1,591 matches
-
poetul n-o putea prezenta ca tovarășă de viață, ca soție și mamă, ori ca revoluționară, cum a pretins-o Gherea. Din toate aceste roluri, iubita lui Eminescu n-a apucat să trăiască decît rolul de iubită, fiind retezată de coasa morții mult înainte de vreme. După moartea Casandreî, el a păstrat foarte vie amintirea ei, chipul ei și o roagă să nu-i dispară și din închipuire: "Tu mi-ai murit o dată/ Să nu-mi mori de-a doua oară, înger
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
materie de reglementare pot apărea prin eliminarea barierelor care ar fi putut Împiedica realizarea unor astfel de operațiuni. Șocurile tehnologice pot avea multiple forme, deoarece schimbările tehnologice pot genera schimbări importante În cadrul sectoarelor existente sau pot chiar crea altele noi. Coase (1937) a fost unul dintre primii cercetători care au susținut faptul că schimbările tehnologice conduc la realizarea de fuziuni de firme. Mai târziu, Gort (1969, citat de Gregoriou și Renneboog, 2007, p. 6), printr-un model realizat, argumentează că perturbările
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
până la comercializarea acestora. O firmă care se confruntă cu toate etapele producției poate opta pentru ca anumite activități intermediare să fie realizate de entități externe sau le poate realiza ea Însăși. Teoria costurilor de tranzacție, al cărei părinte fondator este Ronald Coase (1937), are ca obiectiv motivarea acestei alegeri. Întreprinderile compară costurile generate ca urmare a optării pentru realizarea activităților de entități externe (costuri de tranzacție) cu cheltuielile generate de integrarea activităților În cadrul organizației (costuri de organizare sau coordonare). Astfel, În concepția
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
are ca obiectiv motivarea acestei alegeri. Întreprinderile compară costurile generate ca urmare a optării pentru realizarea activităților de entități externe (costuri de tranzacție) cu cheltuielile generate de integrarea activităților În cadrul organizației (costuri de organizare sau coordonare). Astfel, În concepția lui Coase, firmele cresc dacă Întreprinzătorii internalizează tranzacții operate anterior prin intermediul pieței și se micșorează atunci când Întreprinzătorii externalizează activități pe care le coordonau anterior În cadrul firmei. Opțiunea pentru unul dintre cele două mecanisme de alocare a resurselor ține deci de eficiența relativă
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
14)), o creștere a cifrei de afaceri și a marjelor prin vânzările Încrucișate, un schimb de know-how etc. În același timp, integrarea verticală generează ea Însăși costuri specifice, Îndeosebi costuri birocratice legate de mărirea dimensiunii organizației și, după cum a precizat Coase (1937), cu cât tranzacțiile internalizate cresc ca număr, cu atât Întreprinzătorul poate eșua În a aloca resursele În cel mai profitabil mod. De asemenea, prin integrarea verticală firma Își poate pierde din flexibilitate și se poate confrunta cu diferite probleme
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
povestire reală a acestora”, ceea ce presupune „să le despuiem, să le supunem rușinii de a apărea în toată goliciunea lor, precum leșurile într-un osuar”. Misiune de care se va achita Femeia de serviciu, Măturătoarea, versiune derizorie a „Femeii cu coasa”, adică a MORȚII. Parada vidului: moarte și degradare Măturătoarea reprezintă în primul rând mijlocul de a aduce pe platoul de joc al teatrului o „muncă dintre cele mai «de jos»”, asociată, în plan simbolic, cu „materia în descompunere” și, în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
11. Saussure, Ferdinand de, Curs de lingvistică generală, Iași, Polirom, 1998,p. 135. 12. Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate, București, Editura ALL, 2001. ac: ață(263); înțepătură(50); ascuțit(43); durere(40); mic(25); subțire(21); coase(16); albină(15); înțepat(15); sînge(15); cusut(14); înțeapă(13); bold (12); fîn(11); cusătură(10); croitorie(7); croitor(6); haină (6); haine(6); injecție(6); instrument(6); arici(5); cojoc(5); împunge(5); înțepător(5); seringă(5); subțire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); durere (2); eu (2); foc (2); neastîmpărat (2); nebun (2); necredință (2); nimic (2); nu (2); om (2); spurcat (2); șarpe (2); teamă (2); ură (2); Aghiuță; Ana; Andrei; ban; bine; biserică; bou; brrr; bun; carne; caut; ceai; cinstit; coasă; copilărie; cornorat; creț; decăzut; demonic; dezastru; diabolic; diavolesc; dracula; al dracului; drăcușor; drag; dragon; Dumnezeu; dușmănie; enervant; entitate; ești; nu există; fantomă; fapte rele; fascinant; femei; de femeie; ficțiune; ființă; ființe; fior; forță