2,007 matches
-
înseși, conacul din Temelia pare o oază de libertate, cel puțin pentru motivul că, datorită unor particularități geografice respectivul loc nu a putut fi identificat și, deci, colectivizat, el este, de fapt, o reconstituire în miniatură a înseși ideii de colectivizare și de gospodărie comunală. Eșecul lamentabil al coloniei paradisiace este extrapolată astfel, ironic, asupra utopiei comuniste. Declinul falansterului cauzat de derizoriul fapt că Marius, enigmaticul personaj idealizat, nu acționase ca un fondator de societate utopică, ci ca un veritabil proprietar
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
binecuvântata moarte a lui Stalin. Chiar și atunci, ea își putea permite cel mult ilustrarea poveștilor "revoluționare", căci mediul în sine avea un "aspect prea capitalist". Astfel, Puiu Manu a propus o bandă desenată dedicată unui copil sovietic în perioada colectivizării URSS, Timur și băieții lui, după romanul de succes al vremii Comandantul cetății de zăpadă, opera lui Arkadii Gaidar.859 Edmond Baudouin, care se recomanda drept "autor român de bandă desenată", observa și el că în "spațiul comunist, benzile desenate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
propaganda școlară (prin cenaclul literar utecist Săgetătorul trec majoritatea scriitorilor afirmați în ultimele decenii comuniste și dincolo de supapele creatoare, tinerii își asumă aproape inconștient discursul puterii).892 Fenomenul frapant este sărăcirea limbajului în pretențiile de esențializare simbolico-metaforică, secundat de o "colectivizare a imaginarului poetic de către conștiința supremă a partidului", eșuând într-un "fundamentalism liric" și un "cod al devoțiunii, al statorniciei și permanenței", cultul poeziei, al eroilor și al strămoșilor fiind puse în slujba "transcendenței partidului unic și a conducătorului iubit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
univers propriu întors pervers asupra universului copilăriei", dând naștere la trei tipuri de romane angajate: ale ilegalității (plasate în mediul citadin, în care muncitori sau comuniști, uteciști sau copii sabotează producția de război germană Francisc Munteanu sau Eugen Barbu), ale colectivizării (romane ale "Estului sălbatic", cu "cowboy proletari" Francisc Munteanu, Dinu Săraru, Zaharia Stancu, Ion Lăncrănjan), și ale șantierului (din nou Francisc Munteanu), în care se regăsesc preponderent trei tipuri de personaje: ilegalistul fără tradiție revoluționară, muncitorul tânăr care vine în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
livada mea. Și de atunci, fie vară fie iarnă, fata îl aștepta pe moșul Gheorghe, care-i aducea ba fragi, ba mure ori alte roade ale pădurii, ținând-o în brațele bătătorite de munca ogorului, împuținat de noile legi ale colectivizării. Nu-și putea da seama de ce se simțea așa de bine în brațele moșului Gheorghe, de ce o privea așa de galeș și sfătos, de ce vorbele erau așa de calde, cum nu se simțise niciodată în mâinile „tatălui Ionescu”. Iar moșul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
În date, personaje, impresii este supraîncărcat cu semne și semnificații motivice În variații recurente. Trăirile copilăriei și adolescenței, ale iubirii și prieteniei sînt În mod sistematic recuperate, adîncite, reevaluate. O altă categorie de motive sînt cele istorice. Să luăm exemplul colectivizării, așa cum apare ea În cele două planuri ale romanului: „Plenara CC al PMR face bilanțul activității desfîșurate de partid În domeniul transformării socialiste a agriculturii. În prezența a 11 000 de țărani are loc sesiunea extraordinară a Marii Adunări naționale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ea În cele două planuri ale romanului: „Plenara CC al PMR face bilanțul activității desfîșurate de partid În domeniul transformării socialiste a agriculturii. În prezența a 11 000 de țărani are loc sesiunea extraordinară a Marii Adunări naționale, consacrată terminării colectivizării agriculturii. „Pămînturi zvîrcolindu-se, pulverizate, prin văzduh. Un oraș cuprins de vijelie, În care personajul caută o stradă, o casă, un prieten. Un coleg de armată. Un coleg de pe front. Acolo, demult, departe, au fost neasemuți eroi. Orașul este pustiu, straniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
etice. Spiritul său pur, descoperirea antiumanului În lume se opune categoric regimului. Regimul apare În toată nuditatea sa, deghizat, În limbajul patetic și ipocrit, de lemn, al documentelor de partid. Hotărîri CC PRM și PCR despre reforma agrară, naționalizare și colectivizare, Învățămînt și sănătate, sunt istoria În sine, proiectată apoi În planul imaginarului, definind condițiile vieții și a destinelor. Petru Maier-Bianu nu pictează cu o singură culoare neagră, nu biciuie cu slogane, nu caracterizează, ci arată totul, dar totul - binele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
