2,322 matches
-
scăpat de ochiul vigilent și extrem de critic al medicului comunal. Inspecția realizată pe 11 martie 1899, la cele trei mari cofetării din Bacău - deținute de Mihai Vasiliu, Ioan Gheorghiu și V. Antonovici -, s-au soldat cu următoarele concluzii: „la toate cofetăriile camerele destinate pentru laborator lasă foarte mult de dorit în ceea ce privește curățenia; se încalcă articolul 143 din Regulamentul sanitar asupra fabricațiunii alimentelor și băuturilor ce interzice întrebuințarea vaselor de aramă nespoite”. Marea majoritate a unităților ce deserveau populația Bacăului cu produse
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai adesea, documentele studiate au scos în evidență mai mult potențialul comercial al orașului și mai puțin pe cel industrial. Astfel, pe listele Camerei de Comerț și Industrie apar preponderent băcanii, crâșmarii, comercianții de vite, cereale sau cherestea, proprietarii de cofetării, farmacii sau cafenele și mai puțin reprezentanții industriei băcăuane. În chip fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări în privința dezvoltării industriale a orașului de reședință în primul deceniu al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1 de Fete și hala de victualii. Niciun locuitor nu putea să ridice mai mult de o jumătate de kilogram de zahăr. Excepție făceau directorii de spitale și școli, proprietarii farmaciilor (fiecare primea lunar câte 60 de kilograme) și patronul cofetăriei „Victor”, căruia îi erau repartizate 150 de kilograme. În vara anului 1916 rațiile de carne și pâine au fost drastic micșorate. Deși a afectat mult standardele de viață ale băcăuanilor - sintetizate de presa locală în formula „post negru nelimitat” -, măsura
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decăzute” -, evenimentele cu scop caritabil erau organizate, cu precădere, în zilele de sâmbăta. Ca loc de desfășurare, organizatorii puteau opta între salonul de dans din casele lui Iacob Zilberman (strada Zarafi), sala de spectacole a teatrului comunal (Ateneulă, saloanele fostei cofetării „Gheoghiu”, hotelul „Drăgoianu”, aflat sub antreprenoriatul lui Adolf Schwartz, diverse restaurante, terase ș.a. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX lea, în cadrul banchetelor organizate de reprezentanții comunității evreilor băcăuani, un rol important în asigurarea bunei dispoziții îi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bună” a Bacăului avea rezervată, așa cum am arătat, paleta largă a diferitelor manifestări mondene, locuitorii din pătura de jos a societății aveau la dispoziție o infrastructură „proletară” de agrement. Ofertele erau, firește, diversificate și adaptate pentru posibilitățile fiecărui locuitor. Alături de cofetării, birturi, crâșme, bodegi, taverne își fac apariția și cafenelele și restaurantele. Timid, antreprenorii fac loc și programelor distractive. Afișele expuse la intrările în aceste locații încearcă să atragă doritorii fie cu o „cântare vocală”, fie cu un „concert muzical”; la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pălăriei, plăcerea doamnelor de a fi sărutate pe mâna dreaptă de către cunoscuți etc. Inevitabil, centrul orașului a exercitat o puternică atracție pentru amatorii de plimbare. Aici, vitrinele magazinelor își împrospătează periodic mărfurile expuse, aici sunt cele mai căutate restaurante și cofetării, numai aici locuitorii pot fi surprinși de inedit, de lux, de extravaganță. În plus, chiar în inima orașului se afla Grădina Publică, cu al său Bufet Restaurant și, atunci când vremea era favorabilă, numeroasele sale programe artistice. Toți artiștii care doreau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a rămas vizibilă publicului”. În consecință, pentru a păstra neatinsă pudicitatea utilizatorilor, în fața closetului a fost construit un paravan. La sfârșitul perioadei interbelice, grădina a fost dotată și cu „un bazin cu cădere de apă” - inaugurat în septembrie 1937. Restaurante, cofetării, cafenele, crâșme Raportând numărul mare al restaurantelor, crâșmelor, bodegilor etc., pe care le-a avut Bacăul de-a lungul timpului, la suprafața, totuși, redusă a orașului, am putea ușor desprinde următoarea concluzie: „Timpul liber” a găsit în Bacău un „vad
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
9, terasa din apropierea fabricii de bere „Grivel”, precum și cea deschisă în incinta parcului „Bistrița” (1930), Bufetul-Restaurant din Grădina Publică, cafenelele deținute de Ițic Mendel (strada Tavernelor nr. 5), Avram Țiperman sau cafeneaua „Meseriașilor” (deschisă în anul 1930 de Mahmet Cherimă, cofetăriile „Al. Gheorghiu”, „I. Ionescu”, „Gh. Miclescu”, „Drăgulescu”, „I. Vasiliu”, „Ioan Abageriu”, „Victor Voitonovici”, marile restaurante „Consum” (al fraților Issacă, „Păcii” (fondat în anul 1914, D. Baciu), „Pavilion”, „Gh. Cornățeanu”, „Constantin și Ion Manoliu”, „Aneta Iacobescu” și „I. Drăgan”, precum și cele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