malefică; furcă; furie; ghiaur; ghiduș; ghinion; greșeală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); neghină (2); plai (2); sămînță (2); semințe (2); soare (2); sursă (2); teren (2); toamna (2); vara (2); vară (2); verde (2); vînt (2); adînc; amintiri; anotimp; arătură; avuție; baștină; bază; belșug; bogat; bogății; buburuză; caldă; cer; cereala; de coasă; colț; crescut; curaj; datină; făinoase; fericire; foame; folos; formă; frumos; furaj; găini; galbeni; glie; grăunte; grîu; haină; haine; holde; indiferență; integral; început; loc de țară; mărunt; mic; mînca; mîzgos; moară; multitudine; mustăți; ocean; ocrotitor; ogor; paie; păiuț; plantație; plante; primăvară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
12); bun (11); coajă(11); sîmbure(11); de pîine(9); semințe(9); fruct(8); esență(7); sămînță(5); cel mai bun(4); conținut(4); înăuntru(4); nuci(4); alună(3); important(3); măr(3); mic(3); tare(3); caisă(2); coasă(2); colț (2); copil(2); creier(2); esențial(2); firimituri (2); floarea-soarelui (2); gustos(2); început(2); miez(2); muncă(2); de noapte(2); nuca(2); problemă(2); pufos (2); zi(2); de zi(2); adevăr; aer; atenție; bucurie; bunătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rupt; ușurel; vacă; vînt; zăpada (1); 771/212/83/129/0 moarte: viață(71); tristețe(54); sfîrșit(53); durere(38); negru(38); sicriu (27); deces(20); cimitir(15); suferință(15); frică(14); mormînt (14); rai(14); neființă(10); final(9); coasă (7); început(7); întuneric(7); eliberare(6); lacrimi(6); mort(6); pămînt(6); urît(6); ușoară(6); veșnicie(6); cavou(5); despărțire(5); grea(5); pierdere(5); trecere (5); bătrînețe(4); eternitate(4); groapă(4); inevitabil(4); înviere(4); necunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înmormîntare (3); lentă(3); liniște(3); moarte(3); nou(3); nu(3); rece(3); reîncarnare(3); sigură(3); somn(3); trist(3); veșnic(3); fără viață(3); altă lume(2); amintire(2); biserică(2); bunica(2); bunicul(2); cadavru(2); coasa(2); cruce(2); dead (2); decedare (2); decedat(2); departe(2); dispoziție (2); Dumnezeu (2); dură(2); dureroasă(2); fericire(2); funeralii (2); gata(2); groaznic(2); iad(2); naștere (2); neant(2); necaz(2); neștiință(2); un nou început
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); zombi(2); -; a trece mai departe; fără respirație; nu mișcă; nu respiră; accident; adevăr; adormit; alb; alegere; o altă viață; amintire; animal; artist; asta e; Bacovia; de-a binelea; boală; bolnav; bunelul; bunica; bunicii; bunicul; cal; căzut; cedat; citat; coasă; cocoș; da-i viu; datină; deceda; defunct; degeaba; descompunere; dispărut dintre noi; disfuncție; dispărut; doamne ferește; dopat; dor; de dor; de dragoste; duh; Dumnezeu; dur; dureros; era; etern; fără; fericit; final; de frică; frig; funerar; galben; gata; găsit; gol; greață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); de rîu (2); sec (2); siguranță (2); suflet (2); amintire; animal; apărare; a arunca; aruncare; aspră; aur; baraj; bate; bărbat; bătăi; bucurie; de calcar; cap spart; cap; capră; casa; casă de piatră; castel; cădere; ceartă; ceva greu; chiatră; chițibușuri; coasă; colț; construcție; construiește; construire; copac; copilărie; corp; crai; crăpată; creștere; cristal; cuarț; cubică; cuminte; cutie; decor; decorație; dragoste; drăguță; e pe jos; energie; eternitate; fără suflet; fereastră; feroce; fier; de fîntînă; floare; foarfecă; frumoasă; frumos; gaură; geam; grădină; groapă; iad
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sfîșia (11); tăia (11); sfîșie (10); tăcerea (10); tot (10); desface (9); distrugere (9); durere (9); haina (9); fărîmă (8); haină (8); haine (8); desparte (7); destramă (7); îndoaie (7); sparge (7); foaia (6); foaie (6); lanț (6); legătură (6); coase (5); a distruge (5); floare (5); funia (5); pîine (5); stricat (5); bucăți (4); creanga (4); distrus (4); flori (4); foi (4); funie (4); leagă (4); lemn (4); lemne (4); nervi (4); pîinea (4); răutate (4); sfărîmă (4); supărare (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și vrea să mimeze) Mina: (strigînd) Nu, Ilie, te rog, nu fă asta! Ilie: (înțelege) Bine, bine... dar să știi că n-am uitat!! O să mergem la țară, într-un sat adevărat, într-un lan cu lucerna adevărată, cu o coasă adevărată, și am să-ți arăt. (după o pauză) Mina, știi la ce m-am gîndit? Hai să mergem în pădurea din marginea orașului. Mina: Cum să mergem în pădure? Ilie: Vreau, pur și simplu, să mergem în pădure. Mina
