1,626 matches
-
își așteptau rândul să le facă cuibare în care vor cloci ouăle să iasă pui. își aminti de cele două cloște care se „răscloceau” băgate în beci, cu aripile legate. Răsclocirea este o manevră ce se aplică acelor găini căzute cloșcă dar care nu dovedesc că sunt bune „mame”: coboară din cuibare fără rost, timp în care ouăle se răcesc, puținii pui care răzbesc să iasă din cochiliile de ou nu sunt purtați și îngrijiți cum trebuie de cloșcă, nu-i
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
găini căzute cloșcă dar care nu dovedesc că sunt bune „mame”: coboară din cuibare fără rost, timp în care ouăle se răcesc, puținii pui care răzbesc să iasă din cochiliile de ou nu sunt purtați și îngrijiți cum trebuie de cloșcă, nu-i apără de păsările răpitoare, într-un cuvânt, nu sunt mame vrednice. Maria era o femeie în toată puterea cuvântului, cu o bogată experiență de viață căpătată în cei paisprezece ani de căsnicie în care a avut parte și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a împrospătat apa din teucă, începu să numere păsările, cum făcea în fiecare dimineață: patruzeci și nouă de găini și cocoși, optsprezece rațe și rățoi, nouă curci și curcani și douăsprezece gâște, în total optzeci și opt de păsări, în afară de cloște. Lipseau patru păsări, îi spuse maică-si, urmând să caute pe cele lipsă și să hotărască cauza lipsei acestora; Maria împreună cu Mihăiță s-au îndreptat spre grajdul vitelor pentru a mulge cele două vaci, Mândrolea și Joiana. Se știe că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vopsită în culori diferite și cu modele. Cei mici așezați pe preș se jucau cu niște cuburi de lemn, aduse de frații mai mari iar surorile lor mai mari trebuia să le poarte de grijă, supraveghind în acelaș timp și cloștele cu pui ce ciuguleau prin iarbă. Cele mărișoare auzind gălăgie când tatăl lor fusese luat în primire de mamă și sora lor, Emilia au venit în față să vadă ce s-a întâmplat dar mama lor le-a liniștit și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de târg, tot aveam eu de gând să fac un drum, să văd ce mai este pe acolo; − știi ce, ce-ar fi să merg și eu să dau găinile acelea care nici nu se ouă, nici n-au căzut cloște și pleznesc de grase, tocmai bune cum le caută negustorii. și mergem și pe la soră-mea Maria să-i spunem ce am pus la cale. Ce zici, nu-i bine așa? Deși era în iulie, cu vreme foarte călduroasă, în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
era culcată o scroafă, din țâțele căreia sugeau vreo 11 purceluși, frumușei și buni de în țărcat, să poată fi vânduți; − Apăi le spun orătănii, fă Tinco, că nu-și mai cunosc rostul de găini să facă ouă, să cadă cloște și să scoată pui. știu numai să se îndoape și să se îngrașe, continuă Ileana. Deodată se auzi o voce: − Cât ceri pe orătăniile astea? Era un evreu care se vedea că ar vrea să cumpere, că se învârtea de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se retrag pe alte poziții, ce le va hotărî comandamentul militar. Spre seară era o liniște adâncă, parcă toate viețuitoarele așteptau încordate să afle ce se întâmplă. „Noi copiii, continuă Maricica Gheorghiu, ne-am adunat în jurul părinților, ca puii lângă cloșcă iar mama l-a legat pe tata cu un prosop la cap, auzise că rușii se tem de boli molipsitoare și se feresc de casele unde văd bolnavi cu șervete la cap”. în seara zilei de 23 august ne-am
