1,413 matches
-
Rebreanu, Puia Florica, poate nu a cunoscut dar, mai degrabă, nu a vrut să menționeze, în jurnalul publicat, rănirea lui Rebreanu la 23 august 1944. Amintirile sale, publicate în 1969, nu reproduc manuscrisul original al jurnalului ci conțin un jurnal comentat. Aceste amintiri cuprind pentru luna august 1944, consemnări generale, un fel de sinteză despre starea nesatisfăcătoare a sănătății tatălui său. Abia începând cu 27 august 1944 când Rebreanu era la Valea Mare se reproduce manuscrisul original, consemnarea zilnică a faptelor
Liviu Rebreanu - Ultimele zile by Traian D. LAZĂR () [Corola-journal/Journalistic/7106_a_8431]
-
și universitari (Scarlat Struțeanu, D. Panaitescu-Perpessicius, I. M. Rașcu, Al. Procopovici, Alexandru Marcu, C. C. Giurescu, P. P. Panaitescu ș.a.) cu ajutorul cărora a reușit să închege și să susțină, până la moartea lui în 1944, colecția de real prestigiu intelectual "Clasicii români comentați", din volumele căreia au învățat carte temeinică mai multe generații astăzi istovite. Care era structura unei ediții din colecția "Clasicii români comentați"? Citez, ca exemplu, structura ediției M. Kogălniceanu, Opere, apărută chiar sub îngrijirea și cu comentariile lui Nicolae Cartojan
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
reușit să închege și să susțină, până la moartea lui în 1944, colecția de real prestigiu intelectual "Clasicii români comentați", din volumele căreia au învățat carte temeinică mai multe generații astăzi istovite. Care era structura unei ediții din colecția "Clasicii români comentați"? Citez, ca exemplu, structura ediției M. Kogălniceanu, Opere, apărută chiar sub îngrijirea și cu comentariile lui Nicolae Cartojan. Cartea începe cu o introducere despre viața, despre "activitatea politică" a lui M. Kogălniceanu, și, în sfârșit, despre "locul lui M. Kogălniceanu
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
260 de pagini, dar este cu mult superioară antologiilor școlare din opera lui Kogălniceanu apărute în ultimii zece ani. Desigur, structura propusă de Nicolae Cartojan și prezentată mai sus nu a fost o structură-tip, rigidă, coordonatorul colecției "Clasicii români comentați" îngăduindu-le colaboratorilor săi și devieri subiective, impuse de contactul operei și al subiectivității autorului ei cu subiectivitatea editorului și comentatorului. Dar, printr-o convenție tacită, firească între colaboratorii unei colecții cu profil general bine stabilit, "devierile" nu depășeau limitele
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
de contactul operei și al subiectivității autorului ei cu subiectivitatea editorului și comentatorului. Dar, printr-o convenție tacită, firească între colaboratorii unei colecții cu profil general bine stabilit, "devierile" nu depășeau limitele unor particularități specifice. Alături de exemplul colecției "Clasicii români comentați" aș propune, deși oamenii preferă, din lene, în locul judecăților critice lucide, prejudecățile, și exemplul colecției "Clasicii români", colecție publicată, după 1952, de Editura de Stat pentru Literatură și Artă, ale cărei ediții, apărute, multe din ele, sub supravegherea unor intelectuali
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
fie prin preferințele coordonatorului (care ar fi putut crea involuntar acest dezechilibru), fie prin datoria resimțită de întregul colectiv de a înregistra opera criticilor și eseiștilor ca o sursă bibliografică în sine, ce ar putea fi ulterior redistribuită în funcție de scriitorii comentați și de epocile analizate. Avem încă o dată ocazia să constatăm cât de repede se învechesc bibliografiile care au în vedere istoria receptării adusă la zi. Dintr-o notă preliminară aflăm că Bibliografia esențială... și-a oprit înregistrările, în cele mai multe dintre
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
avem ce pune alături de ce s-a scris înainte de război. Și totuși, el consacră de zece ori mai multe pagini literaturii române postbelice decât celei antebelice. De ce?! pentru că - se justifică printr-un sofism Ion Rotaru - "fenomenul, extrem de prolific, se cerea comentat, orice s-ar spune, cât mai cuprinzător cu putință." în realitate, nu se cerea deloc comentat cât mai cuprinzător. în literatură, ceea ce nu are valoare nu există. Un istoric literar nu face un inventar al obiectelor de hârtie și carton
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
atacat problema. Revista e onorată să publice un tînăr talentat ca mine, dar trebuie să-l înțeleg și eu pe el, există unele pasaje care Ťnu mergť". Care erau buclucașele "pasaje"? Nu altele decît o serie de citate din autorul comentat, fraze apărute inițial în România literară și reluate în carte! "Cum sunau ele? E totuși imoral ca lingușitorul de ieri al lui Ceaușescu (e vorba de Dan Zamfirescu - n.n.) să ne dea azi lecții de iubire de neam; Domnul Corneliu
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