din Ardeal că, „Dragă vere, prin prezenta și prin primele rânduri de scrisoare țin să-ți comunic că sunt bine sănătos care sănătate ți-o doresc și ție. Pe aici pe la Făget e bine, că a Început și la noi colectivizarea care s-o făcut de astă toamnă și o să avem de acum Înainte un geaceu și o să ne pună și curent electric. Cu Învățătura am numai note de zece și așteptăm Încă să vii În vacanță ca să mergem cu ghibolii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
trăznea? Da io nu te-am spus la nimeni. Cu drag al tău văr care te iubește. Salut voios de pionier!” Închizi ochii și te gândești la satul mic ascuns Într-o căldare a dealurilor, Înconjurat de păduri, la Încheierea colectivizării, la lumina electrică, la râpele adânci pline de urzici și de brusturi, la ulița bunicii, la pârâu, la fântâna cu apă rece ca gheața, la căpițele de fân, la cânepa pusă la Înmuiat În Târnava, la pomii din grădină plini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Poate pică vreo gumă de mestecat. Banalitate. Plenara C.C. al P.M.R face bilanțul activității desfășurate de partid În domeniul transformării socialiste a agriculturii. În prezența a 11000 de țărani are loc sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale consacrată terminării colectivizării agriculturii. Pământurile zvârcolindu-se, pulverizate, prin văzduh. Un oraș cuprins de vijelie. În care personajul caută o stradă, o casă, un prieten. Un coleg de armată. Un coleg de pe front. Acolo, demult, departe, au fost neasemuiți eroi. Orașul este pustiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
satelit artificial trăgând o linie grăbită de la est spre vest. Asta da, ispravă! Spune unchiul și intră În casă. Tu bei palincă. De două ceasuri. Gata să supradimensionezi. Gata să subdimensionezi. Puțin Îți pasă. Unchiul s-a Împăcat cu ideea colectivizării. Fură cât poate. Ca paznicii. Îți povestește de porcii de ruși când a fost el prizonier În Dombas. Și plânge. Dar Îți vorbește și de fasciștii germani care au ars oamenii de vii În cuptoare. Pe poliță Îți arată cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
albă, pe care s-a făcut că nu-l pricepe, să vină urgent să stea la ea. Era o femeie extraordinară, așa își imagina că fuseseră pe vremuri bazilesele. Stăpânea, ca și acelea, într-o zonă în care nu pătrunsese colectivizarea, o casă de munte, cu pereții jupuiți pe dinafară, dar mereu proaspăt văruiți pe dinăuntru, cu cerdac, ogradă și livadă, în apropierea unei mânăstiri cu zidurile ronțăite de vreme și înverzite de mușchi fin, de unde răzbătea la ceasuri exacte sunetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
agriculturii a avut efecte pozitive și negative. Efectele pozitive sunt reinstaurarea economiei libere de piață, reconstituirea dreptului de proprietate funciară, desființat în mod brutal în perioada comunistă, prin care s-a înlăturat marea nedreptate care s-a făcut țăranilor prin colectivizare; recăpătarea demnității acestora prin revenirea la statutul de proprietari și eliminarea statutului de simpli proletari agricoli. Reforma a avut însă și numeroase efecte negative: formarea unei mici proprietăți pulverizate; numărul mare de exploatații individuale de mici dimensiuni decapitalizate și viabilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din agricultura țării noastre a fost influențată de frecventele schimbări ale legislației, de reformele agrare înfăptuite și de schimbările politice care au avut loc. Perioada socialistă a adus cu sine desființarea mișcării cooperatiste din țara noastră și inițierea procesului de colectivizare. Experiența trăită de țăranii români în această perioadă a indus în mentalitatea acestora o impresie negativă despre ideea de asociere. Aspectul cel mai negativ al agriculturii din această perioadă a fost colectivizarea forțată și deposedarea țăranilor de dreptul de proprietate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperatiste din țara noastră și inițierea procesului de colectivizare. Experiența trăită de țăranii români în această perioadă a indus în mentalitatea acestora o impresie negativă despre ideea de asociere. Aspectul cel mai negativ al agriculturii din această perioadă a fost colectivizarea forțată și deposedarea țăranilor de dreptul de proprietate individuală asupra pământului. Înlocuirea proprietății individuale cu cea colectivă și transformarea foștilor proprietari în simpli muncitori agricoli a avut efecte negative, care stau la baza situației de criză prin care trece agricultura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
străine mai ieftine. 3. Ungaria Sistemul cooperatist din această țară are o istorie de scurtă durată, comparativ cu alte țări din regiune dar a avut o importanță majoră în sectorul agricol. Venirea comuniștilor la putere a însemnat debutul procesului de colectivizare a agriculturii, apariția cooperativelor de producție și transformarea cooperativelor de stocare și de marketing în cooperative de consum. Colectivizarea a continuat până în anul 1979, alături de marile unități colectiviste cu o suprafață medie de 4000 5000 ha. apărând și cooperative de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
