitate • condițional • concesiv • referențial Observații: Mai ales în dezvoltarea unor variante ale funcției de circumstanțial, relația de dependență nu implică un regent identificabil într-o unitate lexico-gramaticală; acesta poate fi întreg predicatul analitic, predicatul sintactic și alt determinant (complement predicativ, circumstanțial modal etc.), întreaga propoziție. În enunțul „Moș Leu îi hrănise mai mult cu răbdări, oricât de vrednici se dovediseră.” (E. Barbu, 113), circumstanțiala concesivă „oricât de vrednici se dovediseră” se raportează la întreg conținutul semantic al propoziției regente. Manifestarea relației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
într-o unitate lexico-gramaticală; acesta poate fi întreg predicatul analitic, predicatul sintactic și alt determinant (complement predicativ, circumstanțial modal etc.), întreaga propoziție. În enunțul „Moș Leu îi hrănise mai mult cu răbdări, oricât de vrednici se dovediseră.” (E. Barbu, 113), circumstanțiala concesivă „oricât de vrednici se dovediseră” se raportează la întreg conținutul semantic al propoziției regente. Manifestarea relației de dependențtc "Manifestarea rela]iei de dependen]\" de la baza circumstanțialelor în planul expresieitc "de la baza circumstan]ialelor în planul expresiei" În dezvoltarea funcțiilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
hrănise mai mult cu răbdări, oricât de vrednici se dovediseră.” (E. Barbu, 113), circumstanțiala concesivă „oricât de vrednici se dovediseră” se raportează la întreg conținutul semantic al propoziției regente. Manifestarea relației de dependențtc "Manifestarea rela]iei de dependen]\" de la baza circumstanțialelor în planul expresieitc "de la baza circumstan]ialelor în planul expresiei" În dezvoltarea funcțiilor de complement-obiect și de agent, manifestarea relației de dependență în planul expresiei este orientată în mare măsură de regent. Aceasta face ca marca identității specifice a unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care își are originea. În consecință, flexiunea sau topica sau elementele relaționale (ca atare și nu în individualitatea lor concretă) sunt concomitent mărci ale relației de dependență și ale identității funcțional-sintactice a unui termen (grup de termeni) lexical(i). Întrucât circumstanțialele sunt, pentru autonomia și integritatea structurală a enunțului, cel mai adesea, aleatorii (fapt care atenuează constrângerile formale impuse de regent), între realizarea relației de dependență și marcarea identității funcționale a termenilor determinanți raportul nu mai este de suprapunere. Flexiunea și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinanți raportul nu mai este de suprapunere. Flexiunea și topica nu mai intervin decât cu totul incidental în realizarea relației de dependență. Elementele relaționale exprimă ca atare relația de dependență (mai exact, o realizează) dar marca identității specifice a fiecărui circumstanțial este preponderent semantică; ea se implică în: • conținutul concret lexical al termenului prin care circumstanțialul se realizează: „Am plecat acolo/ieri.” $circ. de spațiu/temporalitate$$; • conținutul semantic, situat între abstract și concret, al termenilor relaționali: „S-au spart din cauza frigului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
totul incidental în realizarea relației de dependență. Elementele relaționale exprimă ca atare relația de dependență (mai exact, o realizează) dar marca identității specifice a fiecărui circumstanțial este preponderent semantică; ea se implică în: • conținutul concret lexical al termenului prin care circumstanțialul se realizează: „Am plecat acolo/ieri.” $circ. de spațiu/temporalitate$$; • conținutul semantic, situat între abstract și concret, al termenilor relaționali: „S-au spart din cauza frigului.” $circ. de cauză$$; • planul semantic al relației de dependență: „Ai carte, ai parte.” $circ. cond
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și concret, al termenilor relaționali: „S-au spart din cauza frigului.” $circ. de cauză$$; • planul semantic al relației de dependență: „Ai carte, ai parte.” $circ. cond.$$ și este, adesea, fixată definitiv prin alte semne lingvistice din enunț, mai ales adverbe corelative. CIRCUMSTANȚIALUL SPAȚIAL (DE SPAȚIALITATE)TC "CIRCUMSTAN}IALUL SPA}IAL (DE SPA}IALITATE)" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale): „Ar trebui să tai iarba pe unde ai trecut.” (L. Blaga, 94), • expresii impersonale: „Ascultă, e mai cald aici ca-n pisc și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
T. Arghezi, 334), • adjective, mai ales când funcționează ca nume predicativ, dar și ca atribut: „Prin măhălăli mai neagră noaptea pare.” (G. Bacovia, 94) • interjecții: „Pupăza zbrr! pe o dugheană...” (I. Creangă, 37) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, circumstanțialul spațial fixează în enunț: • locul desfășurării unei acțiuni (al existenței sau manifestării unei stări, însușiri): „Căutam în iarbă și-n mohor tainele ascunse tuturor. Mă uitam în fântână și-n iaz și-ascultam - îndelung - sub brazi...” (M. Isanos, 217) • parcursul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simți nici o oboseală să stea la fereastră și să se uite afară.” (M. Preda, Delirul, 385) • pronume: „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă, Prin care trece albă regina nopții moartă.” (M. Eminescu, I., 69) b. dezvoltat; circumstanțialele care exprimă limitele sau lungimea unui parcurs: „Zadarnic se plimbă de la un capăt la altul al digului, așteptând să apară cineva cu care să intre în vorbă.” (M. Eliade, 86) c. propozițional (propoziția circumstanțială de spațialitate): „De-unde ești, revino