dintâi). E de remarcat și un lucru pe care îl știm mai demult: scriitorii strălucitei generații interbelice stau prost cu ideile generale. Mi-am amintit, recitind „Mărturia” de intenția Danei Dumitriu, de prin anii ’70, de a alcătui o antologie comentată a părerilor literare ale interbelicilor, ocazie cu care i-am semnalat cartea lui Aderca. A renunțat, din motivul cât se poate de simplu, că a descoperit prea puține păreri interesante și originale. În afară de Motru, Lovinescu, Blaga și Barbu, nu e
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
în treacăt a cîtorva din punctele nevralgice ale psihologiei religioase. Mai pe șleau, ceea ce sare în ochi sunt cîteva fugare observații colaterale, genul acela de tresăriri involuntare al căror tăiș izbutesc să te incite mult mai mult decît detaliile știute, comentate și răscomentate din paginile Scripturii. Iată de pildă remarca pe care o întîlnim în prologul cărții: "Mai e nevoie să precizăm că nu trebuie să fii credincios pentru a citi această carte? Cea mai frumoasă istorie a lui Dumnezeu este
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
de la Cotroceni. Apoi, pe 29 noiembrie, este publicat filmulețul în care pare că Traian Băsescu îl pălmuiește pe un copil, la un miting al democrat-liberalilor. În următoarele zile burtierele televiziunilor cunosc un singur subiect, filmulețul e vizionat și revizionat continuu, comentat și iar comentat în diferite părți ale mass-media. Rezultatul nu a întârziat să apară, însă nu a fost acela scontat de oponenții lui Băsescu. Băsescu crește în vot de la 20% joi la 23% luni la 26% miercuri, adică înaintea serii
”Pixelul Albastru” l-a ajutat pe Băsescu să câștige alegerile prezidențiale din 2009 by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39226_a_40551]
-
-o sub constrângere. Alții au refuzat să o facă, mi se va spune, au îndurat tortura și au refuzat să colaboreze. Ușor de zis, dar mai greu, infinit mai greu de făcut. Sigur că formele cedării trebuie să fie cunoscute, comentate, analizate, sigur că sunt regretabile cedările, dar nu oricine are căderea, cred eu, să aducă reproșuri celor care au cedat sub constrângere. Cum poți să acuzi pe altul, mă întreb, cum poți să denunți public pe cineva pentru slăbiciune dacă
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
solidaritate cu oprimații din toată lume. ... dar ce instrumente se cade să folosești pentru a răscoli lumea, fără să-i strivești pe cei care nu gîndesc la fel? Este interesantă și radiografia scoasă la vedere acum, după decenii, a mult comentatului '68 occidental. Ajunsă la școala ocupată de elevi, Zaira mai că s-ar fi lăsat contaminată de entuziasmul debordant al adolescenților, deși orarul impus de ei prevedea doar lecții gen Gherila urbană, Eros și libertate, Lupta armată și războiul proletar
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
De multe decenii, el se află în centrul unei astfel de industrii. Accesați site-urile marilor edituri (nu doar universitare) din Occident și veți fi uimiți nu doar de numărul, ci și de diversitatea titlurilor ce-i sunt dedicate. Ediții comentate ale fiecărei piese, reviste de specialitate cu o activitate de tren accelerat, reeditări permanente ale exegezelor clasice, studii pe orice temă, principală ori secundară, întâlnită în scrisul său, ba chiar și frecvente cărți ce pun în dubiu această industrie de
Industria Shakespeare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6418_a_7743]
-
la "Litere în tranziție" de Florin Manolescu) este poate analiza cea mai plină de durități dintre toate cele adunate în volum. Nu e nici un dubiu (cum se mai întâmplă în alte cazuri), se înțelege că nu i-a plăcut cartea comentată. Selecția cronicilor este ironizată, varietatea de dragul varietății, amendată, slăbiciunile argumentațiilor sunt sancționate, așa cum se poate sancționa totuși și afirmația lui Regman însuși că judecata lui Florin Manolescu despre Istoria literaturii române a lui Negoițescu "e plină de șicane". Nu despre
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
Marian Papahagi și Aurel Sasu -, dar și colaboratorilor menționați, capabili să se pună de acord de la distanță. Ar fi de făcut unele observații în legătură cu spațiul acordat fiecărui scriitor. G. Călinescu ne-a obișnuit cu practica proporționării comentariului în funcție de valoarea scriitorului comentat. în dicționar se încalcă frecvent acest principiu. Aurel Sasu are o explicație, care nu este însă convingătoare: "Criteriul spațiului acordat fiecărui autor n-a fost aplicat rigid: acolo unde productivitatea a întrecut importanța operei, caracterul (și) informativ al lucrării ne-
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
studențești, care mă consideră pe deplin Ťreacționarť, în felul presei locale comuniste, în care au apărut până acum două note împotriva mea." Volumul lui Nicolae Scurtu prezintă, de asemenea, un bogat material iconografic, cu deosebire facsimile ale documentelor și scrisorilor comentate, precum și un foarte util indice de nume.
