1,463 matches
-
în colivia superioară de pornire (până la 90%) de aceea se adoptă pentru aceasta, materiale cu proprietăți termice adecvate, de natura bronzului. Având în vedere prezența celor două colivii rotorice, conectate electric în paralel, se adoptă pentru studiul motorului cu dublă colivie o schemă echivalentă, prezentată în fig.5.63 d). Indicii p și f se referă la colivia de pornire, respectiv de funcționare. Parametrii acestor colivii se exprimă (aproximativ) în funcție de alunecare, se determină impedanța echivalentă pentru diferite valori ale lui s
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
adecvate, de natura bronzului. Având în vedere prezența celor două colivii rotorice, conectate electric în paralel, se adoptă pentru studiul motorului cu dublă colivie o schemă echivalentă, prezentată în fig.5.63 d). Indicii p și f se referă la colivia de pornire, respectiv de funcționare. Parametrii acestor colivii se exprimă (aproximativ) în funcție de alunecare, se determină impedanța echivalentă pentru diferite valori ale lui s, se calculează curentul I1, se pot deduce puterile, cuplurile și randamentul, trasânduse caracteristicile care prezintă interes. Diagrama
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
celor două colivii rotorice, conectate electric în paralel, se adoptă pentru studiul motorului cu dublă colivie o schemă echivalentă, prezentată în fig.5.63 d). Indicii p și f se referă la colivia de pornire, respectiv de funcționare. Parametrii acestor colivii se exprimă (aproximativ) în funcție de alunecare, se determină impedanța echivalentă pentru diferite valori ale lui s, se calculează curentul I1, se pot deduce puterile, cuplurile și randamentul, trasânduse caracteristicile care prezintă interes. Diagrama curentului primar, I1, este constituită dintr-o porțiune
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
alunecărilor mici și o a treia porțiune plasată pe o curbă ce racordează cele două cercuri C1 și C2 (notată cu R) care corespunde unor valori intermediare ale alunecării. Pentru a deduce caracteristica M = f(s) a motorului cu dublă colivie se poate utiliza cu aproximație principiul suprapunerii efectelor, adică se consideră că rotorul cu dublă colivie se manifestă printr-un cuplu rezultant egal cu suma cuplurilor corespunzătoare fiecărei colivii luate separat (fig.5.64 b). Colivia de pornire, având rezistența
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
C1 și C2 (notată cu R) care corespunde unor valori intermediare ale alunecării. Pentru a deduce caracteristica M = f(s) a motorului cu dublă colivie se poate utiliza cu aproximație principiul suprapunerii efectelor, adică se consideră că rotorul cu dublă colivie se manifestă printr-un cuplu rezultant egal cu suma cuplurilor corespunzătoare fiecărei colivii luate separat (fig.5.64 b). Colivia de pornire, având rezistența echivalentă mare, se manifestă printr-o caracteristică M = f(s) cu alunecare critică mai mare decât
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Pentru a deduce caracteristica M = f(s) a motorului cu dublă colivie se poate utiliza cu aproximație principiul suprapunerii efectelor, adică se consideră că rotorul cu dublă colivie se manifestă printr-un cuplu rezultant egal cu suma cuplurilor corespunzătoare fiecărei colivii luate separat (fig.5.64 b). Colivia de pornire, având rezistența echivalentă mare, se manifestă printr-o caracteristică M = f(s) cu alunecare critică mai mare decât 1, curba 2 fig. 5.64 b), iar colivia de pornire, de secțiune
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
a motorului cu dublă colivie se poate utiliza cu aproximație principiul suprapunerii efectelor, adică se consideră că rotorul cu dublă colivie se manifestă printr-un cuplu rezultant egal cu suma cuplurilor corespunzătoare fiecărei colivii luate separat (fig.5.64 b). Colivia de pornire, având rezistența echivalentă mare, se manifestă printr-o caracteristică M = f(s) cu alunecare critică mai mare decât 1, curba 2 fig. 5.64 b), iar colivia de pornire, de secțiune mare, deci de rezistență echivalentă mică determină
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
suma cuplurilor corespunzătoare fiecărei colivii luate separat (fig.5.64 b). Colivia de pornire, având rezistența echivalentă mare, se manifestă printr-o caracteristică M = f(s) cu alunecare critică mai mare decât 1, curba 2 fig. 5.64 b), iar colivia de pornire, de secțiune mare, deci de rezistență echivalentă mică determină o dependență M = f(s) cu alunecare critică mică, curba 1 din fig. 5.64 b). Pe ansamblu, rotorul se comportă, în ceea ce privește cuplul rezultant, prin curba 3 obținută prin
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
