1,296 matches
-
observi că performanțele nu vor întârzia să apară! - Remarc faptul că reușești mereu să mă faci să mă simt confortabil în prezența ta. Să mă simt... egalul tău! Mă rog: egali în fața lui Dumnezeu! - Nu o iau ca pe un compliment, ci ca pe o constatare. Nu fac niciun efort în acest sens; totul decurge de la sine și datorită ție, care te dovedești un spirit dornic de cunoaștere și deschis dialogului. Nici eu nu-ți fac un compliment! - Bine! Continuăm? - Continuăm
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ca pe un compliment, ci ca pe o constatare. Nu fac niciun efort în acest sens; totul decurge de la sine și datorită ție, care te dovedești un spirit dornic de cunoaștere și deschis dialogului. Nici eu nu-ți fac un compliment! - Bine! Continuăm? - Continuăm! Deocamdată îți sunt dator niște răspunsuri.Da! Despre minuni... - Da, dar vom începe cu sănătatea. - Ordinea tu o alegi! - Energia Kundalini face totul!... - Asta am înțeles-o deja! - Poate, dar nu ți-am prezentat încă mecanismul! - Există
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a manifestat inocența! Inocența de care ne-a vorbit Domnul Iisus. Lăsați copiii să vină la Mine! - a spus Domnul. Se spune, adeseori, despre bătrâni că au dat în... mintea copiilor. Aparent, o afirmație îngrijorătoare, în realitate - cel mai mare compliment! Căci, un bătrân ce a dat în mintea copiilor este omul împovărat de ani ce nu mai are dorințe pământene, nu mai este posedat de ambiții de devenire. El își dă seama că nu mai are mult de staționat printre
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
darurile exotice. Hakan, colegul meu de cameră turc, se amuza de fiecare dată când ne întâlnea, căci sigur unde eram noi, trebuia să se găsească și savuroasele fructe. Medicul indian din ashram, în ultima seară chiar, ne-a făcut un compliment la care nu mă așteptam: românii știu să petreacă! Crezând în sinceritatea lui, mi-am dat seama că noi - de multe ori închistați ai unor reguli tot de noi inventate! - uităm să ne bucurăm, uităm să fim expansivi și naturali
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
culminant. Pentru a mă salva, nu văd decât o soluție: să arunc totul la pământ, să mă refugiez la țară și să mă abandonez „literaturii”. Din păcate însă, am mâinile legate de multe angajamente. The way of all flesh!8 Complimentele mele dnei Wikander. Soția mea vă salută pe amândoi. Cu prietenie, al dvs.ș,ț Mircea Eliade ȘȘP.S. Nu am primit nimic din partea Universității dvs., nici invitație, nici refuz...! ȚȚ* VIItc "VII" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Lund
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
se pare că participaseră cu toții. Așa că zâmbetul meu profesoral a fost urmat de hohotele lor recunoscătoare. Apoi am trecut pe lângă studentul evreu cam stânjenit (David Abromowitz) pe care l-am salutat și de care, trebuie să mărturisesc, îmi cam plăcea. Complimentele referitoare la petrecere nu mai conteneau și le-am răspuns făcând cu mâna unor studenți pe care nu-i mai văzusem înainte. Pe ușa biroului era țintuit un bilet de la o studentă de care nu auzisem și care se scuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am primit, ca și de la Gr. Sturzu, frumoase omagii scrise (de la Dl. Frițescu Însoțite de frumoase fotografii). Trimit cele ce știu despre D-na Vârnav, mata fiind liber să folosești ceea ce crezi de cuviință. Cu toată prietenia, V. Tempeanu P.S. Complimente d-lui Moscaliuc. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea-Ilfov” data=”(dec. 1970)” desc=”Carte de vizită”> Familia și prof. dr. Virgil Tempeanu, membru al Uniunii Scriitorilor din R.S.R., Membru corespondent al Academiei Germane din München, cu cele mai călduroase
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de mine Liceului No. 2, pe numele d-nei directoare Poleac. Ai mei vă trimit urări de grabnică și deplină Însănătoșire la care se asociază din toată inima și V. Tempeanu P.S. Arătați, vă rog, Doamnei Dimitriu, sărutări de mâini și complimente de la noi. Scrisoarea aceasta o scriu din Pitești, unde sunt invitat la liceul „Bălcescu” (i-am fost elev și președinte al soc. „Junimea”) la serbarea reluării activității „Junimea” a elevilor curs superior. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
