9,942 matches
-
pendulare general-particular constituie spațiul și generatorul opozițiilor, al conflictelor valorice și neînțelegerilor dintre oameni. Toți oamenii caută Binele, Îi recunosc necesitatea și Îl respectă, dar, când este vorba despre a-l gândi și Înfăptui În mod concret, fiecare individ sau colectivitate Îl va Înțelege și practica În mod diferențiat. Valorile se „degradează” de Îndată ce sunt numite (definite) și Întrebuințate efectiv de indivizi. Acesta e semnul distanței dintre om și Divinitate! Așadar ce ar fi de făcut? Să activăm chemările valorice cu fiecare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sau prognozele economico-financiare. Funcția de culturalizare. Încă de la o vârstă fragedă, copiii sunt modelați de mediul social în care trăiesc. Treptat, ei dobândesc și asimilează normele de comportament, interdicțiile, prescripțiile și restricțiile, valorile, reprezentările simbolice și categoriile de gândire specifice colectivității lor. Acest proces de „enculturare” a fost, timp de milenii, controlat în mod exclusiv de familie, de mediul social imediat (rude, vecini, prieteni) ori de instituțiile religioase și, ulterior, școlare. Odată cu creșterea influenței mass-media în societate, aceasta a devenit un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
regăsește la Flaubert sau la Gautier. Dar declasarea simbolică - ce ar risca să ducă la libertate și nebunie - trebuie să fie Însoțită de o integrare la fel de mitică Într-o societate care să Însemne un fel de ecou al aristocrației dispărute. Colectivitatea În care artistul se va introduce va trebui să regăsească trăsăturile clasei parazitare ce-l consacra altădată și să se situeze cu fermitate În afara ciclului producție-consum, pe planul activității neproductive. Flaubert a ales să le Întindă mâna peste secole lui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cărora putem valoriza și ne-am creat morala. Chiar dacă suntem, așa cum spuneam, ființe duale, iar sufletul ne este răvășit de întrebări, de lumini și de umbre, noi oamenii avem, atunci când vine vorba de manifestările noastre sociale, ca membri ai unei colectivități, o tendință spre construcție pozitivă și durabilă, devenim ființe predictibile, raționale și pozitive 1. Mergem întotdeauna să luăm autobuzul la ora la care este planificată plecarea și plătim mereu la piață prețul afișat pentru un produs și nu alt preț
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și activitate economică. Kant subliniază că morala 174 este baza vieții umane, dăruită de Dumnezeu și fără de care nu am avea acces la Dumnezeu. Vorbim aici despre morală atât ca act de conștiință, cât și ca set de reguli ale colectivității 175. Cheia dezvoltării și perfecționării dimensiunii sociale a caracterului uman, pe baza moralei elaborate și utilizate în timp, o reprezintă istoria și așezarea civilizației umane în tiparele ei naturale. Milităm pentru recunoașterea unei asemenea legități și recunoaștem în același timp
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
vorba despre "o lungă evoluție"209, până la apariția "schimbului interpersonal"210. Aceasta deoarece schimbul neeconomic nu este realizat de către indivizi liberi, raționali și conștienți de activitatea pe care o desfășoară, ci era realizat de șefi de trib sau preoți în numele colectivității pe care o reprezentau și în fruntea căreia se aflau. Schimbul interpersonal presupune existența unei noi dimensiuni a conștiinței umane și anume individualismul. Între schimbul autistic și cel interpersonal nu au existat alte forme de schimb. Omul, societatea umană, își
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nevoie, schimbul nefiind făcut întâmplător, asemeni darului, când cel care iniția operațiunea nu avea un control asupra finalității sale. Trocul presupune existența omului, individului, cu nevoile sale, cu trebuințele sale, din ce în ce mai diverse și mai sofisticate. Chiar dacă rămâne membru al unei colectivități, organizată din ce în ce mai sofisticat, omul căpătase între timp conștiință de sine și exista ca individ în lume. Schimbul autistic devenea un schimb interesat. Cu trocul începe marea aventură a economiei de schimb. Se pune capăt economiei naturale și oamenii încep să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
obligați să treacă. Darul îi scutește pe tineri de dependența și presiunea obligatorie la care ar putea fi supuși ca urmare a imposibilității de a-și asigura o locuință în startul construcției unei familii. Este, așa cum spuneam, o dependență de colectivitate, care înseamnă în același timp și contribuție "la integrarea lor în rândul lumii", pentru că în România, așa cum spunea Constantin Rădulescu Motru, a fi de caracter nu înseamnă a fi egal cu tine însuți și cu ceilalți, ci a sta cuminte
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
