2,405 matches
-
I, 44-46, 184-185, 218, II, 103, III, 17; Ralea, Scrieri, VII, 270; Sadoveanu, Opere, XIX, 395-396; J. Flavius, Iașii în robă, Iași, 1931, 38-39; Fr. Stanetti, Fresca justiției contemporane române, București, f.a., 305-309; Iorga, Ist. lit. cont., II, 143; I. Clopoțel, „Orașul amintirilor”, SDM, 1936, 4; A. Bugariu, „Orașul amintirilor”, LU, 1936, 9; Stelian Metzulescu, „Orașul amintirilor”, „Curierul Olteniei”, 1936, 1857; P.I.P. [Paul I. Papadopol], „Orașul amintirilor”, PL, 1936, 4; Pompiliu Constantinescu, Eugen Herovanu, „Orașul amintirilor”, VRA, 1936, 447; C. Leon
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
Liceului „Regina Maria” din Chișinău (1940) și a Școlii de Medicină din Orhei (1957), a lucrat ca medic la Orhei și Chișinău. A fost și redactor la Enciclopedia Sovietică Moldovenească (1971-1979). L. debutează editorial în 1972, cu volumul de povestiri Clopoțeii primăverii, urmat de alte câteva cărți dedicate micilor cititori: Inimi înflăcărate (1973), Brânduș (1975), Vulcan (1976), care urmăresc, în spiritul pilduitor al genului, procesul de formare a caracterului. A scris și nuvele (Moara ciorii, 1981), epigrame, parodii și fabule ( Din
LESNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
parodii și fabule ( Din desaga cu ciulini, 1988), precum și două romane istorice, Sub cârma vremii (1986), consacrat domniei lui Vasile Lupu, și Zbucium (1989), dedicat lui Ion Neculce. Pe baza scenariilor scrise de L. s-au turnat două filme. SCRIERI: Clopoțeii primăverii, Chișinău, 1972; Inimi înflăcărate, Chișinău, 1973; Brânduș, Chișinău, 1975; Vulcan, Chișinău, 1976; Moara ciorii, Chișinău, 1981; Sub cârma vremii, Chișinău, 1986; Din desaga cu ciulini, Chișinău, 1988; Zbucium, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: N. Bilețchi, Mesajul inimilor înflăcărate, „Moldova socialistă
LESNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
metodistă la Casa Centrală a Creației Populare. În această perioadă compune scenarii de filme pentru copii (Petrolache Făt-Frumos, 1962), piese pentru teatrul radiofonic (Măiastra lumii, 1968) sau pentru teatrul de păpuși (Reportaj cu păpuși și țepi, 1963, Cine va păzi clopoțeii?, 1967, Nepoții lui Făt-Frumos, 1980), multe premiate în țară și peste hotare (Zagreb, 1976), alcătuiește ediții școlare, face traduceri. În 1985 se stabilește în Germania, la Bad Nauheim (Hessen), urmată, în 1989, de soțul ei, scriitorul Adrian Rogoz. Proza din
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
Făt-Frumos, București, 1962; Toc-Năpârstoc și Tița-Fetița, București, 1963; Pe Argeș în sus. Secvențe istorice, București, 1964; Moșneguțul de zăpadă, București, 1965; Câte-n lună și în soare, București, 1966; Eu și Bătrânul Lup de Stele, București, 1966; Cine va păzi clopoțeii, București, 1967; Taina Sfinxului de pe Marte, București, 1967; La braț cu ultimul zmeu, București, 1970; Vlad, fiul Dracului, București, 1970; ed. (Drăculeștii), București, 1977; Pe cai, pe cai, pe cai!, București, 1972; Giumbuș Măgăruș, București, 1974; Anotimpul sirenelor, București, 1975
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
a unor medii. În următoarele scrieri S. cultivă cu preponderență umorul, în diverse registre. Umorul sec, ca în Pastile contra prostiei (1968), cel al mediilor și al caracterelor (lumea teatrului, a filmului și a televiziunii), ca în Vărul șarpelui cu clopoței (1978), umorul cu conotații religioase și politice, ca în proza din Audiență în cer (1983) sau din Cercul virtuos (1986), umorul negru, autoironia, satira, grotescul dau naștere unei proze cu implicații uneori profunde. Schițele din Pastile contra prostiei înregistrează situații
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