domnule Dimitriu, că orașul Flt. și Țara are nevoie de priceperea și zelul matale! Dacă-i vezi pe d-nii Moscaliuc - senior și junior (ambii par tineri, că nu-i pot deosebi) salutați-i din parte mi. Ai mei Vă trimit complimente. Omagiile mele doamnei și matale cele mai bune și sincere urări de sănătate. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu P.S. A Încetat polemica „Șt. Gorovei și autorii „Monografiei”, care a stârnit atâtea nemulțumiri? Mai știți ceva de semicentenarul liceului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
nu veniți chiar „pe fugă”. Găzduiți la d-na Păpușanu? Bine faceți, căci de la ea mai aflați multe despre Folticenii de altădată. Așa dar, Vă aștept și Vă zic la revedere pe curând. V. Tempeanu Omagiile mele doamnei matale și complimente de la ai mei inclusiv Schweitzer-Cumpăna. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”(Buftea)” data=”(26.12.1971)” desc=”Telegramă”> Posed medicamente . La mulți ani. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”11 ianuarie 1972”> Iubite domnule Dimitriu, Eram Îngrijați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Întâlnirea foștilor mei elevi cu mine. Ai luat legătură cu d. Frițescu, sau nu Îl poți folosi? Schweitzer a fost ieri la mine și i-am transmis urările matale, pe care le Întoarce amical. Ai mei trimit celor dragi matale complimentele lor, iar eu la fel - iar matale o prietenească strângere moldovenească de mână. V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”4 aprilie 1972”> Stimate și iubite domnule Dimitriu, Felicitări pentru succintul articol, care rezumă perfect broșura lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mult cu cât acest eveniment, nu e prea rar la noi. E bine să țineți legătura cu d-na Lovinescu de la Bibl. Academiei . E persoană drăguță - fosta mea studentă. Cele bune de la toți ai mei la cei dragi ai matale. Complimente prietenilor, iar matale o inimoasă strângere de mână. V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”22.IV.1972”> Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru osteneală și informații. Țiu, totuși, dacă se poate, ca articolul care e la d-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
bucur Îndeosebi, că mata te ai hotărât, În fine, să nu mai fumezi deloc. Și medicul sus amintit mi-a spus, că fumatul, chiar dacă nu se trage fumul În piept, e dăunător. Nicotina intră În salivă. Omagiile mele doamnei și complimente de la ai mei. A făcut o impresie plăcută celor de față. Cu toată prietenia, V. Tempeanu P.S. Îmi pare rău, că, atunci când ați fost la mine, nu V-am putut Înlesni plecarea cu o mașină. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
spune, amuzându-se copios, că dintre toate textele pe care le-a tălmăcit în spaniolă pentru Expresul Literar, ale noastre - al meu și al lui VASILE GÂRNEȚ - s-au dovedit cele mai bune. Gracias, Javier. Dar nu e un simplu compliment? „O, de-ai ști ce perle mi-a fost dat să traduc, de pildă, niște proze cu tanchiști ale unor ucraineni. Brr!” Zâmbesc strâmb. Întotdeauna se va găsi un termen de comparație care să te avantajeze. Nicolae Prelipceanu e necăjit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
distinctive. Sunt foarte vorbăreț la casa de bilete (în asemenea momente, mă mobilizez exemplar) și reușesc să cumpăr patru tichete pentru „rușii” Nicolae Prelipceanu, Adrian Popescu și VITALIE CIOBANU. „Ajută la ceva și limba asta”, îmi spune pe ton de compliment Nae Prelipceanu. Cum altfel, în Rusia?... Am mai fost la Ermitaj de două ori până acum, dar asta nu înseamnă mare lucru în „economia cunoașterii”, ca să zic așa. E ca și cum ai spune că ai băut ieri apă, ceea ce nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
spectaculoasă și inedită din această seară este cea oferită de Chingiz Abdullayev, scriitorul-detectivist din Trenul Literaturii, care și-a deschis pe masă laptopul și scrie la roman, în pofida vacarmului din jur. Știe că toată lumea îl privește uimită, el ascultă zâmbind complimentele și încurajările noastre ironice, dar continuă să scrie. Probabil că face un insert life în narațiune... VITALIE CIOBANU: Grupul nostru de români se completează, în mod surprinzător, dar logic - cum aveam să ne dăm seama foarte curând -, cu un vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
era o antică veche, și ca pe vremea aceea... Noi am mai făcut dă... cum se cuvine..." Și într-adevăr se simte și în mobila casei și în vorbire, influența începătoare a mahalalei. Mai vedem casa învățătorului care îmi face compliment asupra volumului meu de poezii; mai vedem și biblioteca Ion Creangă întemeiată din sărăcia liceenilor și studenților nemțeni. 16 Iunie [MĂNĂSTIREA NEAMȚ] La mănăstirea Neamțului, prin căldură și praf. Trecem prin Vânătorii Neamțului unde vedem școala, biblioteca mare și ateneul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