funcțiile lor, existența și perpetuarea naturii umane în dubla complexitate a omului de ființă, individ, egoist, cu nevoi și interese proprii, dar care nu pot fi satisfăcute decât în contextul exprimării și existenței omului ca ființă socială, aparținătoare grupului și colectivității. Nigel Dodd subliniază la rândul său că " În ciuda atenției deosebite acordată detaliului fizic (este vorba despre Einzig n.n.) definește totuși banii ca fiind mai degrabă o instituție socială decât un simplu obiect lipsit de viață"400,401. Nu orice obiect
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și mizerie. Spre deosebire de alte doctrine, "grija față de oameni" va duce la dispariția cu desăvârșire a "grijii față de om". Cei care au ieșit pe străzi la finalul deceniului opt al secolului trecut și au înlăturat socialismul, au fost "oameni" și nu "colectivități", asocieri de oameni. Fig. 9.1. Culoarul îngust al echilibrului bogăție, sărăcie, tipic socialismului Socialismul a trăit, în practica sa, un paradox extrem de vizibil și imposibil de înlăturat. A dorit, cel puțin la nivel declarativ, să asigure un nivel de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
utopii care ne-a costat multe zeci de milioane de victime și o catastrofă economică și socială. 3. Cine, pentru cine muncește? În contextul dorinței utopice de "a face bine", cu forța, tuturor, socialismul inversează relația fundamentală dintre om și colectivitate, punând accent pe problematica și problemele colectivității. Ori lucrurile, în mod natural, stau exact invers. Omul este creat pentru a-și conștientiza, înainte de toate eu-l, starea interioară, lumea proprie dominată de propriile reprezentări și construcții, și numai după aceea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de milioane de victime și o catastrofă economică și socială. 3. Cine, pentru cine muncește? În contextul dorinței utopice de "a face bine", cu forța, tuturor, socialismul inversează relația fundamentală dintre om și colectivitate, punând accent pe problematica și problemele colectivității. Ori lucrurile, în mod natural, stau exact invers. Omul este creat pentru a-și conștientiza, înainte de toate eu-l, starea interioară, lumea proprie dominată de propriile reprezentări și construcții, și numai după aceea deprinde tendința de socializare, de integrare participativă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
participativă, creatoare, în grup. Omul este o ființă duală, a cărui conștiință se află mereu în zbatere, interior-exterior și exterior-interior. Aducând discuția în context economie ne aflăm mereu într-o alegere între egoism și generozitate. Ne realizăm ca indivizi în colectivitate, prin muncă și efort de integrare, dar ne urmărim, în ascuns, în permanență, cu egoism, propriile scopuri. Această natură duală a ființei umane se înscrie, în mod firesc, în dualitatea lumii în care trăim. Există întuneric și lumină, frig și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cu gândul la ceilalți, la binele comun, la binele tuturor 1140. Ori, așa ceva este de-a dreptul utopic. Omul nu va munci decât gândindu-se la sine, la bunăstarea sa personală și la bunăstarea celor apropiați. În mintea noastră, prosperitatea colectivității din care facem parte rezultă mereu ca o sumă a prosperităților noastre individuale. Este motivul pentru care au apărut normele de conviețuire, dreptul și morala umană. Morala umană este setul de norme scrise și nescrise care impun reguli de conviețuire
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pentru care au apărut normele de conviețuire, dreptul și morala umană. Morala umană este setul de norme scrise și nescrise care impun reguli de conviețuire pentru indivizi în societate. Morala umană recunoaște dreptul fiecărui individ la emancipare, la autodeterminare în mijlocul colectivității în care trăiește. Legea apără dreptul omului la "a avea" în raport cu ceilalți oameni și cu colectivitatea din care face parte. Sigur, socialismul a profitat de sentimentele tipic umane de invidie și egoism, de răutate a celui sărac față de cel bogat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
norme scrise și nescrise care impun reguli de conviețuire pentru indivizi în societate. Morala umană recunoaște dreptul fiecărui individ la emancipare, la autodeterminare în mijlocul colectivității în care trăiește. Legea apără dreptul omului la "a avea" în raport cu ceilalți oameni și cu colectivitatea din care face parte. Sigur, socialismul a profitat de sentimentele tipic umane de invidie și egoism, de răutate a celui sărac față de cel bogat. Din acest punct de vedere putem spune că a fost o reușită. Mereu omul sărac și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de foame, a fost specifică unei întregi generații de români. Deși România ieșise din epoca luptei de clasă de mai multe decenii, aceasta se transformase în războiul birocrației cu cetățenii săi. Efectele conflictului creat și atent întreținut dintre individ și colectivitate se mai văd încă cu ochiul liber în România . Există o neîncredere patologică între oameni, iar manifestările individuale merg înspre un egoism exacerbat. Tendința spre asocieri de orice fel și este una minimă și permanent sabotată de suspiciune. Toate acestea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
