1,095 matches
-
Pe zona nisipoasă se mai cultivă și pepeni. Până în anii 50 a fost o industrie casnică foarte activă, apanajul femeilor, care torceau, țeseau, remarcabile prin finețe fiind maramele de borangic, făceau haine și covoare, bărbații mai făcând funii, opinci și cojoace sau căciuli. După aceea s-au mai țesut mai ales covoare persane. Pescuitul asigura aportul de proteine și celor mai săraci locuitori, pentru că aveau unde pescui, iar acum nu mai au.Vânătoarea era mai mult o distracție decât activitate economică
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
cătrință roșie". În ultima vreme, a fost definitiv scoasă din uz, folosită fiind doar în spectacolele folclorice pentru sublinierea specificului local. Mijlocul, femeile și-l înfășoară cu cingătoare tricolor, țesută în război, lată de cca 8-10 cm. Iarna, femeile îmbracă cojoace muierești, lungi până către genunchi, confecționate din piei de oaie. Partea decorativă, realizată sub formă de "flori de cojoc" este plasată pe părțile expuse vederii: în față pe cei doi piepți și pe clinii dispuși lateral. Cojoacele se poartă întotdeauna
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
specificului local. Mijlocul, femeile și-l înfășoară cu cingătoare tricolor, țesută în război, lată de cca 8-10 cm. Iarna, femeile îmbracă cojoace muierești, lungi până către genunchi, confecționate din piei de oaie. Partea decorativă, realizată sub formă de "flori de cojoc" este plasată pe părțile expuse vederii: în față pe cei doi piepți și pe clinii dispuși lateral. Cojoacele se poartă întotdeauna cu cârpe groase de lână. Pe vreme friguroasă sau ploioasă, femeile poartă țundre lungi până sub genunchi, lucrate din
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
Iarna, femeile îmbracă cojoace muierești, lungi până către genunchi, confecționate din piei de oaie. Partea decorativă, realizată sub formă de "flori de cojoc" este plasată pe părțile expuse vederii: în față pe cei doi piepți și pe clinii dispuși lateral. Cojoacele se poartă întotdeauna cu cârpe groase de lână. Pe vreme friguroasă sau ploioasă, femeile poartă țundre lungi până sub genunchi, lucrate din pănură neagră, având o croială arhaică. Încălțămintea caracteristică zonei este alcătuită din papuci cu tureac înalt, lucrați la
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
jos împodobite cu cusături geometrice și lucrate mai mult în negru. Peste cămașă se îmbracă pieptarul de tip "poienăresc" încheiat subsuoară, confecționat din piele albă și ornament în special pe piept și în jurul "gurii". Pe timp rece, pe deasupra se poartă cojoace de piele sau țundre, asemănătoare cu cele ale femeilor. Mijlocul și-l încing cu "șerpare" împodobite cu ornamente din piele aplicată sau realizate prin presare. Vara, bărbații poartă cioareci de pânză, strânși pe picior, fără niciun fel de ornamentație. Iarna
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
În ziua de 15 decembrie, Colegiul Național a validat componența Consiliului Științific, în următoarea structură:Dan Berindei (Academia Română), Ion Agrigoroaiei (Universitatea „Al.I.Cuza” - Iași), Ion Alexandrescu (Universitatea „Dimitrie Cantemir” - București), Ioan Chiper (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” - București), Marian Cojoc (Universitatea „Ovidius” -Constanța), Eugen Denize(Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” - București), Mihai Drăgănescu(Academia Română),Alexandru Duțu (Universitatea „Spiru Haret” - București), Mihai Iacobescu (Universitatea „Ștefan cel Mare”-Suceava), Miodrag Milin (Universitatea de Vest-Timișoara), Bogdan Murgescu (Universitatea București), Gheorghe Onișoru(Universitatea „Spiru
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
Gheorghe Neacșu", Constituția României 1991. Documente (vol. I)." 22) Teodora Stănescu-Stanciu, "Ilustrarea unui eșec." 23) Sergiu Nicolaescu, "Mămăliga a explodat!" 24) Oamenii Revoluției "(coordonator Ioana Ceaușescu)" 25) Dumitru Mazilu, "Revoluția Română, zile și nopți de dramatism și speranță." 26) Marian Cojoc", Revoluția Română în Dobrogea." 27) Constantin Buchet, "România, frontul informațiilor și sfârșitul Războiului Rece (1980 - 1989)." 28) Dan Scutaru, "Nașterea „Puterii a Patra”" 29) Corneliu Vlad, "Și totuși, Revoluția Română." 30) Titus Suciu, "Poeții Revoluției." 31) Dana Osiac, "Regăsirea Libertății
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