1 din fig. 5.64 b). Pe ansamblu, rotorul se comportă, în ceea ce privește cuplul rezultant, prin curba 3 obținută prin sumarea punct cu punct a ordonatelor curbelor 1 și 2. Se observă din reprezentarea M = f(s) că motorul cu dublă colivie are cuplu mare de pornire, apropiat de valoarea sa critică (maximă). O sinteză a caracteristicilor M = f(s) și I = f(s) pentru diverse tipuri de rotoare utilizate în practică este prezentată în fig.5.65. Curba 1 reprezintă dependența
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
toate tipurile de rotoare. Se observă că în toate situațiile curentul de pornire este de aproximativ 4 ori mai mare decât cel nominal. Alura caracteristicilor M = f(s) diferă, însă, mult în funcție de construcția rotorului. De exemplu, la motoarele cu dublă colivie cuplul de pornire este destul de apropiat ca valoare de cuplul critic, în timp ce la motoarele cu colivie normală, cu bare rotunde, acesta este redus, situându-se la 40% din valoarea nominală. În general, cea mai mare valoare relativă a cuplului critic
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
4 ori mai mare decât cel nominal. Alura caracteristicilor M = f(s) diferă, însă, mult în funcție de construcția rotorului. De exemplu, la motoarele cu dublă colivie cuplul de pornire este destul de apropiat ca valoare de cuplul critic, în timp ce la motoarele cu colivie normală, cu bare rotunde, acesta este redus, situându-se la 40% din valoarea nominală. În general, cea mai mare valoare relativă a cuplului critic se obține la motoarele cu rotor bobinat. Evident, prețul acestor motoare este mai mare, în plus
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
frânare de valori ridicate, degajarea căldurii corespunzătoare pj2 în exteriorul mașinii pe rezistențele suplimentare. Evident, costurile motorului cu rotor bobinat, a reostatelor de reglaj, a echipamentelor de comutație, a releelor etc. sunt mult mai mari decât în cazul mașinii în colivie. 5.7.3 Frânarea mașinii asincrone prin trecerea în regim de generator Există două modalități de trecere în regim de generator asincron: una însoțită de recuperarea energiei mecanice, alta - fără recuperarea energiei. 5.7.3.1 Frânarea prin trecerea în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și frecvență depind de turația rotorului și de mărimea curentului continuu, de excitație. Mașina devine generator sincron în construcție inversată (statorul - excitat în c.c. este inductor, iar rotorul este indusul) conectat în scurtcircuit (totdeauna la mașinile cu rotor în colivie). Puterea electrică corespunzătoare celei mecanice, intrată prin rotor, se disipă pe rezistența proprie a înfășurării, provocând încălzirea acesteia. Generatorul sincron în scurtcircuit, prin cuplul său de sens contrar celui aplicat din exterior de inerția maselor în rotație, frânează rotirea, ceea ce
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
funcționarea ca motor, dar cu alunecare mărită. În concluzie: pentru o frânare cât de cât eficientă, la alimentarea monofazată a statorului este necesară și creșterea rezistenței înseriate în circuitul rotoric dacă mașina este cu inele. La mașinile cu rotor în colivie, frânarea prin conectare monofazată nu este eficientă decât dacă sunt realizate cu rezistență rotorică mare (cum este cazul servomotoarelor asincrone cu rotor din aluminiu, în formă de pahar sau a motoarelor cu rotor masiv în forme adecvate). 5.8 REGIMURI
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
CAF) se obține dacă rotorul MAB este antrenat de un motor a cărui turație este de obicei variabilă, obținându-se și f2 = variabil. În cele mai multe dintre aplicațiile frecvente, CAF este antrenat tot de un motor asincron MA, cu rotor în colivie cu posibilitatea schimbării numărului de poli, constituind împreună cu acesta o construcție monobloc, fig. 5.78 a). Dacă se notează cu n1MA turația de sincronism a motorului MA , în funcție de succesiunea de alimentare a înfășurării trifazate a MA, se obțin valorile frecvenței
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se pornește cu AT, cât trebuie să fie aleasă tensiunea secundară a AT din momentul pornirii, pentru a se obține curentul de linie egal cu cel de la pct. d). P.5.16 Un motor asincron trifazat MA cu rotor în colivie est pornit cu un AT, astfel încât curentul de linie absorbit de la rețea este egal cu cel nominal al MA. La încercarea în scurtcircuit de probă cu rotor calat, tensiunea aplicată 238 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
În cazul de față este vorba de un motor cu cuplu ridicat și curent de pornire scăzut. Aceste cerințe se au în vedere la proiectare și se reflectă în valorile anumitor parametri ai înfășurărilor; în situația dată rotorul este cu colivie dublă, dacă este în scurtcircuit sau - cu crestături de dimensiuni extinse pe rază dacă este cu rotor bobinat. În continuare se urmărește determinarea tuturor parametrilor schemei echivalente. Din funcționarea la gol se obține factorul de putere corespunzător, adică: Se poate
