1,500 matches
-
formă a cocainei sau un mod de consumare a ei (versiunea fast-food a cocainei). Se întâlnește sub forma unor pietre de culoare albicioasă, bej sau brună. Determină toleranță, dependență fizică și psihică, supradozajul amplificând efectele nefaste și putând provoca moartea. Cocaina este unul dintre cele mai periculoase droguri, iar cele mai multe accidente se produc din cauza acestui drog. Dependența de cocaină este cel mai greu de învins, pentru că ea activează formarea unei proteine care persistă în creier și care stimulează genele ce se
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
unor pietre de culoare albicioasă, bej sau brună. Determină toleranță, dependență fizică și psihică, supradozajul amplificând efectele nefaste și putând provoca moartea. Cocaina este unul dintre cele mai periculoase droguri, iar cele mai multe accidente se produc din cauza acestui drog. Dependența de cocaină este cel mai greu de învins, pentru că ea activează formarea unei proteine care persistă în creier și care stimulează genele ce se fac răspunzătoare pentru crearea dependenței pentru drogul respectiv. (Carroll, K.M., Kosten, T.R., Rounsaville, B.J., 2004, p. 132). Heroina
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
genera decesul consumatorului în urma sincopei cardiace. Consumul de opiu generează toleranță, dependență psihică și fizică. În cazul opioidelor - heroină, morfină, codeină consumul cronic duce la instalarea toleranței și apariția sevrajului atunci când nu mai sunt consumate. În cele mai multe situații uzul de cocaină favorizează ulterior abuzul de heroină (Perez, C. și colab., 1997, p. 270). Morfina (etimologia cuvântului pornește de la zeul somnului în mitologia romană, Morfeu) este principalul alcaloid al opiului, fiind un analgezic puternic cu efect narcotic. Se prezintă sub forma unei
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Cercetarea a fost finanțată prin intermediul Acordului de finanțare, semnat între Observatorul European de Droguri și Toxicomanii și ANA. Chestionarul a cuprins 15 secțiuni (date socio-demografice, alcool, tutun, medicamente fără prescripție medicală - tranchilizante, barbiturice și antidepresive, droguri ilegale - canabis, ecstasy, amfetamine, cocaină, crack, heroină, LSD, solvenți și substanțe inhalante, ciuperci halucinogene, metadonă, ketamină, ecstasy lichid, substanțe noi cu proprietăți psihoactive). În 2013, la inițiativa UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul intitulat
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pentru consumul de inhalante, de halucinogene, de sedative/ tranchilizante, respectiv de somnifere (0,8%). * În schimb, în rândul adolescenților cu vârsta cuprinsă între 10 și 13 ani, cele mai ridicate prevalențe de-a lungul vieții se înregistrează în consumul de cocaină crack, respective în cel de somnifere (0,5%). * Niciunul dintre adolescenții sub 14 ani chestionați nu a consumat heroină și doar 0,3% dintre cei cu vârste mai mari și-au administrat vreodată acest tip de drog. Rezultatele studiului național
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ca medicamente cu efecte nocive asupra organismului uman, dar provoacă dependență psihică. Ca prime efecte ale amfetaminelor menționăm: înlăturarea stării de oboseală, euforie, acutizare a percepțiilor, dar folosite excesiv, în special injectabil, pot produce efecte psihotropice similare cu cele ale cocainei, determinând manifestări paranoice de tip agresiv (Țurlea, St., 1991, p. 31). Un rol important în răspândirea acestor droguri l-a avut industria farmaceutică. Din acest punct de vedere, multe dintre drogurile energizante ajung la populație, cu sau fără prescripție medicală
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
3,6%) și Irlanda (3,5%). Conform raportului "Drogurile pe o piață europeană aflată în schimbare", analiza EMCDDA (2014) (www.emcdda.europa.eu/.../att 228144 RO High lights RO EDR 2014.), consumul de amfetamine (cuprinzând amfetamina și metamfetamina) rămâne, în general, mai redus decât cel de cocaină. În Europa, există aproximativ 11,4 milioane de adulți care raportează consumul acestor substanțe pe parcursul vieții, dintre care 1,5 milioane în ultimul an. Dintre cele două droguri, amfetamina este consumată mai frecvent, însă există motive de îngrijorare din ce în ce mai mari
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pe legătura dintre dezvoltarea adolescentului și relația sa cu părinții și egalii. Conceptele și procesele folosite provin din teoria învățării sociale și din teoria controlului (Kandel și Davies, 1992, pp. 211-253). Ideea principală este aceea că utilizarea drogurilor ilegale, marihuana, cocaină, heroină se produce într-o formă secvențială sau etapizată, plecând de la droguri legale, alcool și tutun. Studiile realizate de Kandel, atât de tip longitudinal cât și transversal, indică existența a patru etape prin care trec consumatorii de droguri ilegale: a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