clasă socială este un grup de oameni apropiați prin modul de a muncii și care dezvoltă cu timpul interese comune, printr-o conștiință de grup comună. O clasă socială este mai mult decât un grup social și mai puțin decât colectivitatea națiunilor în ansamblul său. Poziția față de mijloacele de producție rămâne pentru marxiști esențială în definirea claselor sociale. În principal, lumea se împarte simplist în exploatați și exploatatori. Exploatații nu dețineau mijloace de producție, iar exploatatorii erau proprietarii de mijloace de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în care până și copiii plini de invidie pe blugii sau telefonul mobil al colegului, stau "spate în spate" într-o lipsă de încredere vecină uneori cu dușmănia. "Capra vecinului" este un mod de a fi paralizant la nivel de colectivitate. Se merge până acolo încât tendința este nu numai de a invidia, ci pur și simplu de a desființa prin aroganță și indiferență. Din neatenție și rea voință distrugem chiar și obiectul invidiei. Efectul neîncrederii este că se generalizează trădarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Veche, anul XI, nr. 519, 23-29 ianuarie 2014. 174 Vezi și Vasile Morar, Morala elementară. Stări, praguri, virtuți, Editura Paideia, www.unibuc.ro, pp. 10-11. 175 Morală ansamblul normelor de comportare a oamenilor în societate unii față de alții și față de colectivitate. Vezi www.dexonline.ro 176 "Nimic din ce este substanțial nu i-a fost dăruit omului. El este obligat să-și facă totul". Jose Ortega y Gasset, Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001, p. 23. 177 G.F. Hegel, Prelegeri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
papa și țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani." Vezi și Manifestul partidului comunist, Editura Nemira, București, 2006, p. 9. 1081 Deși nu vom insista, vom spune că până și statul, ca modalitate modernă de organizare umană în colectivități era considerat ca fiind "...un organ de dominație de clasă, un organ de asuprire a unei clase de către o altă clasă...". Vezi și V.I. Lenin, "Statul și revoluția", în Opere, vol. 33, Editura Politică, București, 1964, p. 7. 1082 Comuniștii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ale oamenilor. În general, o instituție (iar organizațiile sunt un tip specific de instituție) este ,,entitatea care există grație legii, normelor în vigoare” <footnote Speranția, Eugeniu, Introducere în sociologie, vol. II, Casa Școalelor, București, 1944, p. 137. footnote> stabilite de colectivitate și adresate unei colectivități, este orice ,,mod de conduită instituit de colectivitate” care ,,nu depinde de fiecare voință particulară luată în parte”<footnote Durkheim, Émile (a se vedea Speranția, Eugeniu, op. cit., vol. I, p. 454). footnote>. Dacă problematica umană este
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o instituție (iar organizațiile sunt un tip specific de instituție) este ,,entitatea care există grație legii, normelor în vigoare” <footnote Speranția, Eugeniu, Introducere în sociologie, vol. II, Casa Școalelor, București, 1944, p. 137. footnote> stabilite de colectivitate și adresate unei colectivități, este orice ,,mod de conduită instituit de colectivitate” care ,,nu depinde de fiecare voință particulară luată în parte”<footnote Durkheim, Émile (a se vedea Speranția, Eugeniu, op. cit., vol. I, p. 454). footnote>. Dacă problematica umană este aspectul principal în crearea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de instituție) este ,,entitatea care există grație legii, normelor în vigoare” <footnote Speranția, Eugeniu, Introducere în sociologie, vol. II, Casa Școalelor, București, 1944, p. 137. footnote> stabilite de colectivitate și adresate unei colectivități, este orice ,,mod de conduită instituit de colectivitate” care ,,nu depinde de fiecare voință particulară luată în parte”<footnote Durkheim, Émile (a se vedea Speranția, Eugeniu, op. cit., vol. I, p. 454). footnote>. Dacă problematica umană este aspectul principal în crearea și funcționarea unei instituții, nu înseamnă că modul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
spre exemplu, În mod neașteptat, Catherine Bell ignoră un rit de amploarea pelerinajului!). În schimb, literatura de specialitate cunoaște nenumărate lucrări consacrate diverselor tipuri de comportamente rituale sau de constructe mitice. Cele mai multe sunt descrieri etnografice ale manifestărilor simbolice specifice unui colectivități sau unui grup de colectivități. Altele sunt Încercări de a extinde aria teoretică și de a Îngloba aceste descrieri, prin comparație și prin abstractizarea trăsăturilor comune, Într-o clasă mai largă. Chiar dacă aceste sinteze pot fi acuzate de aplicarea, generalizatoare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]