2,135 matches
-
ochiul uitării Diamant fără granițe de pe creasta bucegilor nostalgia se-așterne pe lumina ocultă a amintirii noaptea patimei vibrează neîncetat dincolo de adâncul ființei toate se duc trecând prin ochiul orb al uitării - doar diamantul mântuit de haos rămâne în noi neclintit Două flori o iarbă magnetică rămâne pe urma tălpilor pășite în împietrirea nopții din tresărirea zării două flori neasemănate un crin albastru o garoafă neagră îmi cresc din osul frunții înmerismări furate din pădurea scufundată aduc o boare umezindu-mi
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
un prieten, de conducătorul Cubei, nici după ce au ajuns cunoscute în lumea largă atrocitățile comise. "Fidel Castro face parte din oamenii pe care îi iubesc cel mai mult" exclamă cu mândrie marele scriitor. "Fidel și Gabo" constituie un tandem de neclintit din 1958. Gabriel Garcia Marquez a semnat petiția de protest împotriva persecuțiilor, a tăcut când camaradul de breaslă Herbert Padilla a fost obligat să se autoflageleze în fața călăilor ideologi. Probabil că neoficial Gabo a pledat pentru lărgirea ariei de îngăduință
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
de emoție, cu o voce joasă, impunătoare: OMAGIU LUI RUDOLF HESS În liniște și tristă-însingurare Te-mbracă haina grea a nopții. De veghe stai și-aștepți cu-nfrigurare Să se-mplinească voia sorții. O, tu erou sub aspră suferință Fii neclintit și crede-te în bine Că noi avem un gînd și o dorință Să stăm de-a pururi lîngă tine. În cele cîteva clipe de tăcere prelungită, Hansi fu convins că Walburga adormise. Cînd se hotărî, în cele din urmă
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
rezistat lăuntric șocului și șocurilor, care și-au ținut firea în entuziasm ca și în dezamăgiri, care nu s-au lăsat nici luați de val și nici copleșiți în haotica descompunere ce a urmat prăbușirii unei lumi ce păruse de neclintit și din ale cărei ruine fumegînde și deprimante molozuri încă nu se ivesc, nu se încheagă, nu se articulează marile proiecte federatoare de energii. Federatoare și, în egală măsură, stimulante. Așa cum îl cunosc, așa cum lasă tot ce a scris și
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
vorbește singur cu sine poemul este unealta cea mai precisă prin care se face transferul pe verticala imperfectă impură sus e aripa care se rotește în spirale aiuritoare jos e zborul care avansează fără să se miște fără să se clintească măcar sus e nicolae tzone viu și util morții fără întoarcere jos e nicolae tzone mort și util vieții fără întoarcere multele picioare așezate în scară și multele capete împletite în trepte merg și gîndesc imprevizibil cîteodată toate deodată cîteodată
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
ceea ce i se părea a fi adevărul ei. Zilele s-au scurs foarte repede și ea a rămas de piatră: nu-mi arăta nici o considerație, nu crescusem nici un pic în ochii ei, cu toate eforturile mele nebune, nu reușisem să clintesc zidul inexpugnabil pe care ea îl înălțase între noi, definitiv. Și, în acest timp, și tocmai de aceea, eu eram din ce în ce mai îndrăgostit de ea, mai subjugat de ea și faptul de a nu o fi supus mă orbea de furie
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
pas în spate în fața puhoiului de contraargumente. Atitudinea sa mă irită și mă fascinează în același timp. Mi se pare mult prea năvalnic, adesea lasă impresia partizanatului pe față, pare imun la orice posibile argumente contrare, viziunea sa pare de neclintit. Dacă cei doi ar putea fi transformați în personaje de western (pentru că tot este Cristian Tudor Popescu specialist în filme), ca psihologie, l-aș vedea pe Emil Hurezeanu în dilematicul șerif interpretat de Gary Cooper în High Noon, iar pe
Secvențe din România de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6715_a_8040]
-
întâmplat și a blocat ușile mașinii, solicitând prin intermediul șoferului unei ambulanțe, să fie anunțată Poliția. Cei doi inși au încercat să-l înduplece pe șofer să deschidă ușile,oferindu-i chiar telefonul sustras, apoi amenințându-l. Șoferul a rămas de neclintit până a venit Poliția. Oamenii legii au avut nevoie de o zi ca să cerceteze cazul. În final, tribunalul a emis pe numele celor doi agresori, Adrian B. , de 18 ani, și Adrian Nicolae G. , de 19 ani, ultimul fiind elev
Agenda2006-08-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284777_a_286106]
-
