3,295 matches
-
a istoriei din anii 1860 (o critică a imitării Occidentului, susținută de Titu Maiorescu, 1840-1917, și grupul „Junimea”), până la ontologia etnică a perioadei interbelice 13. Ceea ce începuse într-un mod oarecum inocent, ca temă de cercetare erudită în domeniul literaturii comparate și al istoriei artei, s-a transformat într-o ideologie autohtonistă în toată puterea cuvântului, care prefăcea dezbaterea unor ipoteze într-o vulgată. Protocronismul pretindea că românii au prioritate absolută în aproape toate domeniile, de la teoria relativității la psihanaliză, de la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
savanți americani postmoderniști; l-am putut măsura în cazurile care-mi sunt cele mai familiare, ca Hayden White, om de stânga, rămas marxist (în felul său), fost activist civic în anii mccarthysmului, pionier al postmodernismului în istoriografie, teorie literară, literatură comparată. Am observat chiar cum alți clasici în viață, care numai tradiționaliști și conservatori nu sunt, ci au pur și simplu un rebel spirit critic, imposibil de încorsetat în vreo dogmă (antică, modernă sau postmodernă), sunt răstălmăciți de universitarii postmoderni activiști
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
comparabile. Afirmația este însă doar o formă de cenzură ideologică: din punct de vedere metodologic, alegerea acestor unități de comparație este legitimă; de fapt, s-au văzut comparații ai căror termeni sunt mult mai diferiți, și nu doar în literatura comparată, domeniul care a făcut cel mai mult pentru normarea comparabilității. (România a dat o pleiadă de comparatiști în studiile literare, prin urmare literații noștri deveniți politologi și „analiști” nu ar trebui să fie atât de dezorientați teoretic în asemenea dispute
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Pop care, ajutat de arheologul Dinu Adameșteanu, a asigurat o conducere interimară. A. di R. a pregătit valoroși specialiști în arheologie, arhitectura, istorie romanica și ecleziastica, istoria artelor, cultura și civilizație europeană, filologie romanica, italienistica și, deopotrivă, în romanistica, literatura comparată, traduceri reciproce etc. Alături de numeroși istorici și arheologi, arhitecți, istorici de artă și alți oameni de cultură (pictori, muzicieni etc.), aici și-au făcut ucenicia, desfășurând o prodigioasa activitate, criticul și istoricul literar G. Călinescu, italienistul Alexandru Marcu, filologii Claudiu
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
72. Kant opune punctul său de vedere, potrivit căruia noi putem cunoaște relații cauzale particulare numai prin intervenția principiului a priori al cauzalității, punctului de vedere, acceptat până atunci de mulți filosofi, că „numai prin succesiunile multor evenimente percepute și comparate, și găsite concordante cu fenomene anterioare, am fost noi conduși să descoperim o regulă, în virtutea căreia anumite evenimente urmează totdeauna anumitor fenomene, și prin aceasta am fost înainte de toate determinați să formăm conceptul de cauză. După astfel de considerente, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de uzul „pe scară largă”, de confirmarea venită din partea realității. În mod surprinzător, Chandler nu visează la transplantul pe sol american a elegantei engleze britanice - cum poate ne-am aștepta, având în vedere anii de formare petrecuți în Anglia. Analiza comparată a englezei britanice și a celei americane - așa cum o întâlnim în textul spiritual intitulat „Notes (Very Brief Please) on English and American Style” (Chandler, 2000, pp. 35-38) - nu e, însă, aceea a unui „grămătic”, ci a cuiva interesat de mentalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu trecutul. Sursele indirecte de informație sunt precare, În timp ce accesul la sursele directe rămâne dificil. În al treilea rând, comunismul și tranziția românească au fost abordate de specialiștii străini ca un caz aparte, aproape imposibil de studiat dintr-o perspectivă comparată. Din acest motiv, numeroase anchete privind elitele și transformările suferite de ele În urma prăbușirii comunismului au exclus analiza cazului românesc. Nomenclatura Înainte de 1989 Studiile clasice asupra comunismului românesc au furnizat multiple informații despre funcționarea sistemului, fără să examineze Însă Îndeaproape
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la câteva titluri. Totuși, recrutarea, funcționarea și conversia nomenclaturii rămân În continuare teme de interes major pentru mediul academic occidental și est-european. Volumul de față tratează - În acest context - câteva aspecte punctuale care se circumscriu vastului subiect. Printr-o analiză comparată a guvernelor dejiste și ceaușiste, Laurențiu ștefan evaluează, În prima secțiune a anuarului, evoluția modelelor de recrutare a elitelor guvernamentale. Ruxandra Ivan problematizează suprapunerea elitelor de stat și de partid În sistemul comunist, prin prezentarea cazului Ministerului de Externe la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