de a gândi și de a acționa, definirea lui ca ființă umană demnă, și nu ca element al unui angrenaj, sunt, de fapt, ideile de fundal pe care autorul le susține, chiar dacă epicul rămâne deseori factice. Dacă Vărul șarpelui cu clopoței se va înscrie în același tipar, schițele și povestirile din Audiență în cer nuanțează gama umorului. În timp ce romanul Dragoste la a doua vedere (1981) se menține în registrul umoristic, Cercul virtuos și Întrerupătorul vor da măsura posibilităților prozatorului. În Cercul
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
recompune imaginile, îmbină stilurile, e digresiv și concis, satirizează ori cedează jocului, gratuității umoristice. SCRIERI: La poarta nr. 3, București, 1961; Pastile contra prostiei, București, 1968; Entuziastul de cursă lungă (în colaborare cu Ștefan Haralamb), București, 1970; Vărul șarpelui cu clopoței, București, 1978; Dragoste la a doua vedere, București, 1981; Audiență în cer, București, 1983; Luna de pe cer (în colaborare cu Lucia Verona), București, 1985; Cercul virtuos, București, 1986; Întrerupătorul, București, 1991; Motorul cu aplauze, București, 1999. Repere bibliografice: Pompiliu Marcea
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
La poarta nr. 3”, IL, 1962, 4; M. Onea, „La poarta nr. 3”, „Scânteia tineretului”, 1962, 3 997; Gabriel Dimisianu, „Pastile contra prostiei”, GL, 1968, 21; Ilie Călian, „Logodnicul din pom”, „Făclia”, 1978, 9 928; H. Zalis, „Vărul șarpelui cu clopoței”, RL, 1979, 4; H. Zalis, „Dragoste la a doua vedere”, RL, 1981, 32; Elena Tacciu, Virtuțile umorului, ST, 1982, 6; Virgil Nistor, „Audiență în cer”, ST, 1984, 3; Mircea Constantinescu, „Audiență în cer”, RL, 1984, 19; Laurențiu Cerneț, Un moralist
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
ales din literatura italiană - Giuseppe Gerini, Gionello Fiumi, Fausto Salvadori, Lorenzo Stacchetti, Enrico Panazacchi -, datorate lui Pimen Constantinescu, sau din literatura neogreacă: Konstantinos Kavafis, Kostis Palamas, în versiunea lui Anton Mistakide. Alți colaboratori: I.C. Chițimia, Radu Stanca, Onisifor Ghibu, Ion Clopoțel, Victor Bilciurescu, Ion Breazu, Alexandru Lapedatu, Ion Dongorozi. M.F.
LUCEAFARUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]
-
pisicii determină efecte (negative) asupra tuturor din populație, tot așa sancționarea pisicii are efecte (pozitive) pentru toți, ei vor beneficia de această sancțiune; da, numai că beneficiul pentru el însuși al șoarecelui ce își va asuma sarcina de a lega clopoțelul nu este suficient pentru a acoperi costul acțiunii sale. Este implicată aici atât de frecvent invocata chestiune în discuțiile despre bunul (răul) colectiv, anume aceea a celui (celor) care „profită” (beneficiază) de pe urma unui bun colectiv, fără a angaja însă costuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În teatru, a dat, între altele, comedia Las’ că-i bine și drama Roata vieții (1966). Scrierile i-au fost traduse în limbile rusă, ucraineană și lituaniană. SCRIERI: Drumul spre sat, Chișinău, 1955; Lasă vântul să mă bată, Chișinău, 1957; Clopoțel, Chișinău, 1958; Flori de toamnă, Chișinău, 1960; La fântâna Stănculesei, Chișinău, 1962; Piese, Chișinău, 1962; Regăsirea, Chișinău, 1963; Țarină fără plugari, Chișinău, 1963; Buruieni de dragoste, Chișinău, 1964; Gângurel prinde la minte, Chișinău, 1964; La cântatul cucoșilor, Chișinău, 1966; Roata
LUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
mai însoțea și Leana cu care se împrietenise de-a binelea (aveau paturi vecine în dormitor). Veșnic flămândă, Leana căuta prin frunzișul de sub nuc vreo nucă ascunsă sau pierduta de vreo cioară, cu care să-și mai potolească foamea. Urma clopoțelul cu care eleva „de serviciu” vestea ora mesei. Făcuse și Măriuca „de serviciu” și tăiase cu un cuțit bont atâta pâine, cât nu tăiase niciodată în viața ei. Bineînțeles că făcuse bășici la mână. După masă, urma programul „de meditație
