13,496 matches
-
se pare suspect. Dar ce ar putea să aibă ei cu Domna Steluța? Dînsa se apleacă frumos și se uită pe gaura pe care, vorba aceea, special a lăsat-o. Și ce dacă se fîlfîie perdeaua și mișcările ei par ciudate văzute din stradă? Că ăștia ce știu ei? Uite așa vin, pleacă, vin pleacă. Aoleu, cred că ăsta a fost Băsescu. Ați văzut ce ambulanță are? Reportera părea ușor descumpănită. Adică Salvare. Eh, ce de bani au toți. Ia uite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
mai trăit un asemenea moment la castel. Se îmbrățișează, în fine, dl de l'Aubépine îl îmbrățișează pe Duplessis. Vrea să-l oprească la masă, evenimentul trebuie sărbătorit. Atunci, după cafea și lichior, a scos Duplessis din cabrioletă instrumentul acela ciudat, ca un cub mare din lemn. Îl găsise în Anglia, un aparat care producea imagini. Se pare că Victor Hugo îl folosea foarte mult. Duplessis anunță că în curând se va lansa în răspândirea acestor instrumente. Adevărat, propaganda republicană e
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
tot ce va ajunge cândva public. De aceea, "uzura psihică" e, îndeobște, uriașă la artist. Gândește-te la câte urmări grave a dus auto-torturarea implicată de meserie, la mari creatori de artă. Prin consumul uriaș de energie sufletească, această introvertire ciudată nici nu este o propriu-zisă meserie, de aceea o și condiționăm de talent. Am citit recent un interviu cu romancierul japonez Haruki Murakami. Scrisul continuu (spune el la 59 de ani, după multe cărți de succes) are un efect otrăvitor
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
oamenilor orbi care refuză să-și recunoască propria limitare care se luptă și rănesc pentru lucruri mărunte uite pe mine m-au închis aici pentru că ziceam că lumea asta nu e reală eu nu mă recunosc în această formă umană ciudată nu mai găsesc numele și rostul lucrurilor care mă înconjoară am căzut în mijlocul străzii pentru că m-am împiedicat de minunile vieții am văzut că pot să percep lumea prin haosul armoniei am realizat că mintea mea se evaporă că pot
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
critică răspîndirea unor anglicisme (oportunitate, OK) sau a unor cuvinte și expresii familiare (baftă, se merită), pe care le atribuie unei influențe recente a modelor din România, sau le consideră convergente cu acestea. Sînt de altfel și unele corectări mai ciudate, poate simple neatenții: e considerată greșită construcția circumstanțialului de timp fără prepoziție ("anul viitor"), iar în enunțul "să purcedem în a citi aceste urături" e criticată doar prepoziția în. Oricum, tendințele de evoluție a limbii române ar trebui văzute de
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
istorie, legende și fragmente paremiologice se află pusă în scenă pe un pretext narativ. în Povestea vorbii, ordinea instanțelor etice nu era perceptibilă de către cititor; în O șezătoare la țară, înaintăm pe firul unor întîmplări în același timp neprevăzute și ciudate. "Din București într-o toamnă plecînd pentru un drum lung./ Seara pîn-la Colintina abia putui să ajung". Primele versuri ale Șezătorii... ne aduc, discret, în preajma misterului. înțelegem imediat că Moș Albu nu e decît Anton Pann însuși și că "drumul
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
teribilist. Nimic din ce ținea de arta versurilor nu îi era străin. De la haiku-uri la poemele ample cu rezonanțe epice, de la sonurile romantice și simboliste la intertextualitatea, aluziile livrești și ironia specifice liricii postmoderne, de la dulceața versului popular la ciudatele asocieri suprarealiste, totul îi era la îndemână acestui "poet excepțional", în poezia căruia "cântă simultan privighetoarea și cucuveaua" (Ștefan Augustin Doinaș). Ion Chichere este fără îndoială unul dintre poeții foarte reprezentativi ai "generației 80". Aproape niciunul dintre versurile antologiei Poemul
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
știință considerau animalul drept o mașină mai complicată, iar procesele vitale erau explicate prin cauze pur mecanice. în a doua jumătate a secolului XX, o seamă de enigme străvechi (Cum au fost construite piramidele? Ce sens și ce origine au ciudatele piste de pe platourile peruviene? Cum de s-a păstrat nealterată prin veacuri o coloană de fier din India? etc., etc.) au primit toate un răspuns clar și unic: sînt opera extratereștrilor! Fandacsia o dată pusă în mișcare, n-a mai depins
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