numeroase hidrocentrale și termocentrale realizându-se, astfel, un adevărat sistem energetic național care a dus la dispariția bătrânelor generatoare. Evreii mai aveau și numeroase ateliere de confecții „la comandă”, bijuterii, blănării, cojocării, „fabrici de sifoane” dar și de pâine, precum și cofetării sau patiserii. Farmaciile umane ale orașului aparțineau în proporție de 90% tot evreilor, iar cele două spitale existente în perioada interbelică („Drăghici” și „Israelit”) erau încadrate cu numeroși licențiați în medicină de aceeași etnie. Întradevăr, încă de la sosirea primilor evrei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de „tuciu”, am aflat răsfoind dosarul cu pricina și citind un document. Astfel, am constatat pentru prima și ultima dată că acest important articol necesar băii nu a putut fi găsit în vreuna din prăvăliile evreiești, ea fiind cumpărată de la „Cofetăria Centrală M. Bottez” din Huși, cu suma de 2.400 de lei, dacă nu cumva și acest „Bottez” să fi fost tot semit trecut la cultul creștin ortodox prin botezarea sa, practică întâlnită destul de des mai ales în secolul al
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
astfel numeroase bucle temporale asemănătoare celor provocate de memoria involuntară în romanul proustian: ,,Într-o seară friguroasă de martie, Ileana se întâlni cu Partenie. După mai multe încercări, izbutise să-l găsească la telefon și-l invitase, ea, ceai la cofetăria Nestor. La cofetăria Nestor își invita întotdeauna Tante Alice prietenii și, mai ales, prietenii străini ai rudelor și prietenilor ei. La răstimpuri cineva telefona din partea d-lui Economu de la Iași, sau a d-nei și d-lui Ifrim de la Bârlad, pe
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
temporale asemănătoare celor provocate de memoria involuntară în romanul proustian: ,,Într-o seară friguroasă de martie, Ileana se întâlni cu Partenie. După mai multe încercări, izbutise să-l găsească la telefon și-l invitase, ea, ceai la cofetăria Nestor. La cofetăria Nestor își invita întotdeauna Tante Alice prietenii și, mai ales, prietenii străini ai rudelor și prietenilor ei. La răstimpuri cineva telefona din partea d-lui Economu de la Iași, sau a d-nei și d-lui Ifrim de la Bârlad, pe care îi întâlnise
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
d-lui Economu de la Iași, sau a d-nei și d-lui Ifrim de la Bârlad, pe care îi întâlnise, cu un an sau doi înainte, pe Coasta de Azur sau în Italia, sau în Elveția. Când Ileana își invita cunoscuții la cofetăria Nestor, Tante Alice îi dădea fără șovăire cele câteva mii de lei, pe care altminteri i le-ar fi refuzat. Și una din sursele ei de venituri erau imaginarele invitații la cofetăria Nestor.[...] Ileana se așezase la o masă în fundul
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
în Elveția. Când Ileana își invita cunoscuții la cofetăria Nestor, Tante Alice îi dădea fără șovăire cele câteva mii de lei, pe care altminteri i le-ar fi refuzat. Și una din sursele ei de venituri erau imaginarele invitații la cofetăria Nestor.[...] Ileana se așezase la o masă în fundul cofetăriei. Când îl văzu intrând tresări; ar fi putut crede că e Ștefan. [...]” (vol.I, p.58-59). Revenirea la scena inițială a întâlnirii dintre Ileana și Ciru Partenie se face abia după ce
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Nestor, Tante Alice îi dădea fără șovăire cele câteva mii de lei, pe care altminteri i le-ar fi refuzat. Și una din sursele ei de venituri erau imaginarele invitații la cofetăria Nestor.[...] Ileana se așezase la o masă în fundul cofetăriei. Când îl văzu intrând tresări; ar fi putut crede că e Ștefan. [...]” (vol.I, p.58-59). Revenirea la scena inițială a întâlnirii dintre Ileana și Ciru Partenie se face abia după ce cititorul este sufocat cu o mulțime de informații referitoare
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
de informații referitoare la invitații lui Tante Alice și după ce aflăm, printr-o nouă divagație, marcată de alineat, că Ileana strângea bani pentru escapadele sale montane mințind-o pe Tante Alice care îi dădea bani să-și invite prietenii la cofetărie. Și toate aceste întreruperi ale scenei inițiale sunt cauzate de faptul că ea se petrece în cofetăria Nestor revenirea nu este de lungă durată pentru că reacția Ilenei la vedere a lui Partenie stă la baza unei noi bucle temporale menită
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
