8,582 matches
-
încăpere din spate, în ceea ce noi, copiii comuniști denumeam „curtea blocului“. Am rămas în așteptare timp de o oră și jumătate într-o cămăruță de 1,8 pe 4 metri, bănuiesc o fostă ghenă de gunoi. Mulți pensionari care primeau colete din străinătate, de la copii, arzând de nerăbdare să intre în posesia cutiei de carton purtând însemnele Poștei Canadiene, în cele mai multe cazuri, proletari. I-am oprit de două ori pe unii care doreau să facă o listă de așteptare. Vechile reflexe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sigilare“. De fapt, Marius Marian Șolea e convins că aceste pachete nici măcar nu au existat. „E o chestiune de o banalitate evidentă: nici nu exista locul fizic, în MCC, care e un minister minuscul, de a recepționa 10.000 de colete. Nu se puteau recepționa decât în Sala Palatului și în Sala Sporturilor. Dar nu s-a recepționat niciodată nimic“, afirmă Șolea. „Ministerul groazei, demnitarii crimei“ Faptul că până acum pare că a luptat în zadar îl macină pe Marius Marian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
ajuns deja la 864 de pagini. Și crește. Povestea e veche Ministerul Culturii s-a săturat de acuzațiile lui Șolea. Admite că s-au făcut „mici erori“, dar afirmă că alte ilegalități n-au existat. „Povestea celor 10.000 de colete nu este nouă și nici atât de senzațională cum pare. Grație domnului Șolea, este redescoperită la intervale de timp, cu mereu proaspătă uimire, de câte o publicație. Programul - inițiat de MAE - a fost verificat de două controale ale Curții de Conturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
RON - regiune organizator nucleolară cu fibra de cromatină despiralizată propice transcrierii genelor tibozomale (pentru ARNr 18S și 25S); aflat în citoplasma celulei gazdă (× 75 000). Cel mai tipic caz de transformare malignă la plante este acela al bolii cancerului de colet sau al teratoamelor vegetale induse de plasmidul Ti din bacteria Agrobacterium tumefaciens. Plasmidul Ti își trage denumirea de la capacitatea sa de a induce o dezvoltare tumorală a celulei infectate (Ti = Tumor Inducing). Doar o parte a plasmidului Ti se integrează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se diferențiază un lăstar cvasinormal, prezentând rădăcini, tulpină și frunze (din Lewin, 2000). ChON Un sector din citoplasma bacteroidului Agrobacterium tumefaciens, bogat în incluzii cu metabutirat, aflat în citoplasma celulei gazdă în imediata vecinătate a nucleului acesteia. Asemenea cancere de colet au fost întâlnite la numeroase plante dicotiledonate. Din asemenea teratoame pot fi generate plante întregi care diferențiază tulpini, frunze și rădăcini (fig. 33.3). 33.2. INTRODUCERE ÎN STUDIUL TUMORIGENEZEI VEGETALE INDUSĂ DE BACTERII DIN GENUL AGROBACTERIUM Speciile genului Agrobacterium
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ale microbiotei edafice, cele mai multe dintre ele fiind forme saprofite și doar unele induc boli neoplazice. În categoria acestora din urmă sunt incluse Agrobacterium rhizogenes care produce boala rădăcinilor firoase, A. rubi produce boala galelor, A. tumefaciens produce boala cancerului de colet și A. vitis care produce cancerul de colet al viței de vie. Prima raportare a bolii cancerului de colet datează din anul 1853 și este atribuită lui Fabre și lui Dunal. În anul 1897, Cavara a identificat agentul acestei boli
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
saprofite și doar unele induc boli neoplazice. În categoria acestora din urmă sunt incluse Agrobacterium rhizogenes care produce boala rădăcinilor firoase, A. rubi produce boala galelor, A. tumefaciens produce boala cancerului de colet și A. vitis care produce cancerul de colet al viței de vie. Prima raportare a bolii cancerului de colet datează din anul 1853 și este atribuită lui Fabre și lui Dunal. În anul 1897, Cavara a identificat agentul acestei boli, la vița de vie. Acesta a fost denumit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
urmă sunt incluse Agrobacterium rhizogenes care produce boala rădăcinilor firoase, A. rubi produce boala galelor, A. tumefaciens produce boala cancerului de colet și A. vitis care produce cancerul de colet al viței de vie. Prima raportare a bolii cancerului de colet datează din anul 1853 și este atribuită lui Fabre și lui Dunal. În anul 1897, Cavara a identificat agentul acestei boli, la vița de vie. Acesta a fost denumit Agrobacterium vitis. În anul 1907, Smith și Townsend au identificat A
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lui Fabre și lui Dunal. În anul 1897, Cavara a identificat agentul acestei boli, la vița de vie. Acesta a fost denumit Agrobacterium vitis. În anul 1907, Smith și Townsend au identificat A. tumefaciens ca agent inductor al cancerului de colet la planta ornamentală Argyranthemum frutescens. În anul 1947, Braun efectuează studii complexe asupra factorilor responsabili de inițierea tumorilor în cancerul de colet și dovedește că țesuturile vegetale tumorale sterile pot prolifera indefinit în medii de cultură lipsite de hormoni vegetali