florilor de zăpadă” (aluzie la un tulburător eveniment biografic). E o poezie a simțurilor și a vibrațiilor erotice, dar eliberată de patimă, de pasiunea carnală, cu desprinderea de material specifică motivelor platonice. Cel mai important studiu de mitologie și istorie comparată a religiilor, conceput în perioada exilului său în Spania, este cel consacrat lui Zamolxis și intitulat Mitul dacic în istoria și legendele spaniole, cercetare rămasă neîncheiată și publicată postum, în țară (1985). Teoria de la care pleacă reputatul istoric al artelor
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
care constituie o marcă a societăților tribale. Vladimir Tismăneanu: Acest lucru a existat În România dintotdeauna. Într-o carte clasică de politologie, pe care au editat-o doi foarte respectați profesori de sociologie politică - unul dintre ei și de politici comparate, mă refer la profesorul Juan J. Linz de la Universitatea Yale, al doilea fiind profesorul Alfred Stepan, fostul rector al Universității Central-Europene, profesor de științe politice la Universitatea Columbia -, Problems of Democratic Transition and Consolidation (Probleme ale tranziției democratice și ale
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a-l descifra și de a-l pătrunde. Ea trebuie să elaboreze metode analitice, adică metode care să-i „dizolve” materialul, asemenea reactivilor chimici, și să-i dezvăluie structura. Punctele de vedere aderente pot fi găsite numai printr-o investigare comparată a literaturilor, adică în mod empiric. Numai o știință a literaturii procedând istoric și filologic poate să răspundă unei asemenea cerințe. Aceluiași om de cultură îi datorăm cea mai complexă și completă retrospectivă a literaturii medievale de limbă latină prin
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
răsăritene în context universal. Fenomenul istoric bulgar l-am deslușit mai bine prin intermediul lui Ilia Konev și al lui Veselin Traikov, oameni de știință cu o îndelungată activitate, frecventând nu doar spațiul culturii proprii, ci și al acelora învecinate. Imaginea comparată a culturilor sud-est europene în pragul epocii moderne sugerată de I. Konev mi se pare a fi de bun augur, aducându-mi aminte de o admirabilă schiță de caracterizare zonală gândită pentru romantismul sud-est european de Paul Cornea. În accepțiunea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Școlii Ardelene, contractul este mutat de pe planul social pe cel politic, aplicat fiind la raporturile locale și la propriile interese. „Deducția memoriului românesc trimite de-a dreptul la textul Contractului social al lui Rousseau” - scrie David Prodan după o analiză comparată a celor două texte. Să trecem la conținut. Un străin, precizează însuși Rousseau în considerațiile asupra Poloniei, nu poate da decât o vedere generală despre problemele unui stat. Ele sunt însă utile câtă vreme oferă perspectiva de ansamblu și sunt
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
celebra universitate a Göttingenului, acolo unde avea să-și desăvârșească pregătirea în filologie clasică și istorie, și unde avea să pornească studiile de orientalistică ce îl vor face celebru. Einhorn în istorie, Heyne în filologie și hermeneutică, Blummenbach în antropologie comparată, îi vor crea temelii solide pentru experiența unică pe care urma s-o întreprindă în Orientul îndepărtat. Opera sa de orientalist, materializată în volumele: Dicționar tibetan-englez, Calcutta, 1834; Gramatica tibetană, Calcutta, 1834; Vocabular sanscrit tibetan-englez (rămas în manuscris); „Studii tibetane
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
se plimbe dintr-un spațiu cultural într-altul, să compare conceptele materialiștilor francezi cu modelele filosofice propuse de gânditorii englezi, să facă analogii între tezele clasicilor antichității și filosofii epocii renascentiste și postrenascentiste. În fine, să-și însușească, prin lecturi comparate, logica și metafizica leibniziană și wolfiană, deci să traducă în cultura sârbă fundamentele logicii clasice, deducând din aceasta principiul etic al raționalismului. Etica lui Dositej se ratașează aceleia a epocii Luminilor, adaptată fiind gradului de dezvoltare și de înțelegere al
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Românească”, în Victor Papacostea, op. cit., pp. 259-282, în care autorul aduce informații, analize și interpretări deosebit de utile în reconstituirea cât mai exactă a istoricului școlii greco-latine de la Târgoviște, unde activitatea lui Lygaridis a avut o importanță majoră. Alexandru Duțu, Literatura comparată și istoria mentalităților, Editura Univers, București, 1982, p. 203; vezi îndeosebi capitolul „De la formă la model: Cultura postbizantină”, pp. 191-249; a se vedea și studiul lui Mircea Muthu, „Amintirea Bizanțului în literaturile sud-est europene”, în Revista de istorie și teorie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
p. 60; s-a născut la Körös, Harghita, în anul 1784 și a murit la Darjeeling - Himalaya în anul 1842. Gyărmăti SĂmuel (1751-1830), medic și lingvist, a susținut o teză de doctorat la Göttingen în anii 1796-1798 cu tema Principiul comparat al limbilor fino-ugrice, recunoscut fiind de Gabelenz senior ca întemeietor al gramaticii comparate; Dobrentei GĂbor (1785-1851), fondatorul primei serii a revistei Erdely Muzeum (din care au apărut 10 numere sub formă de caiete în anii 1814-1818), era un enciclopedist cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