alineat, că Ileana strângea bani pentru escapadele sale montane mințind-o pe Tante Alice care îi dădea bani să-și invite prietenii la cofetărie. Și toate aceste întreruperi ale scenei inițiale sunt cauzate de faptul că ea se petrece în cofetăria Nestor revenirea nu este de lungă durată pentru că reacția Ilenei la vedere a lui Partenie stă la baza unei noi bucle temporale menită să sublinieze contrastul felul în care Ileana și-l imaginase pe scriitor, și felul în care arăta
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
cărui cărți îi plăcuseră [...], dar mai ales ca să se răzbune pe Ștefan. Începea s-o irite și s-o jignească purtarea lui. Venise odată s-o vadă, înainte de Crăciun. Era singură acasă [...]” (vol.I, p.59). Revenirea la discuția din cofetăria Nestor are loc abia după două pagini, în care este reconstituită întâlnirea dintre Ștefan și Ileana de dinaintea Crăciunului. Întregul roman este construit în maniera aceasta greoaie care încetinește receptarea la nivel total, dar care are meritul de a aprofunda înțelegerea
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
încearcă să-l seducă pe Ștefan Viziru. La fel de inutile par a fi și unele explicații suplimentare pe care naratorul le dă cu intenția aparentă dec a dirija cititorul prin întortocheatul labirint al romanului. Este cazul paragrafului citat referitor la importanța cofetăriei Nestor pentru Tante Alice, dar și al multor alte ,,explicații” legate de personaje ca preotul Bursuc, profesorul Antim, învățătorul Gh. Vasile etc. Deși justificabilă uneori în planul acțiunii și al creării unor rețele de relații între personaje, prezența excesivă în
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
că vor primi de la mama, cozonac de-al nostru pe săturate. Mai vezi astăzi câte o gospodină, supărată după o noapte albă că nu i-a crescut cozonacii! Ba, unele nici nu se mai omoară, cumpără, pur și simplu, de la cofetărie și basta, fără complicații, așa, ca să spună că n-a trecut Paștele fără cozonac și pască. Fiecare dintre noi, copiii, avea cozonăcelul lui. Erau vase mai mici și mai mari, după vârsta noastră. Cel mai mic, firește, era cozonăcelul meu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și se scărpina necăjit după cap, într-un ritm harnic, încât cozorocul caschetei se mișca spre față și spate, făcând să apară și să dispară ritmic nasu-i vânăt și borcănat. Din când în când, gemea ușor a lehamite. Din stânga, de la cofetărie, venea cucoana preoteasă, o bondoacă crăcănată, care era foarte ocupată cu dezvelirea unei înghețate cu ciocolată și vanilie. Mai în dreapta mesei unde suferea profund polițaiul, stătea la altă masă nevasta inginerului agronom, o prăjină cu sânii lăsați, trecuți de centura
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la el era duminică, o petrecea tot îmbrăcat frumos, cu plimbări pe strada Lăpușneanu, de exemplu. Nu intra prin magazinele cu coloniale, cum era acela al lui Smirnov, că „nu era de nasul lui”, se uita la vitrine, intra la cofetăria din colț și cumpăra acadele soției, mai trăgea o raită pe la vreo cârciumioară cu prețuri mai de doamneajută, apoi înc-o cinzeacă în alta, și tot așa. Câteodată își pierdea pălăria și bastonul prin șanțurile pe unde cădea și câte un
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că te-ai însurat așa repede. Cică trebuia să-ți faci mai întîi armata, să-ți faci un rost și pe urmă... - Mi-am făcut un rost... Am carnet de șofer, câștig bine și nevasta lucrează și ea într-o cofetărie... Acum e însărcinată! - Tocmai, zic, o să pleci militar și ce face ea singură? Așa zicea alde nea Simion... Era singurul băiat al lui nea Costică brutarul, încolo avea numai fete, vreo trei. N-aveau pământ și Gheorghe trebuise să plece
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
care mi-au dilatat nările, muștar și franzelă pufoasă. - Mă, zice, ție ți-e foame... - Cum să nu-mi fie, venisem la tine la masă și n-am mâncat nimic... - Te-am așteptat duminica trecută... Adusese nevastă-mea baclavale de la cofetărie... - Bine că le-ați mâncat singuri... Cunoșteam baclavalele. Cu puținii bani pe care mi-i dădea Nilă mâneam și eu câte una și îmi plăcea atât de mult încît până seara îmi ajungea doar atât. Berea parcă l-a trezit
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
altă cameră, care era de fapt bucătăria micului proprietar al acelei curți, gătise acolo și ne așezarăm să mâncăm. Acele baclavale de care îmi vorbise Gheorghe astă toamnă, când nu venisem, apăruseră iar, pesemne că în fiecare duminică vânzătoarea de cofetărie le aducea soțului ei, acasă. La sfârșit ne servi cafele. Între timp femeia născuse, dar nu văzusem copilul și o întrebai unde era. - Cum unde, se miră ea, nu l-ai văzut în odaie? Doarme în pătucul lui. Nu văzusem
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]