drept ... un edificiu de stuf, ambițios și gol<footnote Tranchefort, Francois-Rene. L’Opera, ed. Seuil, Paris, 1983, pag. 433. footnote>. Nimic nou. Istoria muzicii a consemnat deja gafe celebre, porintre ele căderea operei Traviata cu ocazia premierei mondiale de la Veneția. Neclintit de huiduielile publicului, G. Verdi a rostit celebrele cuvinte Qui vivra verra/ Cine va trăi, va vedea, și a avut întru totul dreptate. Turandot este precedată de Wozzeck de Alban Berg (1925) și succedată de Les Mahlheurs d’Orphee de
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Părinți Capadocieni ..., p. 405. footnote>. Cunoscând că Hristos este numit de Sfântul Apostol Pavel „piatră”, ne va fi de un mare folos, fiindcă „ne va ajuta să ne Întărim viața noastră În virtute Și să rămânem neschimbați În ea, stăruind neclintiți În răbdare de-a lungul suferințelor Și arătându-ne puternici Și hotărâți cu sufletul, Împotriva oricărei năvăliri a păcatului. Căci numai prin aceasta Și prin altele de felul acesta vom putea fi Și noi ca piatra, căutând să Înfăptuim În
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
s-a refugiat într-un cămin de bătrâni. N-a învățat meseria de a trăi fiindcă nu știa cum să despartă identitatea de demnitate. Vreau să spun că vexațiunile, înjosirile pe care a fost constrânsă să le înfrunte n-au clintit un îndreptățit orgoliu. Căci aparținea acelei aristocrații a inteligenței pe care nici viața n-o învață minte. Așa se face că deși terorizată de neliniști și griji, intimida la rândul ei fie (în tinerețe) printr-o frumusețe venită parcă din
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
pe tine în schimb ești fericit scrisoare în vid (ii) nu știu să flirtez la naiba mă jucam cu păpușile și erau fericite unde să fi dispărut acel spirit ludic cu mâinile lui virile trăgând pe sfoară absențe altfel de neclintit ca iubirea pentru cea căreia aș putea să-i potrivesc infailibil dezlegările după chipul și asemănarea ficțiunilor tale gonflabile și-apoi să mă supăr și să o arunc lângă celelalte jucării privind-o cu ciudă cum se înțeapă în fus
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
noapte și ei au zis "am văzut în locul tău o mână fără degete" și-n loc de ochi, pumni de sârmă ghimpată li se întindeau sub frunte. am zis "eu plec" și m-am ridicat și ei nu s-au clintit, doar degetele le-au zvâcnit încet. pentru că era două și mai era și lună pe cer și drumul de aici până acasă e la vreo patru kilometri, cât zece ploi. îmi strâng haina în jurul gâtului. pornesc. și ei, din spatele ferestrei
teodor duna by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/10132_a_11457]
-
o salcie se ridică de la pământ, alunecă încet prin aer. eu plec repede, abia târându-mă. mă grăbesc mai mult și mai adânc mi se afundă picioarele, parcă până la capătul morții. și merg mai încet ca niciodată, abia dacă mă clintesc și parcul vine în urma mea, respirând greu. lemnele îi trosnesc ca niște oase, e strâns ca într-o plasă, se apropie mai mult, rostogolindu-se, înălțându-se cât zece blocuri, huruind, acoperind noaptea. "e doar o oboseală de noapte, un
teodor duna by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/10132_a_11457]
-
fără să-i piardă alba șerpuire a tăcerii, prin sunetele pustietoare năzuiește spre tablele în care forma a treia își lasă urzeala pe trupul lui ca o cămașă - unitate a scrierii și citirii, ultimul chip stă drept lângă catarg, flacără neclintită în vânt; strecurată printre buze și cântec în lanțurile exercițiului, cu urechile săgetate de cânt și gândirea egală, prin învăluitoarea absorbție, nepotolită și neagră, ochii întâlnesc cele opt cercuri în rotirea neliniștitelor fecioare, cu tălpile aprinse calcă, fremătătoarele veșminte, pornite
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
va lăsa răsfățată și înmulțită se va lăsa sărutată împletită în nouăzeci și nouă și în nouă sute nouăzeci și nouă dezpletită scurt pe doi cucul va sta pe ouăle sale în cuib în vecii vecilor ca o coroană împărătească de neclintit de pe o frunte înțeleaptă și glorioasă scurt pe doi poemele imperiale vor cutreiera munții și dealurile vremilor ca oile albe și ca miei albi în vremuri de decență și bunăstare vulturii se vor amesteca și fecunda cu ele născînd poemele-vultur
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
este întunecat acum când soarele apune. Verdele căprui din ochii tăi e acasă, iar Scoția este cu totul verde și stă aici cu mine ca să-mi țină companie. Pe unde azi au trecut vapoare acum nu e decât un luciu neclintit de apă. Pe unde am trăit eu odată tu încă trăiești acolo și așa va fi mereu. Absența ta mă sprijină de la distanță, așa cum norii par să stea pe ceva invizibil care-i ține. Absența ta e o prezență care
