1,105 matches
-
au găsit că vreo cincisprezece-șaisprezece dintre ei ar fi potriviți pentru ceea ce dorea să facă locotenentul. Acum să-mi spui cum vorbim cu oamenii la care ne-am gândit? 35 Asta da întrebare, domn’ locotenent. Da’ găsim noi ac de cojocul lor... Ai vreun gând? Să fiu în locul dumneavoastră, i-aș chema pe rând, pe motiv că trebuie să completați câte ceva în fișele lor personale. Știi că nu-i o idee rea? Dar cum îi facem să tacă privind adevăratul motiv
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de capul meu. Am mers la porunca majestății sale regele. Ce majestate? Ce rege? Poate nu știi că regele s-a dus cu toată cimotia lui... Ba știu. Să nu fii obraznic și impertinent, că se găsește ac și de cojocul tău! Mai bine să-mi spui de ce iei în de... iei peste picior noua orânduire. Eu nu prea am timp să iau în derâdere orânduirea . Îmi văd de treburile mele. Atunci de ce ai vorbit în contra primarului înainte de alegeri? „Auzi dumneata
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a intra în localitatea Harskut, capturând aici trei sute de prizonieri și un convoi de aprovizionare cu materiale de război, echipament, armament, muniții și alimente ale unei formațiuni militare maghiare. În felul acesta, ostașii regimentului meu s-au echipat cu căciuli, cojoace, fulare, mănuși, ciorapi de lână și bocanci de vânători de munte, echipament care ne a prins bine și mai târziu, în luptele din munții Tatra ai Cehoslovaciei. Acu m, bine înțoliți cu echipamentul de captură, am prins și mai m
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
atunci când umblă de colo până acolo, după alte treburi. Îmbrăcămintea nu are nimic deosebit. Afară de legătura de cap, poartă de obicei, un șal mic , înnodat sub bărbie, de multe ori alb, ca cel purtat de fe meile genoveze. Bărbații poartă cojoace și căciuli de oaie, pe care, pe vreme ploioasă, le întorc pe dos. Când te întâlnești cu ei, în semn de respect, își scot căciulile de pe cap. Nu se comit crime de violență. Dar nimic nu întrece imoralitatea încuibată în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ținea În brațe lîngă un gard și prin noaptea aflată undeva pe sus trecea o cometă. Ori o stea căzătoare, tatăl meu nu era tare la astronomie, era medic, și ne găseam În satul unde vindeca competent diverși oameni cu cojoc. Pe atunci am interpretat imaginea ca pe-un semn al destinului. Acum, În ciuda faptului că nu mai văd stele căzătoare, nu mai sînt, au căzut toate iar tata a plecat probabil ca să-mi aducă una și să mi-o arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și prin restaurante, Îmi Înghețau buricele degetelor pe coarde și drăcuiam În alterații și clienții mîncau fasole În ger cu căciulile pe cap, chiar și la nunți, voiau muzică populară, le-o executam pînă se-mbătau și-apoi dansau În cojoace pe adaptările noastre după Coltrane, Mingus și Miles Davis pînă la 12 noaptea, cînd se-nchidea localul și rămîneam doar noi să mîncăm și să bem ce mai rămăsese la bucătărie, ne-mbătam feroce, crîncen, negru, anatemizînd Întreg universul, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la piept, în timp ce o gură fierbinte i-a stăvilit țipătul de groază gata să pornească în noapte... În clipele următoare, buzele haiducului îi sărutau obrajii, gâtul, sânii și mâinile... În câteva clipe, s-a trezit dezbrăcată și ghemuită pe un cojoc întins pe iarbă... Apoi totul s-a petrecut ca și cum ar fi trecut printr-un cuptor încins... Când răcoarea nopții săruta cele două trupuri goale întinse pe cojocul din poiană, s-a auzit al doilea cântat al cocoșilor... „Trebuie să plec
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și mâinile... În câteva clipe, s-a trezit dezbrăcată și ghemuită pe un cojoc întins pe iarbă... Apoi totul s-a petrecut ca și cum ar fi trecut printr-un cuptor încins... Când răcoarea nopții săruta cele două trupuri goale întinse pe cojocul din poiană, s-a auzit al doilea cântat al cocoșilor... „Trebuie să plec. Acuș se face ziuă și...” - a îngăimat hangița. Răspunsul a fost un potop de sărutări, care au făcut-o să uite de gândul plecării. Și dogoarea cuptorului
