5,109 matches
-
exprimării, în timp ce comunicarea pe o perioadă mai lungă de timp își pierde focalizarea. Analiza de conținut este o metodă accesibilă și bine adaptată pentru comunitățile virtuale religioase care comunică în scris, acestea fiind majoritare în spațiul virtual. Analiza de conținut computerizată (utilizând un software specializat) prezintă avantajul acoperirii facile a unui volum foarte mare de date disponibil în comunitățile virtuale, dar este deficientă atunci când este vorba de identificarea sensurilor în analiza atitudinilor exprimate. De aceea, o analiză de conținut calitativă a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
of Religion, 63(2), 2002, pp. 239-254. Anexa nr.1 Chestionar "Impact CVR" Studiul Impact CVR își propune să studieze comunitățile virtuale cu specific religios (forumuri, camere de chat sau orice altă formă de comunitate în care comunicarea este mediată computerizat și se centrează pe o tematică religioasă) și impactul pe care îl au acestea asupra modului în care se raportează persoanele la diferitele organizări sociale religioase, în special la comunitățile religioase locale. Chestionarul care urmează a fost construit ca mijloc
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
drept temă majoră procesul comunismului, conturată pe fundalul României revăzute. Cu trecerea timpului, apar însă și problemele mai personale, cum e starea de sănătate a lui Virgil Ierunca, dispariția prietenilor, sau, într-un cod mai umoristic, problemele legate de tehnoredactarea computerizată a jurnalelor. IV.2. La apa Vavilonului Eugen Simion recurge la modelele oferite de Stendhal și Flaubert pentru a împărți în două categorii tipurile de jurnale. Stilul lui Stendhal presupune diacronie, spontaneitate, originalitate, etică, autocunoaștere și autoperfecționare, anticalofilie, iar stilul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
putem să ne documentăm și să comunicăm fără efort. De exemplu, posturile de televiziune ne oferă grupaje de știri din toate colțurile lumii, iar diversele canale specializate asigură instruirea în domeniul științelor sau delectarea în sfera culturii. Tot astfel, mijloacele computerizate oferă posibilități nelimitate de accesare a unor biblioteci sau muzee virtuale, de informare și implicare în viața publică, de comunicare prin rețele de socializare etc. În al doilea rând,/Pe de altă parte însă, stilul publicistic specific massmediei se caracterizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
in Granting Most-Favored-Nation Treatment to the Countries of Eastern Europe, 1971 Idem, Impact of Granting Most-Favored-Nation Treatment to the Countries of Eastern Europe and the People's Republic of China. 1974 Weekly Compilation of Presidential Documents. Ziare, mass-media și surse computerizate Agerpres The Boston Globe Cable Network News Christian Science Monitor Current Digest of Soviet Press Dialog Computer Data Base East European Reporter Eastern Europe Newsletter Serviciul de difuzare informații externe, Europa de Est Los Angeles Times Newsweek New York Review of Books New York
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
hipnoterapiei cu alte abordări complementare cum este acupunctura ar putea de asemenea să fie valoroasă. Cu toate acestea există tot mai multe dovezi ale eficacității hipnozei clinice în medicină și psihoterapie ca urmare a numărului tot mai mare de tomografii computerizate realizate în scop de cercetare. Utilitatea ei este demonstrată și de numărul mare de studii pe scară mică și rapoarte de cazuri clinice care folosesc metodologiile integrate. Pe măsură ce numărul și gama studiilor crește, ca și sofisticarea lor, tot așa și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
nivelul tuturor eșaloanelor; cooperarea insuficientă, pe linie de specialitate, cu alte structuri similare; lipsa unei asistențe psihologice coerente, disfuncții în cooperarea structurilor specializate pentru desfășurarea activității de psihologie; lipsa infrastructurii adecvate în cadrul activității de psihologie (în special a unei infrastructuri computerizate care să permită colectarea, stocarea, prelucrarea și diseminarea datelor rezultate în urma activității specifice); asimilarea lentă a produselor progresului științific în psihologie, susceptibilă să creeze un decalaj față de abordările în domeniu. • Proiecte de viitor Creșterea complexității problemelor abordate și a volumului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
factoriale; în a doua etapă s-au adăugat itemi noi, în special în cazul scalelor cu o slabă fidelitate, rezultând astfel scale adiționale. La ora actuală PMI este utilizat de numeroase companii și firme internaționale, existând posibilitatea completării și prelucrării computerizate a datelor sau transmiterii prin internet a profilurilor detaliate la nivel individual sau grupal. PMI a fost tradus succesiv și adaptat în scop experimental de autorul studiului (sub denumirea de Indicatorul de Management al Presiunilor Socioprofesionale - IMP), cu acceptul dr.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
situația artificială, atunci când studenților li se cere expres să colaboreze pentru rezolvarea unei sarcini de seminar, laborator sau atelier. 3. Prelucrarea și interpretarea datelor Pentru verificarea ipotezelor, rezultatele obținute prin aplicarea metodelor au fost supuse procesărilor statistice realizate cu ajutorul programului computerizat SPSS. Pentru testarea primei ipoteze (dacă studenții manifestă comportament de participare în spațiul informal, atunci ei se adaptează mai bine la condițiile și sarcinile mediului academic) am calculat coeficientul de corelație Pearson. Rezultatul (r=0.409, sig.2-tailed=0.005
