29,910 matches
-
imigrației; de exemplu, în cazul aromanei se spune că este vorbită și de comunități de emigranți din America de Nord și de Sud și din Australia. În secțiunea de istorie culturală a limbii române apar și unele mențiuni discutabile: Nicolae Milescu e citat cu titluri de lucrări care n-au fost scrise în românește, iar în ultima parte a articolului - probabil din cauza folosirii unor surse românești mai vechi -, persistă includerea între puținii autori reprezentativi ai secolului a lui Zaharia Stancu. Dincolo de aceste detalii
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
și montări teatrale după Cehov, purtând semnătură unora dintre cei mai mari artiști ai secolului, care toate au an vedere o aducere a scriitorului an universul nostru contemporan, cred ca e obligatoriu că și editurile să aibă același scop. A cita pe coperta interioară a cărții vorbele unui contemporan al lui Cehov referitor la "Salonul nr. 6" nu mi se pare un pas an direcția bună, cel putin nu atunci cand tot ce aflăm este că Salonul nr. 6 e pretutindeni, e
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
lucru pe care cartea lui Ed Mentă îl face pe îndelete. De fapt, este vorba despre un studiu asupra unei metode, o analiză a creațiilor lui Andrei Șerban, a reacțiilor pro și contra pe care le stîrnește oriunde în lume. Citînd Lumea magică din spatele cortinei, participi puțin la aventură teatrală a regizorului Andrei Șerban în spațiul american. Dar nu numai. Cartea lui Ed Mentă a primit de altfel și premiul revistei Choice pe 1996. Ed Mentă l-a cunoscut pe Andrei
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
diferențe neașteptate, ascunse dincolo de el; fiecare dintre acestea - aflată vreme îndelungată în penumbra - a simțit nevoia firească de a atrage atenția, de a-și scoate în evidență unicitatea și deosebirea față de celelalte" (din Fantasmele salvării de Vladimir Tismăneanu, Ed. Polirom). Citînd cartea profesorului Ed Mentă îmi îmbogățesc chipul unui artist mare și drag. Dar se mai întîmplă un lucru. Am retrăit, la alte cote, starea de incandescenta artistică a primilor ani de libertate și democrație, după o lungă perioadă de încarcerare
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
pusă la cale de marchiza madame d'Espard, prietena bună a prințesei de Cadignan, cea care ai lua totdeauna apărarea prietenei sale, mai mult ațâțând clevetelile și a cărei protecție, notează Balzac, semăna cu aceea a paratrăznetelor ce atrag fulgerul. Citam: ..."an ziua aceea, d'Arthez se pomeni an mijlocul unei numeroase companii. Marchiza ai invitase pe Rastignac, Blondet, marchizul de Ajudua-Pinto, Maxime de Trailles, marchisul d'Escrignon,... du Tillet, unul din cei mai bogați bancheri din Paris; baronul de Nucingen
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
fidelă a zeului (Isus însuși e considerat fără sex - v. Paul Evdokimov, La femme et le salut du monde, 1958, unde se susține că Hristos, chip perfect al lui Dumnezeu, este unic în asamblarea Să masculină și feminină). Potrivit lui Baader, citat de M. Eliade, omul inițial (Adam plus Eva) nu posedă o conștiință sexuală, avînd ca tovarăș celest o Idee, pe androgin, care se cuvenea să-l învețe cum să "zămislească interior". Însă acest om primordial păcătuiește prin somnul în cursul
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
Deși, se pare ca Updike a operat selecția pe baza unui set de criterii, minimale ce-i drept, nu mai puțin orientative. Co-autoarea volumului, Katrina Kenison, i-a pus la dispoziție cele 250 de texte, alese începînd cu anul 1915. Citînd cîte șase povestiri pe zi, și încercînd, conform propriei mărturisiri, să descopere în ele frumusețe, vitalitate și verosimil, precum și o perspectivă nouă de a reflecta asupra condiției umane, Updike le-a ales pe cele 55 prezentate în carte. Cum rostul
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
cu dl Alexandru Paleologu e totdeauna viu: dânsul vorbește cu o naturalețe cuceritoare despre orice subiect, chiar și despre lucruri pe care, din grijă de a nu părea impudici, oamenii preferă să le ănvelească an staniol teoretic impersonal sau an citate de autoritate. Dl Paleologu nu ezită să povestească despre sine, dar ceea ce an gură altuia ar suna jenant, fanfaron sau de o originalitate ostentativa - lui ai sade bine, căci toate acele confesii, anecdote, judecați năstrușnice ilustrează idei de interes comun
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
402). Să fie Eugen Ionescu acest X? al mai ghicesc și ăntr-un el anonim: ăieri seară era, să zicem, beat. A vorbit pe un ton pe jumătate glumeț, pe jumătate serios despre "opera" luiă(405). De altfel, aproape că-l citează, din Nu și l'Impromptu de l'Alma, chiar an fragmentul următor ăMi-e absolut imposibil să știu dacă mă iau sau nu an seriosă (405). Răspunsul ar fi: te cam iei. Acum, pe față: ăGloria lui nesănătoasă, absurdă...a (499