țări din regiune dar a avut o importanță majoră în sectorul agricol. Venirea comuniștilor la putere a însemnat debutul procesului de colectivizare a agriculturii, apariția cooperativelor de producție și transformarea cooperativelor de stocare și de marketing în cooperative de consum. Colectivizarea a continuat până în anul 1979, alături de marile unități colectiviste cu o suprafață medie de 4000 5000 ha. apărând și cooperative de dimensiuni mai mici. Ca o particularitate a evoluției sectorului cooperatist din agricultura acestei țări amintim procesul de diversificare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în totalitate neutralitatea politică. 3. 2. 4. Cooperația agricolă în perioada socialistă Venirea la putere a Partidului Comunist în România, a marcat trecerea de la mica proprietate privată la așa numita " mare producție socialistă", întemeiată pe proprietatea de stat. Procesul de colectivizare a agriculturii românești a fost inițiat în anul 1949, când a fost adoptat în cadrul ședinței plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3 5 martie "Programul pentru organizarea pe baze socialiste a agriculturii". Necesitatea socializării agriculturii românești prevăzută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a agriculturii hotărât în 1949 a fost conceput ca un proces de lungă durată și s-a încheiat într-o perioadă mai scurtă decât cea stabilită inițial. Astfel, el s-a încheiat în primăvara anului 1962 odată cu finalizarea procesului de colectivizare forțată. Acest proces urma să se desfășoare pe două direcții principale, și anume: -crearea sectorului de stat în agricultură înfăptuirea procesului de colectivizare În urma realizării procesului de organizare a agriculturii românești pe baze socialiste au rezultat două sectoare de bază
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
decât cea stabilită inițial. Astfel, el s-a încheiat în primăvara anului 1962 odată cu finalizarea procesului de colectivizare forțată. Acest proces urma să se desfășoare pe două direcții principale, și anume: -crearea sectorului de stat în agricultură înfăptuirea procesului de colectivizare În urma realizării procesului de organizare a agriculturii românești pe baze socialiste au rezultat două sectoare de bază: cel de stat reprezentat de Întreprinderile Agricole de Stat și cel cooperatist (colectivist) reprezentat prin Cooperativele Agricole de Producție. Evoluția numerică a celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
la valoarea medie a fondurilor fixe la 100 hectare de teren din CAP adăugăm și fondurile fixe ale Stațiunilor pentru Mecanizarea Agriculturii). Motivul acestui tratament diferențiat în ceea ce privește investițiile, este rolul propagandistic atribuit de către Partidul Comunist IAS-urilor în procesul de colectivizare a agriculturii, ele trebuind să demonstreze superioritatea "Marii producții socialiste" și a modelului socialist de organizare a agriculturii. Până la înfăptuirea reformei agrare din 1945, proprietatea de stat din agricultura țării noastre era nesemnificativă. Ca urmare ea nu a fost prezentată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
o constituie așa-numitele Cooperative Agricole de Producție, care a devenit, începând cu anul 1962, forma cea mai importantă ce a deținut până în anul 1989 o pondere de peste 60% din suprafața agricolă a țării. Așa cum am mai spus, procesul de colectivizare a agriculturii românești, conceput după modelul sovietic de organizare a acestui sector de activitate, a fost inițiat în martie 1949 ca un proces de durată, ce avea să se întindă pe mai mult de 12 ani. Într-o primă fază
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
românești, conceput după modelul sovietic de organizare a acestui sector de activitate, a fost inițiat în martie 1949 ca un proces de durată, ce avea să se întindă pe mai mult de 12 ani. Într-o primă fază, activitatea de colectivizare s-a manifestat prin apariția unor forme simple de cooperare numite întovărășiri agricole. Acestea, erau considerate forme inferioare de cooperare, menite să facă trecerea spre formele superioare reprezentate de către cooperativele agricole de producție de tip comunist. În cadrul întovărășirilor agricole, pământul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în Gospodării Agricole Colective. După 1962 forma întovărășirilor agricole s-a mai păstrat, în mod sporadic, doar în zona de munte deținând o pondere de doar 2,8% din totalul suprafeței agricole din țara noastră. Încheierea oficială a procesului de colectivizare din agricultura României în anul 1962 avea să aducă modificări radicale în structura agrară pe forme de proprietate. Astfel, dacă în anul 1945 proprietatea privată asupra terenurilor agricole era predominantă iar celelalte forme dețineau ponderi nesemnificative în totalul terenurilor agricole
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]