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
bază de date, o aplicație, o interfață unificată în întreaga înt reprindere”<footnote R. Tadjer, „Enterprise Resource Planning”, Interne tweek, Manhasset, aprilie, 1998. footnote?. În fine, merită citată și definiția lui O’Leary, c are apreciază că ERP reprezintă sisteme computerizate care asigură prelucrarea integrată și în timp real a tuturor tranzacțiilor din întreprindere și optimizează întregul lanț de activități, de la planificare la service postvânzare. Concluzionăm, corelând toate definițiile prezentate, prin formularea următoare: Enterprise Resource Planning (ERP) reprezintă sisteme bazate pe
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
computer (Computer Aided Nature sau CANĂ este o sintagmă bricolată de grupul de artiști suedezi constituit din Yvonne Wilhelm, Alexander Tuchacek și Christian Huebler (vezi Knowbotic Research, 1996Ă după modelul sintagmelor Computer Aided Graphics sau Computer Aided Design. Aplicată simulărilor computerizate efectuate de oameni de știință referitoare la Antarctica, sintagma încearcă să surprindă relația dintre empirismul legilor naturii și condițiile de posibilitate ale sistemelor informaționale, dar și legătura strânsă dintre fapt și ficțiune, dintre știință și artă: naturalul, nefiind conceput sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1956, la o conferință din Darmouthă, Herbert Simon, Allen Newell și J.C. Shaw care au demonstrat funcționarea primului program în domeniu, Logic Theorist. De asemenea, printre realizările însemnate în domeniu se numără: limbajul Lisp (John McCarthyă, rețelele semantice de translare computerizată (Margaret Mastermană, programul Analogy (Thomas Evansă, softul interactiv Elisa (Joseph Weizenbaumă, limbajul Smalltalk (Alan Kay și Adele Goldbergă sau programul autonom de desenare Aaron (Harold Cohenă. O diversificare și o avansare a metodelor și a tehnicilor de inteligență artificială se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Domeniul inteligenței artificiale dorește în genere să înregistreze modurile în care înțelesurile conceptelor de minte, conștiință, experiență, rațiune, cunoaștere, creativitate, etică se modifică grație inventării și avansării tehnologiilor computării, deși voci extreme afirmă posibilitatea creării de minți artificiale în corpuri computerizate (vezi Bynum și Moor, 1998Ă. De la utilizarea științelor computaționale în epistemologie (vezi Pollock, 1998; Kyburg, 1998Ă și în genere în filosofia științei (vezi Thagard, 1998; Darden 1998Ă, până la integrarea filosofiei minții în studiile cybersociale (vezi Churchland, 1998Ă, nu se dovedește
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la persoana a treia, detașat, sau se identifică cu experiențele conștiinței? Adresându-se problematicii ontologiei cyberspațiului, tehnofilosoful își propune astfel să răspundă la întrebarea ce înseamnă a fi în lumea virtuală, având în vedere relația dintre experiența umană a spațiului computerizat și experiența umană a realității fizice. Sau, altfel spus, cum anume experimentăm existența virtuală ca „laborator metafizic”, care este statutul lumilor computaționale în cadrul experienței umane. Heim (1993Ă începe prin a demonstra originea ontologică a cyberentităților plecând de la idealismul platonician. Relația
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Erosuluiă îl legitimează pe filosoful realității virtuale să considere relația om-computer drept una mintală și spirituală, mai degrabă decât una corporal-senzorială. Metafizica platoniciană a iubirii este utilizată în discursul cyberspațial pentru a opera o legătură între principiul Erosului și entitatea computerizată, adică pentru a marca trecerea platoniciană de la materie la idee, respectiv de la statutul corporal al existenței fizice la statutul ontologic mintal al spațiului virtual. Conform previziunilor tehnoștiinței, realitatea virtuală este discutată în aspectul de mașină senzuală, capabilă să ofere experiențe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și anume trupul ca obiect supus manipulării, ca o reificare mecanologică. O ultimă dimensiune a teoriei artistului o constituie scindarea trupului uman în cadrul conectării la interfața Internet: corpul este acționat de la distanță de un alt corp prin intermediul unui simulator corporal computerizat, în timp ce mișcările trupului devin „involuntare”14. Recent, Stelarc s-a preocupat de conectivitatea corpului la Internet: și-a interfațat propriul trup la rețea folosind stimulări musculare electrice. Artistul permite astfel utilizatorilor de pretutindeni să-i acceseze direct corpul prin Internet
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a rețelelor computaționale: mișcarea și fluxul însuși al datelor determină mișcarea corpului, fie el „parazitic”, fie „fantomatic”, fie „fractalic” (vezi Stelarc, 1999Ă. Precum Arthur Elsenaar, inginer și artist la Institute of Artificial Art Amsterdam (IAAAĂ, care a construit o interfață computerizată, prin intermediul căreia se poate efectua controlul sincron al mai multor grupe de mușchi, iar în 1995 a creat un performance interactiv online, „rEmote” (Compose your Emoticonă, prin care mușchii faciali ai trupului său, situat în Groenlanda și conectat la o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