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
ia-ți fiica de aici: e o imbecila'." Cu această detașare își privește Monica Lovinescu copilăria și, în continuare, tinerețea. Propriul ei jurnal - din 1941 și până în 1947, anul expatrierii - i se pare "prost, romanțios, sentimentaloid", iar dacă uneori îl citează este numai pentru a-și aminti anumite situații și a le descrie din nou, din perspectiva omului matur care este azi. Cine nu-și mistifica existența are dreptul (moral, dar și artistic) de a demistifica existența celor din jur. Portretele
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
citește o carte sau contemplă un tablou. Mai mult: acest idealism desuet nu se sfiește să evoce adesea, în sprijinul său, argumentul, paradoxal în context, al adevărului reprezentării. Versul lui Eminescu despre cuvîntul ce exprimă adevărul, a fost, nu o dată, citat cu entuziasm de către adepții cosmetizării realității, pentru care urîtul n-are ce căuta în artă, iar răul, cu atît mai puțin. Este uimitor să constați că proletcultismul, în anii '50, si national-comunismul, în anii '70-'80, dar și după revoluție
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
schimb, aceeași Mariana Sipos nu intervine când interlocutorul sau, Alexandru Preda, afirmă fără nici o legătură cu realitatea că eu l-aș fi "făcut" pe Marin Preda în România literară, "nomenclaturist". În articolul respectiv, pe care Mariana Sipos, de altfel, îl citează, în altă parte a cărții, eu susținusem cu totul altceva și anume că Marin Preda, prin succesul pe care îl avea la public, îi "punea în alertă pe lucrătorii Securității". (Cititorii care vor să se edifice pot consulta nr. 25
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
an favoarea criticii an "alb și negru", cu suport ideologic, reprezintă o periculoasă "modă a comodității intelectuale". Dezbaterea cu adevarat vie de idei din această carte nu poate fi decât sugerată aici. Toți cei prezenți se cunosc ăntre ei, se citează, se invocă - intrarea an scenă a lui Terry Eagleton, de exemplu, este "pregătită" de cel puțin două ori an interviurile anterioare. Ajungem astfel la cel de-al doilea calificativ, si anume acela de carte interesantă. an primul rând ea ănlesneste
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
1000 de ani, este remarcabilă. De ce nu apare cineva, care să spună că este descendent direct al lui Decebal, probând cu documente filiația? În anul 2009, la editura „Semne” din București, i-a apărut volumul de eseuri „Secretul crizelor economice”. Citez din prezentarea făcută de prof. univ. dr. Ion Ionescu: „Acest cavaler, cu nume exotic, venind din istorie, își propune să scoată la lumină, în mod logic, cauzele crizei financiare și... să-și inițieze conaționalii, pe români, să treacă la acțiune
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
Negruzzi să nu o publice an Convorbiri literare), socotita a fi o corosiva de-a lui Creangă, odată an plus. Nuvelă va fi apreciată la valoarea ei mult mai târziu de Călinescu, Vianu, Vladimir Streinu, distingând aici jovialitatea și ironia, citând, ăn sprijin, teoreticieni literări notorii mai noi. Un studiu (articol?) concentrat din 1984 reia an discuție opera de istoric literar a lui N. Iorga. Cum se știe, ea este puțin prețuita poate și datorită lui G. Călinescu, care, ăn Istoria
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
Cea de-a doua declarație făcută la Cluj de Emil Constantinescu a sunat astfel;: Avem o clasă politică pe care nu se poate conta." Acestor zise prezidențiale Cornel Nistorescu le-a consacrat un ăntreg editorial an EVENIMENTUL ZILEI din care citam: Se poate spune că președintele s-a pălmuit singur pentru că, ai place sau nu, face parte din aceeași clasa politică. Iar prin gravitatea declarației de la Cluj nu face decât să dea apă la moară principalului sau adversar, care altundeva spunea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
apartenența textului la o altă categorie stilistica, aceea a studiului filozofic propriu-zis. Este soluția pe care o adoptă Ion Pop în prefață să, găsind chiar un subterfugiu (dacă era cumva nevoie) elegant și înțelept totodată: numind acest volum "o meditație". Citez din Ion Pop: "Cartea lui Tzvetan Todorov poate fi considerată, astfel, o mică dar substanțială sinteză a unei meditații care a fost a sa în ultimele aproape două decenii. O meditație, cum am incercat sa subliniem, de foarte mare actualitate
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