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
baza câmpului învârtitor - inductor, produs de o înfășurare bifazată plasată pe armătura statorică, alimentată de la un sistem bifazat de tesiuni de frecvență f1[61 - 69, 74, 75]. Rotorul poate fi bobinat, cu înfășurare bifazată legată la inele, sau polifazată (în colivie, de exemplu), care poate fi substituită, de asemenea, printr-o înfășurare bifazată. Mașina poate furniza, prin rotor, o putere mecanică la un anumit cuplu cu o anumită turație, diferită de cea de sincronism, iar frecvența curenților induși în rotor este
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
inducție trifazate se folosesc frecvent ecuațiile din teoria celor două axe, adică mașina trifazată se aduce prin transformări convenabile la o mașină bifazată echivalentă, care dispune de două înfășurări în cuadratură-pe stator și alte două înfășurări în cuadratură-pe rotor, echivalentă coliviei la mașina cu rotor în scurtcircuit. Mașina bifazată de inducție, având două înfășurări pe stator și colivie în rotor poate fi interpretată ca model fizic de studiu al mașinii trifazate [1, 2, 5, 55-59, 63-71, 77 85, 89, 90]. Diferența
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
transformări convenabile la o mașină bifazată echivalentă, care dispune de două înfășurări în cuadratură-pe stator și alte două înfășurări în cuadratură-pe rotor, echivalentă coliviei la mașina cu rotor în scurtcircuit. Mașina bifazată de inducție, având două înfășurări pe stator și colivie în rotor poate fi interpretată ca model fizic de studiu al mașinii trifazate [1, 2, 5, 55-59, 63-71, 77 85, 89, 90]. Diferența dintre mașina bifazată și cea trifazată, în regim simetric, constă în faptul că parametrii diferă cu un
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
68-2) unde s-au folosit notațiile obișnuite. Aceeași idee va trebui urmărită și în ceea ce privește scrierea ultimelor 2 ecuații, adică mărimile care intervin - transformate, vor trebui să aibă tot pulsația statorică, ωs. Se face precizarea că la mașina de inducție în colivie (rotor în scurtcircuit), tensiunile aplicate din exterior rotorului sunt nule (uar=ubr=0). Pentru a obține un astfel de rezultat: se amplifică (6.61-3) cu cosθR, se amplifică (6.61-4) cu sinθR și se scade din precedenta ecuație. Se ajunge
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
putere insularizate etc.). Situația de față se poate ivi și accidental când la un motor trifazat simetric se întrerupe o fază de alimentare, acesta fiind un caz destul de frecvent de regim dezechilbrat al mașinii trifazate. Rotorul este în general în colivie, putând fi echivalent cu unul bifazat simetric. Pentru abordarea adecvată a analizei acestei variante de motor monofazat se va utiliza modelul fizic de mașină bifazată cu structura prezentată în fig. 6.24 b), unde se consideră că în primă instanță
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
statorice și rotorice: tensiuni aplicate, fluxuri totale, (eventual curenți) de indici a, b, c care pot fi aduse la alte mărimi de indici α, β, 0 printr-o transformare dată de relația (6.168). În cazul mașinii cu rotor în colivie sau cu rotor bobinat, după scurtcircuitarea reostatului de pornire, tensiunile rotorice ajung nule. Ecuațiile celor șase circuite se modifică, prin aplicarea anumitor operații convenabile, anume: ecuația (6.2281) a statorului se adună cu ecuațiile (6.228-2) și (6.228-3) (după
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
echivalente a căror pulsație este egală cu ωs, adică: . (6.233): . Celelalte 2 ecuații, referitoare la rotor, adică: (6.231-3) (6.231-4) se pot aduce la forme convenabile, cu mărimi având tot pulsația ωs, în condițiile mașinii de inducție în colivie (în scurtcircuit), când tensiunile aplicate din exterior rotorului, sunt nule (uαr=uβr=0). Pentru a obține rezultatul așteptat se amplifică (6.231-3) cu cosθR, se amplifică (6.231-4) cu sinθR și se scad cele două ecuații (a doua din prima
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
fluxul total reprezentativ statoric, iar tensiunea indusă la gol la m.s., E0, este proporțională cu fluxul rotoric, întreținut de curentul de excitație-continuu, furnizat de cea de-a doua sursă. Se evidențiază și faptul că la m.i. cu rotor în colivie - de exemplu, fluxul rotoric se obține prin inducție, deci ca parte din fluxul inductor statoric 418 Regimuri tranzitorii și nesimetrice ale mașinilor de inducție menținut de sursa unică de alimentare prin transfer din statorul mașinii, mărimea sa fiind influențată esențial
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]