existențiale, cu promisiuni care fascinează, dar și cu fragilități care tulbură, cu monstruozități de tip science-fiction, dar și cu contingențe palpabile și cotidiene. 1.6. Infomedicinatc "1.6. Infomedicina" Infomedicina reprezintă astăzi una dintre disciplinele care relaționează corpul și tehnologiile computerizate și suscită numeroase controverse științifice, filosofice, psihologice, antropologice, sociale și etice. În primul rând, orientarea de față continuă un proces istoric început odată cu constituirea disciplinei anatomiei și cu dezvoltarea medicinii. Începând cu cercetările în domeniu ale Renașterii și continuând cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
computer, din care subiectivitatea umană lipsește. Cele două cadavre au fost scanate în integritatea lor, înghețate și segmentate, scanate iarăși, clasificate și fotografiate în fiecare detaliu, redate tridimensional, iar aceste fotografii digitale, dovadă a obscurizării relației dintre obiectul și imaginea computerizate, pot fi manipulate în mod infinit în cyberspațiu: deși distruse și dezmembrate, cadavrele apar ca niște trupuri intacte în spațiul virtualității. Corpurile neînsuflețite sunt astfel animate, putând fi replicate, transmise în mod global și divizate (fără alterarea integrității întregii baze
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de practicile biotehnologiilor (vezi Bowring, 2003, McKibben, 2003, Fukuyama, 2004, pentru critici umaniste ale acestor practici, în special ale entuziaștilor în ingineria genetică și în clonare precum Silver, 1997, sau Stock, 2002Ă. La fel cum fizica este astăzi, în cercetarea computerizată, o combinare între mecanica clasică, cuantică, teoria haosului și a complexității, fractali, teoria corzilor etc., biologia este o convergență între conceptele neodarwiniene (de selecție naturală și de moștenireă și principiile sistemelor complexe, autoorganizaționale și autoreproductive. Însă aceste principii se regăsesc
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în care produc un nou nivel de conștiință, în special prin spulberarea ideii de unicitate a individului și prin pulverizarea barierelor corporalității fizice. Problema este că Ascott (1989, 1995Ă discută strict conectarea minților umane (mind-to-mindă sau simbioza conștiință-mașină în cadrul rețelelor computerizate, considerând chiar posibilitatea lipsei trupului (mintal of bodyă. Astfel că teoreticianul vorbește de diseminarea eului în rețea, de interconectarea subiectivităților, de multiplicarea minților umane pentru a se delimita de abordarea unitară, solitară a minții sau a conștiinței: „cybercepția nu este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
artistice devin, în acest context, produse ale tehnoștiinței, prin intervențiile chirurgilor plasticieni care produc artă, cu ajutorul laserului, din „pânza de carne”, dar și produse ale tehnoculturii prin care identitatea își relevă alteritatea. Acești chirurgi plastici creează conform unui model iconic computerizat care sintetizează trăsăturile faciale ale câtorva capodopere renascentiste. Astfel, artista își plasează propriul corp în centrul actului artistic, un atelier de creație sau un mediu artistic, un corp deteritorializat, deopotrivă obiect artistic, imagine și subiect. De la manipularea trupului fizic prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Această perspectivă a postumanului nu consemnează distrugerea ființei umane, ci întrepătrunderea corpului uman de tehnologie cibernetică cu scopul evidențierii materialității corporale deopotrivă ca tehnologizare și încorporare: „În postuman nu există diferențe esențiale sau demarcații absolute între existența trupească și simularea computerizată, între mecanismul cibernetic și organismul biologic sau între teleologia robotică și țelurile umane” (Hayles, 1999, p. 3Ă. Informația tehnologică care virtualizează umanul la interfața computerului nu poate fi într-adevăr separată în mod ontologic de substratul material al corporalității. Dacă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al secolului al XVIII-lea putea vorbi de „omul-mașină”, transumaniștii discută astăzi de „mașina-om” (vezi Wagar, 2002Ă, mașina care „gândește” și evoluează în cyberlume și în spațiul virtual sau care își va putea construi propriile progenituri electronice prin intermediul roboților computerizați (vezi în primul capitol discuția critică cu privire la inteligența și viața artificialeă. Transumaniștii își imaginează un viitor tehnologic în care ordinatoarele sunt dotate cu o „voință” (chiar dacă rudimentarăă și cu un „instinct” de autoapărare, cu o capacitate de a „gândi” pe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un corp artificial desprins de constrângerile corpului organic fragil. În sprijinul acestei idei, Moravec propune un procedeu prin care un robot al chirurgiei creierului, echipat cu bilioane de senzori nanoscopici electrici și chimici, scanează creierul uman și realizează o simulare computerizată a tuturor proceselor chimice și electrice caracteristice creierului. Mai mult, argumentează că acest program al computerului ar putea fi ulterior copiat în „creierul” mecanic al robotului. Transferul conținutului creierului uman în creierul sintetic al unui robot ar echivala cu sinteza
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]