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, I., 69) b. dezvoltat; circumstanțialele care exprimă limitele sau lungimea unui parcurs: „Zadarnic se plimbă de la un capăt la altul al digului, așteptând să apară cineva cu care să intre în vorbă.” (M. Eliade, 86) c. propozițional (propoziția circumstanțială de spațialitate): „De-unde ești, revino iarăși, Să fim singuri!” (M. Eminescu, I, 122) d. multiplu: „De acum înainte loviturile împotriva dacilor nu vor mai pleca numai din Macedonia ci și din Italia, pe Sava la vale.” (V. Pârvan, 136
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
loviturile împotriva dacilor nu vor mai pleca numai din Macedonia ci și din Italia, pe Sava la vale.” (V. Pârvan, 136), „Și unde sunt eu și de unde a venit el situația e aceeași.” Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Circumstanțialul de spațialitate cunoaște două modalități de marcare a identității sale specifice, adesea interferente: una de natură semantică și alta, situată în planul expresiei. 1. Marca este de natură semantică, în enunțurile în care circumstanțialul se realizează prin adverbe (locuțiuni adverbiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Circumstanțialul de spațialitate cunoaște două modalități de marcare a identității sale specifice, adesea interferente: una de natură semantică și alta, situată în planul expresiei. 1. Marca este de natură semantică, în enunțurile în care circumstanțialul se realizează prin adverbe (locuțiuni adverbiale); ea este implicită în chiar conținutul lexical al adverbelor de spațialitate, expresie a interpretării lingvistice a coordonatei spațiale din care se constituie cadrul situațional, obiectiv, al unei realități extralingvistice sau subiectiv, al raportului dintre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronume), relația de dependență se desfășoară prin prepoziții (locuțiuni prepoziționale). Prin planul lor semantic, oscilând între abstract și concret, unele prepoziții (locuțiuni prepoziționale) (mai ales cele formate de la adverbe de spațialitate, dar și altele) marchează prin ele înseși identitatea de circumstanțial spațial a termenilor pe care îi însoțesc (bineînțeles în interiorul relației de dependență cu regent verbal, interjecție, adjectiv, adverb): (de) (pe) lângă, deasupra, dedesubtul, dinspre, de-a lungul, de-a latul, în fața, în spatele etc: „Actorul rămăsese în mijlocul scenei, cu privirile pierdute
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
locuțiuni prepoziționale) precum în fața, în spatele, spre etc. însoțesc substantive proprii-nume de persoană, substantive comune trimițând către ființe umane individualizate, pronume personale, posesive sau alte pronume înlocuind substantive din categoria celor de mai sus, termenii sintactici nu mai realizează funcția de circumstanțial ci pe aceea de complement indirect: „Brațele ei albe și goale se întinseră spre dânsul.” (M. Eminescu, P.L., 49) Alte prepoziții, mai abstracte, nu marchează decât identitatea funcțională de circumstanțial, ele putând însoți deopotrivă un circumstanțial de spațialitate și unul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de mai sus, termenii sintactici nu mai realizează funcția de circumstanțial ci pe aceea de complement indirect: „Brațele ei albe și goale se întinseră spre dânsul.” (M. Eminescu, P.L., 49) Alte prepoziții, mai abstracte, nu marchează decât identitatea funcțională de circumstanțial, ele putând însoți deopotrivă un circumstanțial de spațialitate și unul de temporalitate sau chiar alte variante: în, din , la, de la... până la, după, spre, către etc. Distincția între spațialitate și temporalitate se întemeiază atunci pe corelarea elementului relațional cu conținutul semantic-lexical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai realizează funcția de circumstanțial ci pe aceea de complement indirect: „Brațele ei albe și goale se întinseră spre dânsul.” (M. Eminescu, P.L., 49) Alte prepoziții, mai abstracte, nu marchează decât identitatea funcțională de circumstanțial, ele putând însoți deopotrivă un circumstanțial de spațialitate și unul de temporalitate sau chiar alte variante: în, din , la, de la... până la, după, spre, către etc. Distincția între spațialitate și temporalitate se întemeiază atunci pe corelarea elementului relațional cu conținutul semantic-lexical al termenului prin care se realizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și unul de temporalitate sau chiar alte variante: în, din , la, de la... până la, după, spre, către etc. Distincția între spațialitate și temporalitate se întemeiază atunci pe corelarea elementului relațional cu conținutul semantic-lexical al termenului prin care se realizează funcția de circumstanțial: • circumstanțial spațial: „În pădurile țării mele / Trăiește balaurul.” (M. Isanos, 141); • circumstanțial temporal: „Marea-n fund clopote are care sună-n orice noapte.” (M.Eminescu, I, 45) În interferență, uneori, cu conținutul lexical al verbului (care impune prezența anumitor prepoziții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]