stimulatoare și canabis. Progresele din domeniul neurologiei au condus nu doar la îmbunătățirea modului în care înțelegem mecanismele biologice ale dependenței, ci au început și să faciliteze anumite abordări inovatoare. Exemplele în acest sens includ un vaccin impotriva consumului de cocaină care face în prezent obiectul unui studiu la scară largă în Europa. De asemenea, inovația a fost facilitată de unele evoluții în domeniul tehnologiei informației, precum programele de tratament furnizate pe internet și folosirea de mesaje text electronice. Serviciile de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mai ridicate pentru consumul experimental de: cannabis (de la 3,5% în 2007, la 7,2%, în 2011); inhalante (de la 4,1% în 2007, la 7,2% în 2011); ecstasy (de la 1,2% în anul 2007, la 2,0% în 2011) cocaina (de la 1,5% în anul 2007, la 2% în 2011); amfetamine (de la 0,6% în 2007, la 1,7% în 2011); LSD sau alte halucinogene (de la 1% în 2007, la 2,1% în 2011); ciuperci halucinogene (de la 0,2% în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a consumului de ecstasy în rândul elevilor este în StateleUnite, unde 7% au declarat că au folosit ecstasy. În România, consumul experimental de ecstasy se situează cu un procent sub media europeană (2% față de 3% media europeană). 3. Heroina și cocaina Există puține date care să indice îmbunătățirea situației în ceea ce privește consumul de heroină și cocaină. Această problemă este în special evidentă pentru cocaină, în cazul căreia, conform celor mai recente date, concomitent cu reducerea producției estimate, a scăzut volumul de capturi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
că au folosit ecstasy. În România, consumul experimental de ecstasy se situează cu un procent sub media europeană (2% față de 3% media europeană). 3. Heroina și cocaina Există puține date care să indice îmbunătățirea situației în ceea ce privește consumul de heroină și cocaină. Această problemă este în special evidentă pentru cocaină, în cazul căreia, conform celor mai recente date, concomitent cu reducerea producției estimate, a scăzut volumul de capturi în Uniunea Europeană, precum și puritatea drogului vândut stradal, în majoritatea țărilor. În Regatul Unit, țară
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de ecstasy se situează cu un procent sub media europeană (2% față de 3% media europeană). 3. Heroina și cocaina Există puține date care să indice îmbunătățirea situației în ceea ce privește consumul de heroină și cocaină. Această problemă este în special evidentă pentru cocaină, în cazul căreia, conform celor mai recente date, concomitent cu reducerea producției estimate, a scăzut volumul de capturi în Uniunea Europeană, precum și puritatea drogului vândut stradal, în majoritatea țărilor. În Regatul Unit, țară cu o piață semnificativă a cocainei, scăderile recente
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
evidentă pentru cocaină, în cazul căreia, conform celor mai recente date, concomitent cu reducerea producției estimate, a scăzut volumul de capturi în Uniunea Europeană, precum și puritatea drogului vândut stradal, în majoritatea țărilor. În Regatul Unit, țară cu o piață semnificativă a cocainei, scăderile recente ale purității sunt considerabile. Aceste date ar putea să indice tendința de reducere a disponibilității cocaineii, însă alte informații pun această concluzie sub semnul întrebării. Numărul capturilor drogului continuă să crească, prețurile scad și există indicii privind trecerea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
disponibilității cocaineii, însă alte informații pun această concluzie sub semnul întrebării. Numărul capturilor drogului continuă să crească, prețurile scad și există indicii privind trecerea către noi rute de trafic prin Europa de Est, ceea ce probabil a zădărnicit acțiunile de interdicție. Consumul de cocaină în Europa continuă să se concentreze în țările occidentale, unde tendința este în general stabilă sau în creștere. Cu toate acestea, există dovezi care indică faptul că acest drog continuă să se răspandească în alte țări. Cererile de tratament legate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să se concentreze în țările occidentale, unde tendința este în general stabilă sau în creștere. Cu toate acestea, există dovezi care indică faptul că acest drog continuă să se răspandească în alte țări. Cererile de tratament legate de consumul de cocaină sunt, de asemenea, în creștere. Pe baza dovezilor disponibile, se poate formula concluzia că nivelurile actuale de consum continuă să fie ridicate și nu scad în zonele stabilite, însă continuă să crească în alte părți. Există, însă, indicii cu privire la faptul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