la fel si subtilitatea. După părerea mea, nici una dintre ideile expuse de Todorov în acest volum nu este originală, raportată la teoriile lui anterioare. Multe sînt reluate și, eventual, detaliate sau îmbogățite. Dar ceea ce nu am putea ști, altfel decît citînd Omul dezrădăcinat, este cum a ajuns autorul să privească lumea și prezentul, așa cum sînt ele, de pe culmile unei lucidități care nu îl împiedică să fie senin. Răspunsul e următorul: devenind ceea ce el numește un ins dezrădăcinat, dar numai în primă
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
32, 1991, 5). (În exemple apar, alături de verbele-bază, si derivatele lor nominale formate cu sufixul are, așa-numitele "infinitive lungi".) Verbul a libaniza are corespondențe în mai multe limbi; pentru română este indicată, de exemplu, sursa franceză - libaniser. În italiană (citez, traducînd, după ediția din 1995 a dicționarului Zingarelli), verbul libanizzare este explicat etimologic a "de la Liban, teatru de conflicte lungi și distructive" și primește o definiție lungă și detaliată, cu un sens principal "a transforma un oraș, un teritoriu sau
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
compromite, nici o inexactitate nu mai descalifică. Pur și simplu, nu sînt băgate în seamă. Iar de corectat, cine s-o facă? Rigoarea a pierit aproape cu desăvîrșire. Nu te mai aștepți că o bibliografie să fie completă. Contribuțiile anterioare sînt citate, cel mult, din politețe, fără sentimentul că istoriografia literară e o ștafeta obligatorie. Am descoperit anii trecuți că se poate absolvi Facultatea de Litere fără să știi ce istorii literare românești există, de la Aron Densusianu încoace. Drept care, am propus un
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
acestei acuzații, ci își făceau din ea un titlu de glorie. Redactorul-șef al Adevărului știe probabil că "insultele"enumerate de el pot fi luate în seamă cel mult juridic vorbind drept calomnii. Insulte pot fi găsite însă în fragmentul citat din editorialul sau: "urlet de jivine întărîtate" de exemplu e o insultă. "Lătrai" e o insultă. "Ciborg arvunit" e tot o insultă. Manieră în care editorialistul înțelege să expedieze identitatea repondenților unei polemici pe care a provocat-o e de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
urmare a ofensivei trupelor române - în baza unei bibliografii impresionante, a cărei piesă prevalența este colecția de Documents Diplomatiques français sur l^histoire du bassin des Carpates 1918-1932, vol. I, octobre 1918 a août 1919, Budapest, 1993. Alături de care sunt citate arhive, memorii, amintiri și jurnale personale aparținând unor autori și actori în evenimente, români, maghiari, francezi, americani, italieni, cum ar fi Radu Cosmin, Henri Berthelot, Clemenceau, Guido Romanelii, Alexandru Vaida-Voevod, G.D. Mărdărescu, György Livan, C. Kiritescu, Scherman David Spector, Ioan
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
Geschichte des Osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, beschrieben von Demetrie Kantemir, ehemaligen Fürsten în Moldau... Aus dem Englischen übersetzt (64 + 854 p. + plânse; biografia, p. 841-852).4 În afară de aceste două traduceri, care se adaugă ediției engleze, Virgil Cândea citează și o a treia, în italiană, "începută de Antioh Cantemir, dar continuată de prietenul său abatele Ottavio Guasco", fără a o termină însă: Dell'Accrescimento e Decadenze dell'Impero Othmano o sia Epitome dell'Istoria Turcă. Parte prima... Originalmente scritta
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Mihai Maxim, traducere... de Dan Prodan, București, 1996, p. 421 (Bibliografie selectivă. ÎI. Istorii generale). 8 Istoria literaturii române..., Vol. I p.310-311 9 Dimitrie Cantemir. Viață și opera, București, 1958, p. 172-175. 10 Pe langă studiile primilor doi autori, citați de Virgil Cândea, ne îngăduim să adăugăm aici: Gh. I. Constantin, La réactualisation de l'Histoire de l'Empire Ottoman de Démètre Cantemir - à l,'occasion de la commémoration du 300ème anniversaire de la naissance de l'auteur, extras din Cultura turcica
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
să beau ceva bun. (Precizând) Să nu fie dulce. (Se așează la o măsuță de lângă tonomat.) Arne: Un whisky e bun? Paul: Merge. Nils: „Un whisky e un whisky pe toată lungimea lui...” Paul: Ce-i asta? Nils: Nimic. Am citat dintr-un prieten... Un literat... Paul: Puah! Literații! Arne: Nu-i prea iubești... Paul: Nu. Arne: (aducându-i paharul) Nici pe filozofi... Paul: Nici. Nils: La urma urmei, ce importanță are?... Fiecare e liber să iubească ce vrea. Paul: Bineînțeles
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]