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
trecut și pe urmă îi floare la ureche - a apreciat Pâcu bucata de drum ce îi mai aștepta. Un hop îi un hop, n-ai ce-i face, Pâcule - a comentat moș Dumitru, dus pe gânduri... Găsim noi ac de cojocul lui - a afirmat Vasile Hliboceanu, semn că se gândea deja cum să urce dealul de la Lutărie... După un firicel de odihnă la Fântâna cu ciutură, au pornit. La cine îi tânjala? a întrebat din mers Vasile Hliboceanu. La mine - a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
putem trece pădurea până nu se înnoptează. Cu troienele iestea nu cred că am putea să coborâm printre râpe. Eu mă tem mai mult de urcușul de la Lutărie - și-a dat cu părerea Ion Cotman. Avem noi ac și de cojocul lui - a răspuns încurajator Vasile Hliboceanu. Drumul printre râpile din pădure l-au coborât pe lumina slabă a înserării. Pentru că la scurtele popasuri Pâcu pufăia strașnic din lulea, moș Dumitru nu l-a iertat: Apoi ție, Pâcule, știu că nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
construit, cu ajutorul oamenilor din partea locului, o seră nemaivăzută cu pereți înalți, de sticlă și plante multicolore, aduse de-a lungul anilor de peste multe mări și țări. Dar aici, în parcul dendrologic de la Macea, când vine iarna, sătenii învelesc în cojoace arborii aduși din țările calde, ca să nu le fie frig. Parcul arborilor de la Macea conține - ceva cu totul original - nenumărate tablouri vii, alcătuite, adică, din arbori și arbuști de forme și culori diferite, aduși astfel împreună încât să semene cu
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
și mă duc afară, luînd-o spre Colinton Village. Singura persoană pe care-mi trece prin cap s-o vizitez e doctorul meu, dr. Rossi. Sala de așteptare e plină de puțoi bătrîni și urît-mirositori, dar acuma am eu ac de cojocul lor. Mă flendur În paltonul ăsta vechi! Na poftim, puțoi bătrîni și snobi ce sînteți. Scot o cutie mov din buzunarul paltonului. — N-o puteți bea aici, Îmi spune recepționera. Îmi flutur legitimația În fața ei. — Poliția, Îi spun eu. Lucrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
nici nu l-a văzut măcar. „Ori mi se pare ori <doctorașulă nu mai are ochi pentru voi: profesor și asistent?!” - l-a tachinat gândul de veghe. „Încă se crede stăpân pe situație, dar sper să i găsim ac de cojoc, vecine”. ― Să trăiți, domnule profesor. Ați avut o discuție „frontală” cu doctorul Cuc? ― Bine că ai venit. Simțeam nevoia să discut cu cineva. Ai dreptate. L-am Întrebat de-a dreptul cine a venit În locul colonelului Zdup. Gruia a făcut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Stăncuțo, fata mamii. Tu știi că eu am o fată cam de vârsta ta? Daaa. Îi la liceu. Termină anul acesta. Păi, mâine-poimâine ai să te măriți. Și cum ai să te arăți tu În fața bărbatului tău? Încotoșmănată În șapte cojoace? Sau?... Dă-mi mâna și vino lângă mine. O să-ți treacă rușinea. „Arăpoaica”, cu ochii Întredeschiși, a ridicat capul Încet, ca și cum era nevoie să se obișnuiască cu o lumină puternică... Părea a fi În transă. Încet-Încet, a lăsat un braț
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de plasă a avut dreptate că țăranii sunt bine organizați și în stare să înfrunte chiar armata. ― Ei, domnule maior? Acuma? întrebă perplex și răgușit. Maiorul Tănăsescu avea scăpărări furioase în ochi. Răspunse războinic: ― Domnule prefect, avem noi ac de cojocul tîlharilor! Dădu ordine. Trupele își reluară înaintarea. Urcîndu-se în trăsură, Baloleanu, parc-ar fi încercat suprema supapă de siguranță, mai întrebă o dată pe Tănăsescu, încet, să nu-l audă alții: ― Oamenii dumneavoastră sunt, sper, siguri, domnule maior? ― Soldatul român execută