părți ale Europei. Există, de asemenea, unele dovezi privind creșterea rapidă a consumului de metamfetamină în unele țări aflate la granițele Uniunii Europene. Până în prezent, drogul nu a pătruns în piața mare a drogurilor stimulatoare din Europa de Vest, unde consumul de cocaină sau amfetamine continuă să fie dominant. Cu toate acestea, date fiind ușurința relativă cu care se poate produce metamfetamina și impactul negative considerabil pe care îl poate avea aceste drog asupra sănătății publice se impune luarea de măsuri imediate. 4
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
milioane sufereau din cauza alcoolului, iar 1.000 de milioane din cauza fumatului, dintre care majoritatea erau dependenți. (West, R., 2006, p. 23.) În ceea ce privește situația din Europa, EMCDDA oferea următoarele date: 74 milioane de europeni au consumat canabis măcar o dată, 13 milioane cocaină și 12 milioane amfetamine (http://www.emcdda.europa.eu/ publications/country-overviews/ro). În România, deși studiile serioase au început să apară doar din 2004, numărul consumatorilor s-a estimat a fi sub 2% din întreaga populație (în 2007). În București
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri; * Pactul European împotriva drogurilor sintetice, adoptat la 27-28.10.2011 de către Consiliul JAI; * Pactul European privind combaterea traficului internațional de droguri - întreruperea rutelor cocainei și heroinei, aprobat în 3 iunie 2010 de către Consiliul JAI. Principalele acte normative naționale în domeniu: * Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fiind menționat de 18,2% dintre liceeni. Următorul drog, cu o pondere de 13,8% oferit liceenilor, este hașișul. Într-o pondere ceva mai mică, sub 10% elevilor le-au mai fost oferite următoarele categorii de droguri: extasy (6,3%), cocaină (4,5%), heroină (2,2%), amfetamine (2,1%), sedative (1,9%), acidul lisergic dietilamid (LSD - 1,5%) și aurolac (0,6%). Figura 28: Principalele droguri consumate în grupul de colegi Marijuana este drogul cel mai frecent consumat de colegii participanții
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de hașiș, alte droguri în proporție de 7,38% (Cojocaru și colab., 2009). Figura 29: Principalele tipuri de droguri consumate în grupul de prieteni Drogurile consumate de prietenii liceenilor (exclusiv colegii de liceu) sunt: marijuana (26,4%), hașiș (20,9%), cocaina (14,2%), extasy (13,1%), heroină (9,1%) și sedative (8,0%). Alte droguri consumate de pritenii liceenilor și menționate de aceștia într-o proporție mai mică sunt: amfetamine (5,6%), LSD (5,0%) și aurolac (4,4%). 5.1
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ar putea, ar încerca un drog. Observăm disponibilitatea de consum în procent mare. Pentru preîntâmpinarea acestui fapt trebuie identificați și optimizați factorii protectivi. Dintre elevii chestionați 27,8% ar consuma marijuana; 22,7% hașiș; 17,0% ecstasy și 12,5% cocaină. Figura 38: Consumul de substanțe în mediul familial (chestionar administrat elevilor) Majoritatea profesorilor consideră că una dintre cauzele consumului, de substanțe, o reprezintă mediul familial (52 dintre cei 60 de profesori intervievați) și existența modelelor de consum în familie (15
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
elevi, decât de studenți, consumă droguri ilicite în mod regulat (cel puțin o dată în ultima lună). În legătură cu tipul de substanțe ce ar putea fi consumate respondenții au afirmat că ar consuma în ordinea descrescătoare numărului de răspunsuri: marijuana, hașiș, ecstasy, cocaină și în proporții mai mici heroină, LSD, sedative, amfetamine și aurolac. Acestea fiind drogurile cele mai cunoscute și totodată cele mai consumate în rândul tinerilor. Cel mai cunoscut și utilizat drog ilicit de către respondenți este marijuana, acesta fiind un drog
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Monograph 30. Rockville, M.D: National Institute on Drug Abuse, pp. 142-147, pp. 327-413. Peluso, E., Peluso, L.S. (1988), Women and Drugs: Getting Hooked and Getting Clean, Compcare Publishers, Minneapolis MN. Perez, C., Trujols, J., Ribalta, E., Casas, M. (1997), "Cocaine use immediately prior to entry in an inpatient heroin detoxification unit as a predictor of discharges against medical advice", în American Journal of Drug Alcohol Abuse, 23, pp. 267-279. Peterson, S., Peto, V., Rayner, M., Leal, J., Luengo-Gernandez, R., and
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Cambridge, Massachusetts. Vaillant, George E., Susanne Hiller-Sturmhofel (1996), "The natural history of alcoholism", în Alcohol Health & Research World, 20 (3), pp. 152-161. Van Den Bergh, N., (1991), Feminist Perspectives et Addictions, Springer, New York. Waldorf, D., Reinarman, C., Murphy, S. (1991), Cocaine Changes: The Experience of Using and Quitting, Temple University Press, Philadelphia. Waldron, H. B., Slesnick, N. (1998), "Treating the family", în Miller, W.R., Heather, N. (ed.), Treating addictive behaviors, ediția a II-a, Plenum Press, New York, pp. 271-283. Waterston
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]