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Agrobacterium vitis. În anul 1907, Smith și Townsend au identificat A. tumefaciens ca agent inductor al cancerului de colet la planta ornamentală Argyranthemum frutescens. În anul 1947, Braun efectuează studii complexe asupra factorilor responsabili de inițierea tumorilor în cancerul de colet și dovedește că țesuturile vegetale tumorale sterile pot prolifera indefinit în medii de cultură lipsite de hormoni vegetali. El consideră că celulele tumorale vegetale au fost „transformate” sub acțiunea unui principiu inductor de tumori (TIP) derivat din Agrobacterium. În anul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inductor de tumori, desemnat plasmidul Ti și emit ipoteză că TIP este probabil un component al acestui plasmid. În anul 1977, Zambryski și colaboratorii descoperă că regiunea T-ADN a plasmidului Ti este prezentă în genomul celulelor din tumorile de colet, iar acest T-ADN este de fapt, TIP-ul. În anul 1980, Guyon și colaboratorii dezvoltă conceptul opinei, potrivit căruia sinteza opinelor de către celulele vegetale transformate creează o nișă ecologică pentru tulpina infectantă de Agrobacterium. În anul 1983, Zambryski și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
competiție cu IAA pentru proteinele de legare la auxine. Cea de a doua clasă de gene din T-ADN codifică pentru enzimele implicate în sinteza aminoacizilor cu greutate moleculară redusă și a derivaților fosfatici glucidici numiți opine. În cancerele de colet și în rădăcinile firoase au fost identificate peste 20 opine diferite, dar numai unele dintre ele sunt codificate în T-ADN al oricărei tulpini de Agrobacterium (Dessaux și colab., 1993). Sușele de Agrobacterium posedă plasmidul Ti în care se află
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
deși nu sunt direct implicate în tumorigeneza vegetală, opinele reprezintă un substrat chimic de creștere pentru Agrobacterium, precum și un stimulent al schimbului conjugativ pentru plasmidul Ti și pentru chemotaxis (Kim și colab., 2001). Apariția tumorilor vegetale de tip „cancer de colet” reprezintă o funcție a interacțiunii factorilor de mediu, patogenului și plantei gazdă constituind așa numitul triunghi al bolii cancerului de colet. Pentru apariția tumorii este necesară existența unei gazde permisive, a unor condiții de mediu care să favorizeze patogeneza. Diferitele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
schimbului conjugativ pentru plasmidul Ti și pentru chemotaxis (Kim și colab., 2001). Apariția tumorilor vegetale de tip „cancer de colet” reprezintă o funcție a interacțiunii factorilor de mediu, patogenului și plantei gazdă constituind așa numitul triunghi al bolii cancerului de colet. Pentru apariția tumorii este necesară existența unei gazde permisive, a unor condiții de mediu care să favorizeze patogeneza. Diferitele strategii de control al bolii țintesc colțurile specifice ale așa numitului triunghi al cancerului de colet, printre care dezvoltarea rezistenței plantei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
triunghi al bolii cancerului de colet. Pentru apariția tumorii este necesară existența unei gazde permisive, a unor condiții de mediu care să favorizeze patogeneza. Diferitele strategii de control al bolii țintesc colțurile specifice ale așa numitului triunghi al cancerului de colet, printre care dezvoltarea rezistenței plantei gazdă la infecție, eliminarea agentului patogen A. tumefaciens sau asigurarea unor condiții de mediu care să prevină infecția (Escobar și Dandekar, 2003) (fig. 33.5). Prima cerință controlabilă de mediu pentru manifestarea bolii este rănirea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Ward și colaboratorii (2002), pe de o parte, și Zhu și colaboratorii (2003), pe de alta, au constatat că plantele transgenice de Arabidopsis care exprimă ARN antisens VIP1 și ARN antisens pentru histona H2A-1 manifestă rezistență la boala cancerului de colet. Dar, mecanismele moleculare din planta gazdă pe care le exploatează A. tumefaciens în cursul infecției servesc altor funcții fiziologice ale plantei gazdă, astfel că silențierea unor asemenea gene endogene trebuie să aibă efecte pleiotropice negative. Silențierea oncogenelor reprezintă o altă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fiziologice ale plantei gazdă, astfel că silențierea unor asemenea gene endogene trebuie să aibă efecte pleiotropice negative. Silențierea oncogenelor reprezintă o altă strategie în rezistența mediată prin silențiere genică posterioară transferului T-ADN (PTGS) care interferă cu dezvoltarea tumorilor de colet, urmare a integrării T-ADN în genomul plantei. Expresia bacteriooncogenelor iaaM, iaaH și ipt în celulele plantelor transformate se asociază cu sinteza rapidă a auxinei și citokininei care inițiază și asigură progresia tumorigenezei. Aceste oncogene prezintă un înalt conservatorism de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