contribuit în mare parte la progresul economiei de toaletă. În vremea bunicelor noastre ș-a crinolinelor, părechile nu se puteau ajunge decât cu vârfurile degetelor, întinzând oricât de lung brațele. De aceia dansurile aveau acel caracter grațios cu surâsuri și complimente schițate dela distanță. Astăzi, datorită progresului, căci, orice am face, suntem în progres, distanțele au căzut. Dansatorii se apropie cât mai mult. Și pentrucă dansurile negrilor au un caracter anumit, haina trebuie să se simplifice cât mai deplin, tinzând la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o stare ca a mea -, dar ce să fac ! Aștept primăvara și o victorie de pe frontul nostru, pentru a asigura șederea în țară și sa mă întorc la Iași, care-mi pare acum, judecat de aici - orașul cel mai frumos. Complimente tuturor colegilor și-i rog să-și amintească de un pribeag prin țări străine. Doamnei Bibicescu, sărutări de mîini. Salutările mele cele mai prietenoase. T. Capitanovici 16 1917- februarie 19/martie 4, Iași. Raportul Consilului de Administrație și Consiliului de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
au cabinet secret de S.A.R. le Pr. etc. Ferdinand nu numai se coboară, dar purcede de la Louis XIV. E un amestec de gomos, de cabotin și [este] de o onctuozitate catolică. În fond, un farsor foarte ambițios. Te omoară cu complimentele (după câteva îi cere portretul).“ Ionel adaugă: „Prea a forțat nota, cu atât mai mult că nu pleacă câtuși de puțin mulțumit. Regele, în discursul său, a pomenit de Battenberg, de luptele noastre în Bulgaria și a băut pentru dezvoltarea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a Bulgariei. El ar fi voit pentru suită decorații mai mari și cred chiar că ar fi voit să mai fie reținut. [Poimâine primesc pe ducesa de Coburg. Cu aceasta se schimbă lucrurile, nu dânsa îmi va face prea multe complimente... Ceea ce era și mai grav și îndreptățea ura bulgarilor era chipul cum suveranul lor vorbea către români de supușii săi, fără nici o sfială, tratându-i de brute stupide, incapabili să înțeleagă ceva intelectual și mai ales artistic. Încheia: Trebuie să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
va mai fi vreodată ceea ce a fost. Adesea facem efort tocmai pentru a ne relaxa, dar nu merge așa. Din acest motiv, vezi bine, să ne veselim, fie ce-o fi. Să vă amintiți că va sunt la dispoziție și complimente domniei voastre, Niccolò, lui Filippo [Casavecchia] și lui Giovanni Machiavelli, lui Donato, și lui Messer Ciaio. Altceva nimic. Niccolò, fie că Iisus să vă aibă-n pază! Franciscus Victorius, ambasador. A treizeci și una zi a lui noiembrie, 1513. Romă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Mâțu nu-i cuminte, apoi și Mâța se va mulțumi și m-oi duce și eu pe la teatru, las' că la preumblare merg în toate zilele mai cu seamă în costumul cel nou. Mă admiră toți bărbații și-mi fac complimente "". Etc. Iar Eminescu rezonează în același mod:"Curat mecanism de teatralitate notează Dan C. Mihăilescu gelozia, infidelitatea, incriminările și disculparea mai mult sau mai puțin credibilă și eficientă umpleau prim-planul scenei sociale de la confluența veacurilor XIX și XX. " Iartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
că se va duce între Reșița și Constanța, care într-un final își va reveni. Rep. : Va reintra și Știința în lupta pentru cupe? Vl. C.: Dacă e să ne referim la locurile 1-3 și vreți să vă fac un compliment, eu zic că da, dacă vreți să vă spun ceva real, cred că nu, însă eu le doresc succes, fiindcă au toate șansele. FOTBAL 1 OCTOMBRIE Galop de sănătate: Aerostar Bacău - S.C. Bacău 1-4 (0-3) Sport Club Bacău și-a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
și adesea curioase, ca de exemplu Belacurenco, Potap Mercur, Policarp și altele, iar limba lor era un amestec de rusă și română. Zicea de pildă unul către altul care pleca spre Tulcea: „Nicalai, cac videa u Tulciu nevastă maia, scaji complimente din cauza mea”. Lipovenii își construiau casele în principal din stuf cules de ei din deltă și adus nemijlocit cu lotca proprie, tot din stuf erau acoperișurile și gardurile, dar când totul era gata, veneau „tovarășii” de la Tulcea, socoteau cât stuf
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]