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
împotriva revizioniștilor de la Budapesta; dar ură față de concetățenii maghiari nu aveam - mă impresionau și respectam clădirile, masive ca niște cetăți, ale școlilor lor confesionale din ungurescul Aiud. În anii Aiudului, aveam să asist, împreună cu mama, la dezvelirea monumentului lui Horia, Cloșca și Crișan, la Alba Iulia, și aveam să-i văd cu acel prilej pe Carol al II-lea și pe Voievodul Mihai (i-am văzut de aproape și mai pe îndelete, cu altă ocazie, în tribuna arenei sportive din Cluj
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
2001. CIUBOTARU, Ioan H. Petru Caraman. Destinul cărturarului. Iași, Editura Universității "Al. I. Cuza", 2008. CIUCĂ, Valentin. Un secol de arte frumoase la Iași. Album. Iași, Editura Junimea, 2004; Iași între medieval și modern. Album. Iași, Editura Art XXI, 2008 CLOȘCĂ, Constantin. Ateneul Tătărași din Iași așezământ de cultură națională. Iași, Editura Junimea, 1984. CORDUN-TĂRĂBUȚĂ, Georgeta. Iași oraș sentimental. Iași, Editura Vasiliana '98, 2000. COZMEI, Mihai. Filarmonica "Moldova" Iași. Monografie. Iași 1992. CRĂCIUN, Boris. Metropola de pe șapte coline. Iași, Editura Porțile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
106 CIOBANU, Mircea V., 104 CIOBANU, Nicu, 105 CIOBOTARI, Călin, 255 CIOLCA, Cătălin, 255 CIOPRAGA, Constantin, 79, 80, 98, 114, 124, 151, 255 CIORAN, Emil, 69, 238 CIUBOTARU, Ion H., 255 CIUCĂ, Valentin, 112 CIUREA, Ion, 106 CLAUDEL, Paul, 93 CLOȘCĂ, Const. V., 255 COANDĂ, Henri, 71, 110 COBĂLCESCU, Grigore, 71 CODREANU, Mihai, 19, 25, 63, 71, 73 COLBERT, J. B., 76 CONDURACHE, I., 26 CONDURACHE, Val, 160 CONFUCIUS, 201, 242 CONSTANTINESCU, V., 74 CONTA, Vasile, 47, 51 CONTA-KERNBACH, Ana, 19
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
că numele orașului provine de la un proprietar de mine de aur, Cotylus Bruda, care ar fi trimis lui Decebal cantități însemnate de aur. A fost centrul răscoalei țărănești din 1784 condusă de Vasile Ursu Nicola (poreclit Horia), Ion Orgă (poreclit Cloșca), Marcu Ghiurghiu (poreclit Crișan), iar mai tarziu, unul din centrele revoluției de la 1848 condusă de Avram Iancu. Facem câțiva pași pe străzile din centrul orașului. Domină case cu o arhitectură veche, pe pereții cărora descoperim plăcute cu inscripții despre unele
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
matricol 209/19861987, f. 38-73; 218219; Costin Clit,op.cit.,p.235. XII Mecanică Anghel Ghe. Carmen Antici I. GilbertoMihaela Berica Ghe. Violeta Bogdan R. Isabel Burhuc A. Irina Cătana Ghi. Sorinel Căpraru L. DanielaSimona Cernătescu Dtru. Mihai-Cătălin Chirilă Const. Dante Cloșca O. Anica Codreanu N. Daniel Cojocaru Gr. Adriana Florea N. Gheorghe Frențescu I.Corneliu Hoha V. Valeria Ionescu V. Liliana Luigi E. Adrian Mărăndescu V. Liliana Merloi Ghe. Gabriela Oancea Ghe. Daniel Olteanu V. Carmen Pancu Dtru. Donică Petrea A
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Arapu P. Constantin BaghIu M. Nicoleta Bălan Dtru. Clementina-Grațiela Bălan M. Mariana Bărboșanu Const. Gabi Benea V. Viorel Boboc G. Rodica Butuc M. Mihai Eduard Butnaru V. Ștefan Bunescu Const. Constantin Chiriac V. Ileana Chiriac I.Mariana Chirițoi A Felicia Cloșca M. Violeta Dănilă Dtru. Ioan Filip I. Livioara Gugescu V. Vasile Hobjilă V. Măricel Luca M. Ofelia Macarie Ghe. Valeriu Macovei P. Liviu Oghină Ghe. CameliaGina Postu M. Marinela Riciu I.Mihăiță Râpanu I. Nicoleta Romila Vict. Simona Cristina Stânga