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cum credeai! (după o pauză) Domnule, am ales cimitirul pentru că printre morminte, bocete, disperări, scap de frica morții... adică fac un fel de antrenament... și să pot spune "haide, iubito, vino..., n-o mai fă pe grozava... pe urîta... pe coasa... Mare scofală! Nici tu nu cîștigi mare lucru că mă iei, dar nici eu nu pierd cine știe ce... Tu îți faci treaba și eu te ajut... Îmi exersez dispariția..." Este că sînt șmecher? Octav: Da... Și mai ales vesel... insuportabil de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ș-am să mor de doru lor."224 Prezentarea gradată a planurilor narative, analogice, pune în evidență starea conflictuală dintre om și moartea antropomorfă, anulând, în același timp, tragismul, prin biruința asupra sfârșitului vieții: " Vine moarte mânioasă, / Ascuțită ca o coasă. / Eu o rog să mă mai lase, / Ea intră fulger în casă, / Se oprește drept la pat / Cu cuțitu descleiat / Și, așa slab cum eram, / La dânsa nu mă lăsam / Și pe dânsa junghiam, / Că nici doctorul din sat, / Cât
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lume: " Când s-o-mpărțit urâtu, / Eram în câmp cu plugu / Și nu știu cum s-o-mpărțit, / Tare mult mi s-o venit, / Că la toți le-o dat cu acu, / Da mie mi-o dat cu sacu. Când s-o-mpărțit dragostea, / Eram în câmp cu coasa / Și nu știu cum s-o-mpărțit, / De loc nu mi s-o venit, / Că la toți le-o dat cu caru, / Da mie mi-o dat amaru; / La toți le-o dat cât o vrut, / Da eu parte n-am avut, / Numai de-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mesager este ilustrată de versul-replică, vers construit oximoronic ce exteriorizează și prezentifică frământarea lăuntrică: " Cucule, de unde vii? / De prin munți și de prin vii. De-a mea mândră ce mai știi? Știu bine că-i sănătoasă, / Șade la gherghef și coasă. Nu știu: coasă ori descoasă, / Ori strică niște mătasă / Lăcrămioare știu că varsă. Lacrimi mici ca și bobu / Și ușoare ca plumbu; Unde cad, / Pământul ard, / Pentru tine, puiuț drag."296 Invocarea cântecului cucului anulează trăirile antitetice și vindecă destrămarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de versul-replică, vers construit oximoronic ce exteriorizează și prezentifică frământarea lăuntrică: " Cucule, de unde vii? / De prin munți și de prin vii. De-a mea mândră ce mai știi? Știu bine că-i sănătoasă, / Șade la gherghef și coasă. Nu știu: coasă ori descoasă, / Ori strică niște mătasă / Lăcrămioare știu că varsă. Lacrimi mici ca și bobu / Și ușoare ca plumbu; Unde cad, / Pământul ard, / Pentru tine, puiuț drag."296 Invocarea cântecului cucului anulează trăirile antitetice și vindecă destrămarea lăuntrică: "Cântă-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Børen, Øyvid, 1998, „The agent’s ethics in the principal-agent model”, Journal of Business Ethics, 17, pp. 745-755. Chan, H.S.; Rosenbloom, D.H., 1994, „Legal control of public administration: A principal-agent perspective”, International Review of Administrative Sciences, vol. 60, pp. 559-574. Coase, Ronald H., 1960, „The problem of social cost”, Journal of Law and Economics. Diamond, Jack, 2005, „From program to performance budgeting: The challenge for emerging market economies”, International Monetary Fund, working paper. Doleys, T.J., 2000, „Member states and the European
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Avea probabil nostalgia satului său din care plecase să facă ceva în viață dar căruia viața i-acurmat visele: “De ce m-ați dus de lângă voi, De ce m-ați dus de-acasă? Sa fi rămas fecior la plug, Să fi rămas la coasă. Asa vă treceți, bieți bătrâni, Cu rugi la Preacurata, Și plânge mama pe ceaslov, Și-n barbă plânge tata.”... Ii plăceau tatălui meu aceste poezii ale lui Goga și Coșbuc (astăzi îmi plac și mie tot mai mult) pentru că exprimau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mă?” . Când profesorul îi spune că este profesor universitar, anchetatorul îl întreabă dacă are și bacalaureat. La această ultimă întrebare firește, profesorul nu a mai răspuns. In lagăr se afla și un lăcătuș mecanic, Negru, care se ocupa cu baterea coaselor, care era al doilea soț al fostei neveste a lui Ghiorghiu-Dej, pe când acesta o lăsase pentru femei mai tinere. Acest lăcătuș era și tatăl vitreg al celor două fete dar pentru că vorbise probabil împotriva guvernului și a lui Ghiorghiu Dej
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
este unul artistic, ci unul oportunist), de poezia patriotică intrinsecă, menită să trezească conștiința națională. De exemplu, autoarea spune: "Poetul glorifică, fără zgomot, prezența lor permanentă în viziuni cromatice și muzicale: "Și dorm cu somnul celor ce-au tras la coasă o vară. "". Glorificarea "fără zgomot" este un fenomen rar în poezia militantă a anilor, un model exemplar de decență și domolire a poetaștrilor ditirambiști, ce nu fac obiectul acestei teze, cu toată densitatea lor în epocă. Secțiunea dedicată poeziei militante
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]