de artiști plastici, de mici societăți profilate pe domeniul artei populare. Obiectele prezente ilustrează bogăția genurilor creației populare - ceramică, textile, împletituri, lemn, ouă încondeiate, icoane pe lemn și pe sticlă, scoarțe populare, jucării, mobilier, măști, podoabe populare, piese de port, cojoace, pielărie. Există și o librărie a muzeului ce cuprinde o importantă ofertă de publicații de cercetare - volume de studii ale celor mai prestigioși specialiști în domeniul etnologiei, etnografiei, muzeologiei, publicații de promovare a patrimoniului muzeal - pliante, ghiduri, albume, cărți de
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
al zonei. PORTUL FEMEIESC tradițional cuprinde: opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoare (catrința), frânghia de încins, cămașă cu "pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordura) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui" (flori) albi sau negri cu "ciupag" (guler) înflorat, "curea
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui" (flori) albi sau negri cu "ciupag" (guler) înflorat, "curea" (chimir), bunda cu "prim", cușma sau pălărie, sumanul negru scurt din lână, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru. Acest costum se poate vedea în zilele de sărbătoare la biserică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Straja se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
la sud cu plaiurile Ianiței și ale Vodenei, la nord cu munții Marianșca, iar la apus cu munții Cosuf și Nigea” (Nenițescu, 1895: 384). Ținutul este format dintr-un complex de înălțimi și văi, cuprinse între munții Paic, Gândaciu și Cojoc. O parte a ținutului, Caragiova bulgărească, era ocupat de 50 de comune locuite de bulgari și iuruci. Partea de nord a ținutului Meglen, cu trei comune Huma, Coinsco și Sirminina, se află astăzi în R. Macedonia, restul de șapte comune
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
lui Horea și Cloșca a fost capturat și Crișan, al treilea conducător al răscoalei tărănești. În continuare prezentarea continuă cu veștmintele lui Horea, care arată că era îmbrăcat cu suman negru, împodobit pe margini cu cusături vinete, și cioareci strâmți, cojoc de piele de oaie și căciulă neagră. Horea și Cloșca au fost întemnițați în cetatea Alba Iulia și supuși interogatoriilor, în special pentru că nobilii maghiari doreau să afle cum s-a propagat răscoala atât de repede și pe întindere atât
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
pălărie mică mocăneasca cu boruri mici și calota semisferică, sau pălăria bătrânească cu boruri mai mari și calota mai turtită, căciuli retezate, ciobănești, sau cu moț; cămașa cu clini, ori cu fustandelă; cioareci strâmți de dimie; zeghea sau sarica și cojocul ciobănesc pentru vreme rea, chimirul, de piele, simplu ori împodobit cu cusături, opinca dacică etc. Toate, la un loc, constituie o grăitoare dovadă în sprijinul afirmațiilor celor care consideră portul popular din Muscelprintre cele mai vestite în galeria atât de
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
doi angajați evrei ai săi să se ascundă în apartamentul lui, care se afla deasupra farmaciei. Încă aproximativ 20 de evrei și-au găsit adapost acolo. Dosar 3515. Inginer forestier din vecinătatea orașului Târgu Neamț. În iulie 1942 ing. Ghorghe Cojoc a obținut de la autoritățile din orașul Piatra Neamț ca 50 de evrei să muncească în pădurile din jurul Târgu Neamțului. În acest fel i-a salvat pe acești evrei de la deportarea în Transnistria. Dosar 2731. Tatăl și fiul Cuciubă și-au ajutat
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
modestă; membrele relativ scurte, cu aplomburi corecte și osatură rezistentă. Majoritatea exemplarelor au salbă, 1-2 cravate și șorț, mai ales la berbeci. Unele animale, relativ puține au cute mari pe piele pe tot corpul. Lâna prezintă variabilitate inter și intraindividuală. Cojocul (3,5-7 kg la oi și 7-12 kg la berbeci) este compus din șuvițe clare cu forma de paralelipiped, cub, tetraedru etc. Lungimea șuvițelor este de 7-8 cm; au 5-8 ondulații/cm. Usucul este foarte abundent, frecvent de calitate mediocră
Merinos de Transilvania () [Corola-website/Science/304456_a_305785]
-
pălării cu borul larg și calota rotundă. La brâu erau încinși cu șerpare late „ghintuite”, în care purtau pistoale. Purtau mustăți mari, răsucite în sus și pletele lungi până la umeri. Se înțelege că pe vreme urâtă se îmbrăcau mocănește, cu cojoace și sărici. Astăzi ei poartă o cămașă albă, cu crețuri, lungă până la genunchi, peste care pun un „flanel” cu mâneci, acoperit de un „laibăr” și de un „spențer” (haină și jachetă) de culoare vânăt-închis, cu nasturi de argint sau suflați
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