într-o autoscopie comparabilă cu cea întreprinsă în jurnalul intim Soveja. "...îndreptînd din surghiunul meu un rămas bun acestui tîrg pe care-l iubesc și-l urăsc, văzînd cum se șterge în zare cea din urmă clopotniță, încercam o simțire ciudată, nu de părere de rău, nu de plăcere, dar și de una și de alta, amestecate cu curiozitatea și cu rîvna fantastică de a merge înainte și, în același timp, dorind să știu și ce fac prietenii mei cei buni
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
probabil, vor deveni teme: Tumult. Țiganul trage la țintă. Adoarme, visează. Mireasa. Se stinge. CINE O MENȚIONEAZĂ: V.T.<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 245: Trei compozitori au participat la alcătuirea unui spectacol satiric cu subiecte ciudate, dat la Teatrul „Colorado” sub direcția lui Ion Anestin în stagiunea 1943-1944: „Serenada 1880” - Muzica N. Kirculescu, „Rică” pe versuri din „Cântice țigănești”de Miron Radu Paraschivescu, muzica Ion Dumitrescu, „Mireasa” - muzică de Paul Constantinescu [...]. Spectacolul avea o ținută comică
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
operei Oedipe de către oficialii comuniști după premiera din 1958, când am luptat - alături de colegul Micu Brediceanu - la reluarea în repertoriul primei noastre scene a acestei capodopere. În fine, de câte ori urc pe scena Ateneului Român, îmi revin în minte acele recitaluri ciudate ale pianistului Constantin Silveștri, care în partea a doua a programului invită publicul să-l provoace la inegalabilele sale improvizații à la Chopin , à la Liszt, à la Schubert sau Schumann , momente singulare dispărute din păcate din peisajul artistic contemporan
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
alegeri bune când am selectat piesele pentru repertoriul trupei și pentru albumul care urmează să apară curând, dar mai am piese compuse pentru încă un album. Cel mai greu îmi e să dau titluri pieselor, în calculator le dau nume ciudate, dar apoi, cu băieții (colegii de trupa - n.r.) revizuim titlurile. Piesele noi pe care le cântăm acum în concerte și care vor fi incluse pe noul album sunt „Ploaia care cade”, „Fata care-mi place”, „Cheamă un înger”, „Nu mă
Ancheta jurnalistică by Adi Ordean () [Corola-journal/Journalistic/84021_a_85346]
-
în gândul geamului albastru pestrițat de frunze. Eu am păscut câte puțin din tot ce mi-a fost dat. Eu pășesc acum mai departe, în viață. Eu mă despart de voi. Eu... 4 ani la Colegiu... nume pompos, indivizi și ciudați și prea sobri... eu unic în felul meu, o plantă udată bine la rădăcini de către un divers grup de grădinari - profesori. Eu nu înțeleg: voi chiar vreți să scriu ceva aici? Eu bănuiesc răspunsul... dar păstrez tăcerea înțeleptului. Eu dictez
B by ANA-MARIA NECHIFOR () [Corola-journal/Journalistic/84099_a_85424]
-
apariții editoriale: "Vara ajunsese la jumătate, iar Diriga își cumpăra acum fuste din acele colțuri ale magazinelor de țoale în care puține femei au curajul să se aventureze, mai ales în micile orașe, începusem să-i scriu poeme lungi și ciudate, bovarice, pornind de la istoria visată a unui tînăr bărbat căsătorit, cu copil, care se îndrăgostește de o poetă frumoasă și netalentată afectiv, era de fapt una din vechile mele fantezii" (pag 167) Sunt, în aceste definiții, câteva cuvinte acide pe
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
mai devreme, pentru Trio-ul nr.1 op.99 interpreții au meditat ceva mai mult, în sensul că însuși Schubert i-a hărăzit un destin misterios. L-a ascultat o singură dată într-un cadru privat și tocmai destinul lui ciudat a determinat alegerea lui pentru acest moment al Festivalului. Dacă ne gândim că în primele zile a existat un recital închinat lui Schubert, acum, spre sfârșit, ca într-un Éternel Retour , se va cuprinde întregul spațiul sonor cu această centură
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
mișcărilor frînte din dansul contemporan și postmodern. Semiîntunericul intensifica misterul și, într-un fel, clandestinitatea prezenței lui. A acțiunii, a limbajului. Nu prea văzusem așa ceva pe la noi. Poate doar în timpul Pieții Universității cînd apăreau de peste tot fotoreporteri străini cu aparatură ciudată, ca de pe altă planetă. Chicoteam de fiecare dată, cu mîna la gură, ca babele știrbe de pe uliță, cînd îi vedeam cu tot acel harnașament impresionant, porniți pentru atac ca la război, așa ca grecii și romanii din Troilus și Cressida
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