caracterizate (Escobar și colab., 2001). Plantele transformate de Arabidopsis, Lycopersicon esculentum și Juglans regia prin utilizarea de constructe autocomplementare ARN desemnate să inițieze PTGS pentru bacteriooncogenele iaaM și ipt au manifestat o rezistență de un spectru restrâns la tumorigeneza de colet. Jamison (2001) a inoculat semințe de tomate (Lycopersicum esculentum) cu Agrobacterium tumefaciens și după cinci săptămâni de la inoculare a examinat plantulele pentru identificarea efectului. Plantele de tip sălbatic au dezvoltat tumori vizibile de colet și o creștere întârziată, pe când cele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un spectru restrâns la tumorigeneza de colet. Jamison (2001) a inoculat semințe de tomate (Lycopersicum esculentum) cu Agrobacterium tumefaciens și după cinci săptămâni de la inoculare a examinat plantulele pentru identificarea efectului. Plantele de tip sălbatic au dezvoltat tumori vizibile de colet și o creștere întârziată, pe când cele inoculate cu T-ADN în care bacteriooncogenele iaaM și ipt au fost silențiate au prezentat o creștere normală, fără apariția de cancere de colet (fig. 33.6). Rezistența a fost corelată cu o descreștere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
efectului. Plantele de tip sălbatic au dezvoltat tumori vizibile de colet și o creștere întârziată, pe când cele inoculate cu T-ADN în care bacteriooncogenele iaaM și ipt au fost silențiate au prezentat o creștere normală, fără apariția de cancere de colet (fig. 33.6). Rezistența a fost corelată cu o descreștere substanțială a ARNm specific pentru bacteriooncogenele iaaM și ipt în plantă și o acumulare a unei molecule mici de ARN de interferență omolog acestor două tipuri de ARNm specific bacteriooncogenelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
1999) și ale lui Yue și colaboratorii (1999) efectuate la vița de vie, precum și la tutun (brevetul # 6172280 din SUA) au dovedit că expresia ectopică în plantă a unui construct cu transgena virE2 deletată conferă rezistență la boala cancerului de colet. Deleția a afectat ultimii 215 aminoacizi de la terminalul carboxil prin care a fost eliminat domeniul de legare a ADN monocatenar al virE2. Nu s-a precizat care este mecanismul exact al rezistenței, dar Escobar și Dandekar (2003) emit ipoteza că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
2001) au demonstrat că produșii virE2 interacționează cu lipidele membranare spre a forma mari canale de porți de voltaj, ceea ce ridică problema dacă expresia constitutivă a lui virE2 compromite procesele fiziologice ale plantei. Figura 33.6. Rezistența la tumori de colet indusă de silențierea bacteriooncogenelor iaaM și ipt din T-ADN. A. plantă de tip sălbatic care prezintă o dezvoltare masivă a galei tumorigenice și dezvoltare redusă (pitică); B. o plantă transgenică cu silențierea bacteriooncogenelor prezentând creștere normală. Se văd două
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inoculare în tulpina centrală (indicate prin săgeți) (din Jamison, 2001). Prezența ubicvitară a lui Agrobacterium tumefaciens care deține mecanisme eficiente de evaziune a sistemului de apărare al plantelor gazdă face ca după un secol de investigații asupra bolii cancerului de colet aceasta să continue să prezinte un impact considerabil în vii și livezi, la scară mondială. Acum trei decenii s-a dezvoltat strategia biocontrolului asupra acestei boli cu introducerea lui Agrobacterium radiobacter K84 care a generat o nouă paradigmă în controlul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
procesului de transformare din planta gazdă au permis schimbarea atenției de la focusarea controlului bolii de la A. tumefaciens la planta gazdă susceptibilă după cum s-a evidențiat de către prima generație de plante transgenice care posedă rezistență de novo la boala cancerului de colet. Continuă să fie elucidați determinanții genetici ai susceptibilității la această boală și este de așteptat ca potențialul de transformare să devină un factor manipulabil la plantele de cultură cu aplicații fitopatologice clare în câmp și aplicații biotehnologice în laborator (Escobar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ca potențialul de transformare să devină un factor manipulabil la plantele de cultură cu aplicații fitopatologice clare în câmp și aplicații biotehnologice în laborator (Escobar și Dandekar, 2003). Moore și colaboratorii (1997) au analizat diversitatea opinelor din 43 tumori de colet apărute natural pe diferite specii de plante spre a identifica prezența agropinei, crisopinei, iminodiacidului, imidodiacidului asemănător leucinopinei (IDA-B), manopinei, octopinei, nopalinei, DL și LL-succinamopinei și heliopinei. Nopalina este cea mai comună opină în tumori de colet ale cireșului, murului, viței
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]