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8673_a_9998]
-
vorba ceea, le-a tăiat calea Salomeea cu capul Sfântului Ioan pe tavă, dansând viclean, ochilor lui de ortoman chemat la doge, să scape de cel Destin, în care toți am vâslit puțin - și ia și tu! Stau cu palmele neclintit să uit că toate au un sfârșit în orice piață ori viață de pe pământ. Porumbei, aici doar mâncând, întraripați și voioși, împrejuru-mi roată câte gondolele-ntr-o Regată în fața podului-zbor Rialto, și la Salute, în repezi, în largi volute, parcă
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
îndepărtate Cuvinte nerostite grindini negândite întâmplări înșelătoare îmi cad în palmă de-a lungul cuvintelor pe care nu le-a rostit cel pierdut prea devreme zadarnic câte o stea zburătoare se nimerește în cununa neuitării cuvintele rămân tăinuite în tăcerea neclintită din iarba mormântului Răstimpul dat port în auz stârnirea ascunsă a răstimpului ce mi-a fost dat în puterea cui se află căderea clipei rănile timpului prins în opreliști de gheara uitării din pustiul nicăierii se apropie tiptil începutul sfârșitului
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
din toate încheieturile orașul s-a înălțat în văzduh un cadavru-mpietrit cu tălpile perforate de lacrimi. nici în Veneția lucrurile nu stau pe roze. mi-au bătut ca disperații în ușă m-au implorat să închid robinetele dar eu neclintit din fotoliu ținându-mi ziarul probabil cu streașina-n jos atent să nu-mi ude vesta le-am spus printre pleoape: se înserează de patru ori mai repede la Marienbad, în noiembrie, anul acesta. Ecranul de lână Când au suspendat
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
ambele hotărâte să se sacrifice pe același altar. După o noapte de chef, zdrăngănită de dans și igrasiată de băutură, câte una din ele, despărțită de belfer, mai adormea în trăsură. Respectuos, Spilka lăsa caii la pas, să nu-i clintească somnul, și o ducea la el acasă, unde-i așeza patul ca-n noaptea nunții. Numai că se întâmpla ca, în vârtejul sfântului păcat, să dea și de-o baiaderă cu un repertoriu mai bogat, ce scula muscălimea din somn
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
razele Soarelui ea taie răul din viață pe-o seceră bat razele Lunii ea taie din viață binele pe-o seceră bat împreună Luna și Soarele ea taie viețile noastre. Semn de carte Egoistă geometria Formei cu certitudinile ei de neclintit vanitoasă cu muchiile strînse cum dinții cu mersul țeapăn de mecanism ocolind sînul matern pururi cald al informului. Experiență Aceeași Lună ne pîrjolește rănindu-ne dar nu și-același timp același Soare ne oblojește rănile dar nu și-același timp
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
Adolescent fiind corăbii scufundam, pomană mării mele și jertfă le dădeam...) O urgie abea șoptită îl făcu să tresară. Cîntările străvezii ale doamnei Hildegard von Bingen. Și un prizonierat sirenoid în absida unei catedrale... Visul i se adeveri; mătăsurile zăceau neclintite în finestre. Doar marea torcea tăvălindu-se la piciorul lui. Erea o chemare continuă, pe care o avusese în scoica urechii de mai-nainte de-a se naște. O unduire molcomă care-i îndulcea și cele mai crunte furtuni. Pentru
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
mizerie și-n uitare. Până la aparrfia sa publică, mai marii zilei nu avuseseră prea multe motive de îngrijorare. Cei de dinaintea lui, unii reveniți în țara de peste mări și țări, fuseseră fie santajafi, fie intimidați, fie cumpărați. Seniorul se dovedise de neclintit. Cu toate ca și asupra lui se încercaseră toate tertipurile pentru a fi redus la tăcere și ascultare. Dar sforarii din umbră se loviseră de el ca de-o stâncă. El se-ncapafana să ceară alegeri cu adevarat libere, si nu repetarea mascaradei
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
alături de Germania hitlerista, cănd - hărtănita de vecinii din jur - nu-i sărise nimeni în ajutor și nu i se oferise nicio altă soluție, de alianfa sau de neutralitate? întrebăm eu patetic, ca-n fața unui tribunal al istoriei, fără să clintesc însă niciun mușchi de pe fața lui Daniel. Dar când am inceput sa scormonesc prin dedesubturile întâlnirii de la Yalta, cu înțelegerea tenebroasa dintre Rooswelt, Churchill și Stalin, ochii lui au prins dintr-o dată viafa. I-am povestit apoi cum, neștiind nimic
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]