Planeta ciudaților Ana-Maria SZABO Marius GHERMAN Puțină istorie Ca de obicei, ultima zi oficială de primăvară aduce o bună parte a suflării României cu gândul la Eurovision, competiție unde în trecut am avut câteva performanțe notabile: locul 3 pentru Cristian Faur, cu
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
în aer, și într-un fel parcă lichefiat, și continui să te înalți, până când ajungi, așa cum te văd puștii ăștia, doar un petic din cerul adulților care plutește peste ei în oraș, un petic de cer care, din cine știe ce pricină ciudată s-a apropiat de ei și i-a înnegurat. Ei nu l-au uitat: mai rău, nici n-au auzit vreodată de el. Și totuși, la vremea lui, Rabbit era faimos prin ținut: în primul an de liceu, a stabilit
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
noastre și copiii,/ la stânga umbrele și morții...ť" (Un râu); În preumblările mele nocturne/ merg pe străzi (mereu în pantă)/ însoțit de două cărămizi:/ ŤIubitele mele mâini, le zic,/ de când v-ați transformat astfel?ť/ Iar ele chicotesc,/ aruncând ocheade ciudate una alteia:/ ŤDe când construiești/ și construiești și nu mai/ termini de construit/ ce-ai început... De atunci ne-am transformat/ în cărămizi și tăblițe de lut ars,/ pe dosul palmelor noastre/ e scrisă toată istoria lumii...ť/ ŤDar ce
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
și șes... Și lacrimile lor, din vremi bătrâne, Într-un curat izvor s-au fost ales... Al cărui nume până azi rămâne: "Izvorul dragostelor lui Ines", Purtându-și printre flori nestinsul dor, Cu apa - lacrimi, numele - Amor!... E o poveste ciudată, cu accente sălbatice. Un poem crud dintr-o lume așijderea. Un testament îngropat la o margine de oraș, lângă un heleșteu în care nu se mișcă nimic. E o poveste pe care cei care au găsit-o în cărți o
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
mai cuprinde pe lângă cei doi amintiți și pe Călin Torsan- fluiere, clarinet, Vlad Sturdza- chitară electrică, Szilamer Farkas- sitar. Cele 14 piese (unele cu titulaturi amuzante - Țambal ruginit Cobzar pneumatic) ne introduc într-un univers sonor greu de descris - instrumente ciudate, exotice, explorări sonice inedite, amintind de căutările psihidelice din anii’70, atmosferă ireală parcă. Cronicarii străini sunt impresionați de creativitatea cvintetului nostru (prea puțin popularizat pe aici), albumele lor bucurându-se de aprecieri entuziaste. O formație și un concept misterioase
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
este în echipa de înot a școlii. Inima lui Nick făcu o voltă. Poate fusese doar un vis urât. Poate băiatul nu avea cancer. Nu-i așa că înotătorii se rădeau în cap, pentru a câștiga în viteză? Iar cei mai ciudați nu-și rădeau și sprâncenele? - Robin era nerăbdător să-și desăvârșească educația, mergând la colegiu. Apoi însă, s-a întâmplat ceva. De curând, el a fost depistat ca suferind de cancer, într-o formă foarte agresivă. Acum face chimioterapie. Îi
Christopher Buckley - Fumatul strict permis () [Corola-journal/Journalistic/7744_a_9069]
-
George Banu În ziua când am plecat la Tbilisi se împlinea exact un an de la călătoria mea la Sarajevo, de parcă un ciudat hazard mi-ar fi călăuzit în fiecare toamnă pașii spre unul dintre acele orașe aflate în război sau care, mai bine zis, suferiseră vizibil din pricina lui. Căci războiul lasă urme - asupra locurilor, dar mai ales asupra ființelor. Tragediile, o știm
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
în timp ce, înăuntru, adolescenți ce par lipsiți de orice grijă dansează cu grație, iar câțiva actori obosiți ridică des paharul, toastând chiar și pentru De Gaulle, care, spune unul dintre cei mai vestiți comedieni georgieni, "a știut să plece atunci când trebuia". Ciudată remarcă! Singur pe terasa restaurantului, mă uit în zare și "văd" cu ochii minții Gori, orașul natal al lui Stalin, mizeria, tancurile... războiul la doar șaizeci de kilometri distanță! O comparație mijește, totul evocă atmosfera din timpul Ocupației la Paris
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Ministerul Educației a luat o decizie, cel puțin ciudată, în plină perioadă de înscriere a studenților la facultate: desființarea a 183 de specializări de la mai multe universități din țară. Decizia a fost motivată deoarece respectivele specializări nu mai îndeplinesc criteriile necesare pentru a funcționa. De asemenea, zece universități sunt
Vezi cele 183 de specializări care vor fi desființate de facultăți by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77794_a_79119]