a schimbat foarte mult. Femeile se îmbrăcau în poale si cămașa din pânză țesută de ele, peste care puneau o bluza si o fusta largă, numita "rochie", se încălțau cu ciorapi din lână, ghete sau cizme. Peste bluză îmbrăcau un cojoc din piele de miel, vopsit maro, cu flori de culori deschise pentru femeile tinere si de culori mai închise pentru cele mai învârstă. Femeile bătrâne purtau cojoc alb cu ornamente cusute cu ață neagra. Pe cap se punea o năframă
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
se încălțau cu ciorapi din lână, ghete sau cizme. Peste bluză îmbrăcau un cojoc din piele de miel, vopsit maro, cu flori de culori deschise pentru femeile tinere si de culori mai închise pentru cele mai învârstă. Femeile bătrâne purtau cojoc alb cu ornamente cusute cu ață neagra. Pe cap se punea o năframă de culoare închisă iar in timpul iernii, pe deasupra, se mai punea un sal de lână neagra, al cărui colț atârna pe spate in jos. 0 altă caracteristică
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
emerit al republicii, unicul cetățean al Moldovei care este vinificator emerit al Franței. În industria ușoară activează întreprinderea de confecții „Ialtexgal-Aurica” S.A. Întreprinderea produce vestimentație pentru adulți și copii, articole specializate - saci de dormit pentru civili și militari, vestimentație sportivă, cojoace și veste moderne pentru femei și bărbați. La producerea lor colaborează cu firme din țările Austria, Slovacia, Italia, Marea Britanie. Domeniul construcției este reprezentat de „Viteza-Ceapchin” S.R.L. - produce piese de construcție din beton armat: plăci pentru pavarea trotuarelor, plăci din beton
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
considerat drept îngerul păzitor al pământenilor și în același timp în cinstea lui se sărbătorește "Hramul satului" pe 7-8 noiembrie. Dintre detaliile semnificative pentru aceste locuri am putea evidenția portul oamenilor. Până în prezent putem întâlni bătrânii care poartă cușme țurcănești, cojoace ceea ce ne demonstrează că mai exista predilecție către portul național, tipic moldovenilor, tineri nu au nici o tendință spre acest fel de vestimentație în prezent. Biserica are rolul unei școli ce ține de educația spirituală a fiecărui om, deci ocupă un
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade, îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din piele, bunăoară opincile. Boierii purtau cizme și ghete. Din mîncărurile preferate erau: răciturile, sarmalele, plăcintele, zama, sosul, friptura, copturile cu nucă, dulciurile, jambolul, brînza
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
ai satului ajunse abia la 1025 de oameni, iar către anul 2000 la 1100 locuitori. Moșia satului are acum 1797 ha de pământ și 296 de gospodării. Preocuparea de bază este agricultura, dar locuitorii satului sunt și meșteri buni de cojoace și de împletituri din lozie. În anul 2001 școala din localitate a fost transformată în gimnaziu, acordându-i-se numele marelui domnitor Mihai Viteazul, al cărui bust, donație a Consiliului Județean Prahova, a fost instalat la 27 august 2001 în fața
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
în camera fraților Brad. După ce-i ascultă povestea, Traian decide să-l adăpostească în odaia sa de hotel. Fiind îndrăgostit de Anabell, Traian începe să o curteze asiduu deși el nu vorbește limba engleză. El își cumpără haine orășenești (în locul cojocului mițos transilvănean și a pălăriei cu boruri largi) și este prezentat drept un căutător de aur foarte norocos. Cei doi se plimbă cu trăsura și pe câmp, iar Traian îi spune artistei că va avea grijă de ea și o
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
F.D.), portretul unui bărbat distins și cucernic în costum de epocă, cu suman lung și cu mâinile la piept, Sf. Prooroc Ilie, ținând hățurile în mână, într-un car tras de doi cai, iar alături Proorocul Elisei, ținând, deasupra capului, cojocul, portretul altui bărbat distins si cucernic, într-o ținută identică, cu mâna ridicată și degetul arătător întins, amintind postura de închinare a sfântului lăcaș, și scena Jertfa lui Avraam („Jertfa lui Avram”), în care Avraam se aseamănă cu omul sărman
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
cuvinte, ce azi, în zona respectivă, au devenit rar întrebuințate. Portul popular din Gorj este alcătuit din catrințe (cea din față numită fâstâc, iar cea din spate cătrințoi), apoi vâlnic, cămașă sau ciupag cu poale, cârpă de bumbac sau borangic, cojocul și șuba pe timp de iarnă. Ceea ce caracterizează costumul de Gorj este armonia cromatică, tonurile vii de albastru, roșu și alb, decorul variat al vâlnicelor format îndeosebi din motive geometrice ca: romburi, cruciulițe, spirale. Un moment important în evoluția costumului
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]