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
A.Andrei Ibidem XII-a Stințe Sociale Andoni V.Răzvan Anghel E.Ana Maria Barbu I.Andrei Gabriel Bădărău M.Andreia - Mihaela Băisan M.Andrei - Lucian Boroș I.Ioan-Adrian Brânză A.Petronela Caramici F.Paul Andrei Ciobotaru C.Corina Ionela Cloșca I.ElenaMinodora Crăciun E.ElenaDiana. Depărățeanu C.Alexandru Filip D.Eduard-Mihai Idriceanu D.LauraIrina Ignat I.Ana-Maria Irimia V.Roxana.Maria Lehoneac I.Gabriel Lipovanu AncaAntonela Maftei V.Simona Gabriela Nistorel C.Mihaela Oajdea V.Nicu Racu Gh.Andreia - Elenă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Tofan L. Vlad Alexandru Vancea St. OanaMaria Clasa a XII-a SN1 Diriginte Stela Ciobotaru Adam I. Anca Alexa J. IrinaLoredana Artene D. Oana-Alina Blândă P. MădălinaArina Bugeac I. Maria Cehan M. Răzvan Chiriac R. Florina Lavinia Ciortescu V. MagdaCătălina Cloșca I. Silviu Cretu D. IonelaAlexandra Cruceanu D. Lăură Mădălina Damean I. Maria Grecu G. Cristina Andreea Hanțu P. ErnestEmanuel Horeic I. OanaAlexandra Horeică V. Cătălin Iacob I. Raluca Lăptiș O. Andreea Maftei F. Irina Mihăiță A. Ștefan Moga I. Alină
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mormintelor; Voi care ați adăugat dureri noi la hrisovul suferințelor de veacuri; Nu deznădăjduiți. Pe umerii voștri stă apărarea sfântă a datoriilor strămoșești. În această clipă de îngenunchere, îngenunchiați ca să auziți trosnetul de trupuri pe roată ale lui Horea și Cloșca; simțiți în sânge clocotul de viață ardelenească a lui Avram Iancu și imnul de redeșteptare națională a lui Mureșan; Plecați urechea la brazda strămoșească și păstrați în cuget icoana gândurilor lui Lazăr, Șincai și Șaguna și cutremurați-vă de biruința
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
expoziția URSS. Zece persoane, dintre care le cunoști doar pe cele două prietene ale tale și, din auzite, pe mama lui M[ircea], care, bineînțeles, le-a vorbit tuturor despre fiii ei, „niște genii“; după ce a plecat, toată lumea îi zicea „cloșca cu genii“; a izbutit să se smiorcăie într-un colț, la fiecare aparteu. Te rog să-l întrebi pe fiul lui „muți scump“ dacă mai are aceleași mijloace de trai, fiindcă ea e îngrijorată - ca orice mamă, de altfel. Draga
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
gătit. Mira-m-aș! Și dacă-ai gătit, de ce-ai venit aici, ca să-mi stai cu mânile în șolduri? Cloștele le-ai adus în ogradă, ori iar umblă pe toloacă, și a dat iar în pui mâța lui Bâtlan? (...) Cloștile-s în ogradă, mămucă, răspunse Aglăița. Să n-ai dumneata nici o grijă. Cum să n-am grijă, fată hăi? Da ce știi tu de câte sunt și câte trebuiesc? Iaca, peste patru-cinci zile-s sfintele Paști și sunt de făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
județean, șefii de secții, activiștii acestora răspund, fiecare, de un anumit „sector”. Unul de Podu Turcului, unul de Sascut, unul de „zona de munte” etc. Cu toți au grijă să le protejeze de orice critică. Cu toții se transformă în niște cloște din cele rele, sub care, tu, ziaristul, nu poți umbla și descoperi ouăle reci. Cu toții au ambiția ca „absolut totul” să fie bine apreciat, chiar și cînd în realitate „absolut totul” merge prost! „Sectorul” se confundă cu persoana celui care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în câteva zile după o