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
un principiu metafizic în fața valurilor mișcătoare ale evenimentelor. E o iluzie pe care ți-o oferă instinctul. În conștiința publică, sînteți, înainte de toate, critic literar unul dintre cei mai talentați și activi din perioada postbelică. De peste trei decenii, citiți și comentați cărțile unor contemporani. N-ați obosit? Nu v-ați plictisit? Poate că am obosit, poate că m-am plictisit. Îmi vine greu, chiar față de mine însumi, să-mi recunosc unele slăbiciuni, cu toate că, după cum nu șovăie a admite chiar E. Lovinescu
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Deși, miciurinistic vorbind, trebuie să aflați că gena a fost altoită pe arbustul mangrovic al economiei noastre de piață de unde a rezultat un hibrid uman insensibil din punct de vedere liric, adică un fel de vietate suferind de o afecțiune comentată doar tangențial la una din emisiunile tv îTaifasuriî a lui Florin Condurățeanu. Fenomenul în cauză, coroborat cu nivelul unor talk-show-ri tv, unde respectarea normelor gramaticale este considerată un prim pas spre imbecilism, duce cu adevărat la apariția omului de tip
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
de pe contracopertă - de gazeta Informația zilei. Din numărul dublu 213-214 ajuns până la București, Cronicarul remarcă, în primul rând, excelentul interviu realizat de Adalbert Gyuris cu Mircea Cărtărescu. În condițiile în care Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai vizibili, mai comentați și mai intervievați scriitori români, a obține de la autorul Levantului noi răspunsuri relevante nu-i o reușită publicistică la îndemâna oricui. E drept, răspunsurile sunt cu două clase deasupra întrebărilor: ,- Nu pot să nu vă întreb pentru început: când și cum
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7881_a_9206]
-
în primul rând prin adecvarea lui la relieful și logica internă a cărților. El este pregnant în măsura în care atinge datele esențiale ale unui creator. Strălucirea critică nu e autonomă, ci în relație directă, așa zicând ombilicală, cu universul interior al operei comentate. Dacă între aceasta și paginile care o "explică" nu există decât legături vagi și întâmplătoare, fire slabe pe care aleargă suveica marelui stilist, ceea ce scrie el se citește, cel mult, ca un fragment de eseu ori de jurnal intelectual. Nu
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
Slama-Cazacu și-a retipărit cartea la altă editură într-o versiune ,revăzută și mult adăugită" (actualul volum are 500 de pagini, format mare). Cum lesne se poate bănui din titlu, cartea este un jurnal de idei sui-generis, în care sînt comentate teme ale tranziției, majoritatea din zona de interes a autoarei (lingvistică, psihologie), într-o tonalitate care nu lasă loc de prea mult optimism. Autoarea constată degradarea fără precedent a limbii române sub asaltul neologismelor provenite mai ales din limba engleză
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
de aventură cvasiimpersonală a visului, Simona Popescu reflectă o insatisfacție difuza față de prezent, un proiect larvar al viitorului. Fiecare vis, afirmă Adler, tinde să creeze ambianța cea mai favorabilă unui scop îndepărtat". Sau cum spune, atît de penetrant, poeta aci comentată: "Visul e o clipă de aducere aminte din trecut și din viitor". Simona Popescu - Volubilis, Ed. Paralelă 45, Pitești, 1998, 170 pag., preț: 16.000 lei. Simona Popescu - Noapte sau zi, Ed. Paralelă 45, Pitești, 1998, 80 pag., preț: 9500
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
simplitate și concizie: descrieri, portrete, scene, vise, totul redat cu naturalețe într-o limbă de purtat în casă, orală și idiomatică. Și ce amară ironie, pe alocuri! Mai nimic, totuși, despre boală, spaime, anxietăți. Ici-acolo, însemnări de lectură, zgârcit comentate, îndeosebi din opera congenerilor (nici unul dintre scriitorii generației 2000 nu și-a citit confrații cu gravitatea și constanța celui dintâi plecat dintre ei). Sorin Stoica gândește la fel de onest precum scrie. Ar fi putut fi un lider al prozatorilor generației 2000
Generația 2000: Sorin Stoica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4620_a_5945]
-
dintr-o îndoială asupra realității. Cu pasiunea selectivă a unui documentarist versat, Ludwig Metzger reține din arhiva „filmică” a familiei Aglajei, din kilometri de pelicule realizate de tatăl scriitoarei, clovnul Țăndărică, el însuși pasionat cineast amator - cîteva bizare storry-uri cinematografice, comentate cînd de mama defunctei scriitoare, cînd de sora ei vitregă, sosită în Elveția, ca turistă, din America Latină. Fotografiile de familie, mărturiile orale ale celor rămași, amintirile mamei, ale surorii, articulate într-o germană aproximativă în care se amestecă și frînturi
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]