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
dacă Îl lăudăm sau Îi oferim 10 minute de timp liber. La fiecare persoană funcționează alte Întăriri; Este foarte important să Întărim progresul elevului! Chiar dacă ne-am propus ca un elev să intre În clasă de fiecare dată la sunetul clopoțelului, trebuie să Întărim acest comportament când apare, chiar dacă nu apare de fiecare dată (elevul mai Întârzie uneori). Dacă așteptăm să ne Îndeplinim obiectivul 100% imediat, este posibil să avem rezultate contrare; Folosiți Întăririle sau laudele doar cu acest scop, nu
METODE DE MODIFICARE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
294-295; Ralea, Scrieri, II, 434-435, VII, 266-267; Cezar Petrescu, Pe marginea unui tratat de grafologie, CU, 1926, 443; I. Știon, O carte de amintiri politice: „Schițe parlamentare”, „Calendarul”, 1932, 123; B. Iova [Ion Vinea], „Schițe parlamentare”, FCL, 1932, 445; Ion Clopoțel, „Schițe parlamentare”, SDM, 1932, 8-10; Călinescu, Cronici, II, 16-17; Predescu, Encicl., 800; A.S. [Aurelian Sacerdoțeanu], Henri Stahl, „Hrisovul”,1942, 224-225; Mircea Opriță, „Un român în Lună”, TR, 1966, 21; Cristina Felea, Un început, ECH, 1979, 7; Manolescu, Literatura SF, 230-233
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
lunar și trimestrial). Subtitlul „Revistă săptămânală pentru probleme sociale și economice” se schimbă în timp, în ianuarie 1935 devenind „Revistă socială culturală”, iar în ultimul trimestru din 1941 „Revistă de știință sociografică, estetică și culturală”. Editor și redactor-șef: Ion Clopoțel. Din comitetul de redacție inițial fac parte Vasile Goldiș, Dimitrie Gusti, Mihai Popovici, G. Bogdan-Duică, Ioan Lupaș, Onisifor Ghibu, V. C. Osvadă, Radu Dragnea. S. de m. își propune să fie o publicație „de teorie și informație largă și obiectivă
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
Popovici, G. Bogdan-Duică, Ioan Lupaș, Onisifor Ghibu, V. C. Osvadă, Radu Dragnea. S. de m. își propune să fie o publicație „de teorie și informație largă și obiectivă”, „un îndrumător și sfătuitor în multe chestiuni”, „un organ al democrației” (Ion Clopoțel, Chemarea noastră, 1/1924), axat pe aspecte sociale, politice, economice și culturale ale vieții românești, în special ale celei din Transilvania, program ce reiese și din titlul rubricilor: „Probleme sociale”, „Actualități”, „Cronici culturale și artistice”, „Fapte, idei și observațiuni”, „Figuri
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
mai original talent al literaturei moderne românești”. Cronica literară, bine reprezentată, mai poartă semnăturile lui Emanoil Bucuța (începând cu numărul 23/1926), Radu Dragnea, Olimpiu Boitoș, Ion Breazu, Tiberiu Boldur, Victor Iancu, Al. Ciura, Const. D. Ionescu, Horea Trandafir, Ion Clopoțel, Pericle Martinescu, Adrian Corbul. Sunt consemnate și comentate cele mai importante apariții editoriale, scrieri de Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian ș.a., dar și articole din presa literară a vremii
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
bucură revista „Gândirea”, apreciată drept publicația „cea mai conștientă de puterile ei”, „revista cu drumul cel mai clar definit”. S. de m. cuprinde și texte omagiale semnate de Vlaicu Bârna (Mihail Eminescu), Titu Popa (La moartea lui Octavian Goga), Ion Clopoțel (Eugen Lovinescu și Nicolae Iorga), Ion Tomuța (Liviu Rebreanu), Horia Trandafir (Panait Istrati). Se includ în sumar și articole despre viața și opera unor scriitori reprezentativi ai literaturii universale, studii și eseuri de fenomenologie și sociologie culturală: Emil Isac, Contactul