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se bucura acum pentru mirosul înțepător și dulceag, în același timp, al mâncării de praz cu măsline, care le aducea aminte de copilăria ce li se terminase atât de repede. Cât mai aduc niște lemne, îi spuse Melania, trăgându-și cojocul pe ea, mai dă un clocot și e gata. Stai bine ? Așezat în colțul dintre pat și perete, Coltuc era sprijinit și într-o parte, și în cealaltă. Nu exista așadar pericol să cadă, ceea ce pentru el însemna că șade
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
casă îl năpădi dintr-odată. Mirosul de sudoare tânără al femeii, mâna lui apăsând pe rochia sub care se ghiceau trupul gol și spaima îi răscoliră mânia într-un alt fel. Aruncă toporul și o răsuci spre el. Îi trase cojocul și-i înfipse mâinile în sâni. — Te omor, auzi ? mârâi, cu ochii injectați. Dar era mai mult un îndemn către sine și un fel de a mări groaza femeii, al cărei tremurat îi înfierbânta mințile. Nu-i plăceau însă ochii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe câmp un cioban care păștea oile. Când omul s-a apropiat de ei să vadă ce doresc, inculpații l-au luat la bătaie cu pumnii și picioarele, l-au legat cu funii și i-au pus peste față un cojoc. După ce ciobanul a fost imobilizat, tâlharii au plecat cu cele 325 de oi, în valoare de 600 milioane de lei. l V.I. , de 42 de ani, a fost trimis în judecată pentru tentativă la omor calificat. În 28 septembrie, inculpatul
Agenda2003-47-03-lege () [Corola-journal/Journalistic/281746_a_283075]
-
iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pentru cafea Alvorada și ciocolată Toblerone; la magazinul Victoria pentru chiloți tetra și cisme de cauciuc; la Menaj pentru Dero și cablu coaxial; la Farmacia 1 pentru vată și medicamente de import; la magazinul Vidra, cu sediul la Orăștie, pentru cojoace Alendelon; la Cugir, pentru mașini automate de spălat; la Carne, pentru carne"... (mă-ndoiesc că un student de-al meu ar pricepe această frază; și totuși, ea cuprinde o întreagă epocă nenorocită!). În continuarea aceleiași idei este relatată, în jurnal
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
multe. I le spunea din lăuntru, cu bănuieli și suferinți vechi. Altădată îl împunsese cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
semn al bucuriei și nașterii sau renaștere. Mama lui, prezentată lîngă taurină, primește de la Moș Arimin un miel și toiagul cu care să păstorească toate neamurile arimine. Strămoșul nostru are pe cap cușma specifi- ajunsă mitră la romani, poartă un cojoc lung iar pe piept are atîrnat un cap de taur și crucea. Deasupra peșterii este chipul lui Sîntu cu plete, pe care hagiografia iu-deo-cretină la-a luat cu numele de Iisus. La dreapta acestuia se vede porumbelul, șoimul ceresc, simbolul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
într-un stâlp de piatră, nu departe de satul Cârlibaba sau Gârla Babei, și de unde de sub gleznele stâlpului aceluia a început apoi a izvorî un izvor cu apă foarte rece" 372; Și tocmai când Baba Dochia lepăda cel din urmă cojoc, în loc să-l întoarcă pe dos, și rămase numai în cămașă, crezându-se că acum e scăpată, s-a pornit un ningău și un vânt ca acela, de gândeai că se prăpădește lumea, nu alta. Erau Vântoasele cari veniră lui Mărțișor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fluierând, / Pe oi, Doamne, șirăind. Râie oaie, băcăloaie, / Că de când umblăm la voi, / Am albit și noi ca voi, / Că noi pe voi că v-om vinde. Ba tu, Doamne, nu ne vinde, / Că noi ție că ți-om face / Cojoc dalb până-n pământ, / Pe la guler d-aurit, / Pe la poale d-argintit; / Colea jos pe mânecele / Scrise-s stele mărunțele; / În mijlocul spatelui / Scrisă-i luna cu lumina, / Și în fața k`eptului / Scrisă-i raza soarelui."121 Motivul podoabelor astrale este prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]