trudă de 20 de ani, nu cred că a fost ușor. Au luat cu dânșii cinci covoare măiestrite la războiul de țesut, de "zestre" cândva pentru surori, și fiecare copil și-a dus în brațe cloșca "personală" pe ouă, la care nu au renunțat pentru nimic, puii ieșind la viață de cealaltă parte a Prutului, în Botoșanii bunicilor și un maidanez, Puzic, nelipsit tovarăș de joacă. Refugiatul Închinare alor mei și lui V.A. Plecat-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în mare măsură opera lui Marat. A condus Le patriote français, important organ al Revoluției. Este de consemnat faptul că înainte de Revoluție, în 1785, a adresat împăratului Austriei, Iosif al II-lea, o scrisoare în care justifica răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. BROGLIE, ACHILLE LÉON CHARLES VICTOR, duce de ăParis, 1785-Paris, 1870). Om politic orléanist, ministru sub Ludovic Filip, curând după instaurarea acestuia la 9 august 1830; președinte al Consiliului ă1835-1836); membru al Academiei 300 Franceze; în 1816 se căsătorește
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
proprie experiență, a semenilor săi, devine mai întâi agitator al țăranilor din munți, călătorește de câteva ori la Viena ajungând să prezinte plângerile supușilor împăratului însuși. Precedată de agitațiile în jurul conscripției militare, Horea secondat de prietenii lui cei mai apropiați, Cloșca și Crișan, declanșează cunoscuta răscoală în Zarand ce se extinde ca un adevărat pârjol, cuprinzând repede Munții Apuseni, comitatele Hunedoara și Alba, trecând înapoi în comitatele Turda, Cluj, Sibiu și amenințând să cuprindă toată Transilvania, adresând un ultimatum nobilimii prin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
comitatele Hunedoara și Alba, trecând înapoi în comitatele Turda, Cluj, Sibiu și amenințând să cuprindă toată Transilvania, adresând un ultimatum nobilimii prin care cereau imperios: «nobilime să nu mai fie, iar pământurile să se împartă poporului de rând». Cu toate că Horea, Cloșca și Crișan sunt martirizați, trași pe roată la 28 februarie 1785, de puternicii vremii, ei au reușit să stârnească în sufletele iobagilor de pe întreg cuprinsul Transilvaniei scânteia speranței că ziua eliberării lor nu mai poate să fie departe. Numele lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Iancu, dezamăgit, refuză orice răsplată pentru el; mai mult chiar, vine în conflict cu autoritățile împărătești care îl umilesc și îl tratează în mod nevrednic ținându-l închis la Alba Iulia în aceeași temniță în care fuseseră închiși cândva Horia, Cloșca și Crișan. Deprimat și bolnav, rătăcește mulți ani prin Munții Apuseni, cântând doine din fluier. Mormântul lui se află la Țebea. Alături e mormântul lui Buteanu. Oamenii Cărțișoarei îi respectă de atunci memoria ca unui adevărat erou-martir al neamului, multă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
avea 47 de membri cu un fond de teren arabil de 33,21 ha. Abia la 30 martie 1957 se naște «cu ajutorul forcepsului», în sfârșit, prima formă mai superioară de organizare a agriculturii socialiste, Gospodăria Agricolă Colectivă (G.A.C.), «Horia, Cloșca și Crișan», cu un număr de 6 membri, anume Guia Eva, Bucurenci Emilia, Stoica Matei, Folea Diogen, Folea Gheorghe și Cânduleț Traian, care cu ce au adus ei, cu ce le-a mai dat statul din rezerva comunei au reușit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]