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
tunel. La interjecția „Uf!”, învățătorul poate solicita elevii să cânte doimi sau combinații de pătrimi cu pauze de pătrimi. La ultima strofă, elevii vor păși pe un portativ desenat cu cretă, înlocuind în versurile date „nota Do” cu „portativ”. 2. CLOPOȚELUL (cântec și joc didactic cu sunetele SOL - MI - LA) Desfășurarea jocului Se învață cântecul cu toată clasa. Strofa a III-a o cântă un grup de elevi ce reprezintă cele 3 note ale modulului. Ei vor sări pe un portativ
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
mai uzuale cuvinte, care vor fi arătate cu un indicator la nevoie; Folosirea unui laptop sau a unui telefon mobil pentru a tasta mesajul (poate fi transpus pe un ecran, printat sau citit cu voce tare de către altcineva); Folosirea unui clopoțel pentru a chema pe cineva. RECONSTRUCȚIILE ORALE Mulți pacienți diagnosticați cu cancere orale (sau ale capului și gâtului) urmează tratamentul chirurgical de îndepărtare a masei canceroase. Adesea, etapa imediat următoare este cea de reconstrucție a ariei modificate prin extirpare sau
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
ei, mai viguroși. SCRIERI: Poezii, București, 1926; Ne vine dreptatea, București, 1944; Flăcări pe culmi, București, 1946; Pușkin, făclie peste vremi, București, 1949; Cântul vieții, București, 1950; ed. 2, București, 1951; ed. introd. Ion Vitner, București, 1954; Sună ghiocel, sună clopoțel, București, 1950; Poezii alese, pref. Sergiu Fărcășan, București, 1952; Piuici și frații lui mai mici, București, 1954; Poezii. Pagini alese (1894-1954), pref. Dumitru Micu, note biobibliografice de Sorin Toma, București, 1997. Traduceri: Carmen Sylva, Versuri, București, 1897; Molière, Tartuffe, București
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
Firescu, Dumitru Tomescu - publicist militant, în Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971, 191-199; Corespondența „Ramuri”, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 1973, 427-457, pasim; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, Craiova, 1973, 145-160; C. D. Papastate, Dioscurii, R, 1973, 8; Ion Clopoțel, Amintiri și portrete, Timișoara, 1973, 217-221; Firan, Macedonski - Arghezi, 430-434; Monica Potcoavă, Dumitru Tomescu, R, 1986, 12; Nichifor Crainic, Zile albe, zile negre. Memorii, București, 1991, 95-98; Dicț. scriit. rom., IV, 574-575; Firan, Profiluri, II, 298-303. V. D.
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
guvernului nostru?), Ion Ionescu de la Brad și D. Bolintineanu, acesta dând la „Foileton” și însemnările intitulate Constantin Postelnicul (Cantacuzin), Kipruli și Grigoriu Ghica. În numărul 2 se reproduce după „Românul” din 12 februarie 1861 fabula lui Grigore Alexandrescu Catârul cu clopoței, o aluzie transparentă la Vasile Boerescu, redactor la ziarul „Naționalul”. O cronică a spectacolului cu opereta Maddalena este scrisă de Nicolae Filimon, iar un anunț face cunoscut cititorilor că Nemesis, volumul de „satire politice contimporane” al lui D. Bolintineanu, se
UNIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290355_a_291684]
-
exprimă în profuziuni de imagini chiar și în eseistica sa. Nu există în publicistica românească stil mai ornamentat. În articolele și cronicile poetului abundă formulări ca acestea: „Victor Brauner scormonește cu penelul lui toate penele gândului, agită în mâini toți clopoțeii extazului”; „La sărbătoarea poemului său, Stephan Roll a invitat toate cosânzenele izvoarelor, toți voievozii vântului”; „Cuvintele cu intestinele despletite aleargă prin foburg, înlănțuindu-se în jazzul frazelor vertiginoase” ș.a. Pe de altă parte, în „Adevărul” abordează teme diverse, inclusiv sociale
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]