murit la Darjeeling - Himalaya în anul 1842. Gyărmăti SĂmuel (1751-1830), medic și lingvist, a susținut o teză de doctorat la Göttingen în anii 1796-1798 cu tema Principiul comparat al limbilor fino-ugrice, recunoscut fiind de Gabelenz senior ca întemeietor al gramaticii comparate; Dobrentei GĂbor (1785-1851), fondatorul primei serii a revistei Erdely Muzeum (din care au apărut 10 numere sub formă de caiete în anii 1814-1818), era un enciclopedist cu vaste cunoștințe de limbă și literatură maghiară, germană și latină, geografie și istorie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Transilvaniei. Licențiat în filologie modernă, este profesor la liceele „G. Barițiu” și „Gh. Șincai” din Cluj, unde predă limbile latină și franceză, devenind lector, apoi, din 1975, conferențiar la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, unde ține cursuri de literatură comparată și universală, limbi romanice și limba latină. În 1975 își susține teza de doctorat despre opera lui Ugo Foscolo, poet din care a dat cele mai bune traduceri în limba română. Debutase publicistic în 1960 în revistele clujene „Făclia” și
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
lui C. Dobrogeanu-Gherea. În același spirit maiorescian își întemeiază afirmațiile pe o sumă de premise teoretice plecând de la Lessing, ale cărui opinii și le însușește în bună măsură. Laocoon constituie un argument pentru eliminarea descriptivismului din poezia ardelenească a epocii, comparată uneori, spre a i se evidenția scăderile, cu aceea eminesciană. Ca să păstreze o legătură vie cu viața literară, a scris, constant, și critică de întâmpinare, pronunțându-se despre aproape toți scriitorii contemporani importanți. La B. Delavrancea a apreciat curățenia limbii
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
N. Nicoleanu, V. Cârlova și C. Stamati, una din scrierile lui A. Russo și o alta din poeziile lui Eminescu și a editat un discurs al lui S. Bărnuțiu. Fără să fie propriu-zis un comparatist, are preocupări constante de literatură comparată, cercetând literatura română în contextul mai larg al „istoriei literaturii generale”. Condus de premisa că un artist nu se lasă înrâurit decât datorită unor puternice afinități artistice ori ideologice, el a restrâns aria investigațiilor la acei scriitori străini care puteau
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
teatrale, literare, plastice, muzicale, recenzii, note, comentarii diverse, documente, folclor ș.a., semnând și I. B., Cronicar, Titus (Bunea). Cele mai importante cercetări ale lui B. au fost adunate în Literatura Transilvaniei (1944) și, postum, în Studii de literatură română și comparată (I-II, 1970-1973). Influențat de ideile lui H. Taine, el privea literatura ca efect și funcție a socialului, în dependența directă de un anumit moment și mediu. Valoarea unei opere era judecată după forță acesteia de a reprezenta o comunitate
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
publicațiilor (1933, 1934 și 1935) (în colaborare), București, 1938; Lupta românilor din Transilvania pentru limba, Sibiu, 1943; Die neuere rumänische Literatur Siebenbürgens, București, 1943; Literatura Transilvaniei, București, 1944; Folklorul revistelor „Familia” și „Șezătoarea”, Sibiu, 1945; Studii de literatură română și comparată, I-II, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj, 1970-1973; De amiciția: Lucian Blaga - Ion Breazu. Corespondență, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj-Napoca, 1995. Antologii: Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, introd. edit., Cluj, 1937; Antologie română, Halle, 1938 (în colaborare cu Sextil Pușcariu); Poezii
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
până la Unire”, „Revue de Transylvanie”, 1938, 3-4; Zaciu, Mască, 388-393; George Munteanu, Ion Breazu, ST, 1958; 5; Al. Căprariu, Cu Blaga la Paris, TR, 1965, 2, 19, 27, 1967, 46; Brateș, Oameni, 142-149; Ion Vlad, „Studii de literatură română și comparată”, TR, 1971, 4; Fanache, Întâlniri, 222-226; Mircea Curticeanu, Ion Breazu (1901-1958). Schița biobibliografica, TR, 1973, 19; Mircea Zaciu, Ediția Ion Breazu, TR, 1973, 50; Nicolae Manolescu, Studii și documente literare, RL, 1973, 50; Petru Poanta, „Studii de literatură română și
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
TR, 1971, 4; Fanache, Întâlniri, 222-226; Mircea Curticeanu, Ion Breazu (1901-1958). Schița biobibliografica, TR, 1973, 19; Mircea Zaciu, Ediția Ion Breazu, TR, 1973, 50; Nicolae Manolescu, Studii și documente literare, RL, 1973, 50; Petru Poanta, „Studii de literatură română și comparată”, ST, 1974, 3; Domițian Cesereanu, Ideologia literară a Transilvaniei (într-o viziune propusă de Ion Breazu), TR, 1975, 36; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 386-391; Nae Antonescu, Ion Breazu despre Lucian Blaga, ST, 1976, 5; Mircea Popa, Un mod
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]