1,949 matches
-
și în „activ”, și în „pasiv”, precum și pronunțate sinuozități și chiar „enclave” la limita de contact dintre ele. Acest lucru își spune însă cuvântul în comunicarea efectivă dintre doi parteneri adulți, în funcție de modul concret în care se realizează necesara „consonanță comunicativă” ce presupune obținerea, prin suprapunere, a unei zone comune a celor două repertorii de semne, singura în care comunicarea este posibilă. La prima vedere, extinderea și consistența (în valoare absolută) a repertoriului de semne atât al educatorilor, cât și al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicarea este posibilă. La prima vedere, extinderea și consistența (în valoare absolută) a repertoriului de semne atât al educatorilor, cât și al educabililor implicați în educația adulților promit o astfel de suprapunere generoasă și fecundă și, prin urmare, o consonanță comunicativă pe măsură, în comparație cu servituțile educației formale preadulte, pe toate nivelurile ei (unde repertoriul de semne al copilului/tânărului este incomparabil mai redus decât cel al educatorului adult care se vede obligat să localizeze partea comună favorabilă comunicării lor chiar în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
suprapunerea „oricum” și „oricât” a repertoriul de semne ale formatorului cu cel al cursantului adult sau mai ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit tocmai subzone „diluate” din „vocabularul activ” ori porțiuni ambigue
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a văzut deja, forța comunicantă, cum se va vedea ulterior) și ocaziile/oportunitățile de a deveni redundant, toate acestea asociindu-se, până la urmă, cu vârsta persoanei. Într-adevăr, indivizii adulți sunt sau pot fi incomparabil mai redundanți în conduita lor comunicativă decât tinerii sau copiii, tocmai din aceste motive, însă marile lor resurse comunicaționale, precum și faptul că își pot „manipula” oarecum voluntar „intensitatea” redundanței ce se constituie, în principiu, ca avantaje în„anumite” condiții pot genera, surprinzător, disfuncții în comunicarea curentă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
importante și ele, fără îndoială, ascultarea este și trebuie să devină și o atitudine, și, mai departe, un răspuns specific, acestea fiind singurele trăsături capabile să întregească comunicarea interumană autentică (postînțelegere) cu interpretarea, selecția, retenția, acceptarea și reacția adecvată (consonanță comunicativă). Destul de asemănători din punctul de vedere al „tehnicii” ascultării, adulții se diferențiază însă între ei, foarte mult, în privința planului atitudinal al ascultării în comunicare, ce începe, de fapt, cu însuși efortul de a atenua pentru moment vocea puternică a sinelui
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
spirit fin, cu inteligență subtilă, memorie uluitoare, capacitate de analiză și sinteză, voință fermă, luptător, rezistent și muncitor. S-a impus ca maestru neîntrecut al elocinței, blând, dar și vehement, caustic și necruțător în limbaj, politicos și protocolar, dar și comunicativ și familiar, cunoscător perfect a patru limbi străine, cu credință nestrămutată în monarhie, libertate și unitate națională, cu convingeri idealiste, dar și observator atent al proceselor din viața politică internă și internațională, admirator al Franței, dar și patriot de necontestat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
contradictorie. Heidegger critică existențialismul sartrian. În existențialism existența precede esența, în timp ce pentru Platon esența precede existența. 6 John Rogers Searle (1932), filosof american, elaborează conceptul camerei chinezești ca argument împotriva inteligenței artificiale. El își bazează concepția pe actul "ilocuționar" (efectul comunicativ al unei afirmații) (Speech Acts, pp. 57-71). În cartea sa, scrisă împreună cu Daniely Vanderveken, în 1985, Foundations of Illocutionary Logic ("Fundamentarea logicii ilocuționare") declară că subiectivitatea este esența conștiinței. 7 Steven Weinberg (1933), fizician american. Deduce existența cuantelor Z-boson, Higgs-boson
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
prin conectivitate, este rezultatul unei conversii și nu, pur și simplu, o construcție care utilizează un anumit tip de conectare? Adoptăm următoarele convenții: Df.1: Numim conversie discursivă situația în care o structură-ocurență2S2, marcată pragmasemantic, se află într-un context comunicativ în care poate fi substituită prin S1 (o structură neutrală pragmasemantic), S1 și S2 fiind echivalente din punctul de vedere al informației substanțiale (factuale) furnizate. Df.2: Numim structură neutrală pragmasemantic orice structură-ocurență S care, într-un context comunicativ dat
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
context comunicativ în care poate fi substituită prin S1 (o structură neutrală pragmasemantic), S1 și S2 fiind echivalente din punctul de vedere al informației substanțiale (factuale) furnizate. Df.2: Numim structură neutrală pragmasemantic orice structură-ocurență S care, într-un context comunicativ dat, satisface integral Maximele Conversaționale subordonate Principiului Cooperării (Grice, 1975). Df.3: Numim structură marcată pragmasemantic orice structură - ocurență S care, într-un context comunicativ dat, produce o transgresare (aparentă sau reală) a oricăreia dintre Maximele subordonate Principiului Cooperării. 4
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
factuale) furnizate. Df.2: Numim structură neutrală pragmasemantic orice structură-ocurență S care, într-un context comunicativ dat, satisface integral Maximele Conversaționale subordonate Principiului Cooperării (Grice, 1975). Df.3: Numim structură marcată pragmasemantic orice structură - ocurență S care, într-un context comunicativ dat, produce o transgresare (aparentă sau reală) a oricăreia dintre Maximele subordonate Principiului Cooperării. 4. În examinarea fenomenelor de care ne ocupăm vor intra în discuție o serie de trăsături constitutive și/sau funcționale ale conectorilor avuți în vedere, ca
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
fi accentuată: schimbarea perspectivei asupra stării de lucruri codificate în enunț, de la o optică preponderent a locutorului către o optică din unghiul alocutorului, este o altă cale de implicare a acestuia din urmă într-o atitudine "mai activă" în actul comunicativ; este cazul conversiei conectivității copulative într-o conectivitate disjunctivă 8, ca în: (3) Orice lectură din Ileana Mălăucioiu sau Angela Marinescu, din Marta Petreu sau Ruxandra Cesereanu, din Gabriela Adameșteanu sau Ana Blandiana (prozatoarea), poemele Marianei Marin, ale Ioanei Crăciunescu
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
limbajului mediatic pentru anumite tipare pragmasemantice de conectare în defavoarea altora. 5.1. La conversia tiparului copulativ către un tipar (fals) disjunctiv am făcut referire, în treacăt, mai sus (vezi 4.3), în legătură cu modalitățile de atragere a destinatarului într-o relație comunicativă mai pronunțat interactivă. Atât în (3) - supra - cât și în (4), (5), este evident că soluția disjunctivă este versiunea marcată pragmasemantic a unui enunț neutral, realizat prin conectare copulativă: (4) Din camerele de 4 stele nu lipsesc aerul condiționat, safe
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
vorbim neapărat). Conversia are loc pe baza compatibilității logico-semantice a conectorilor în cauză (vezi supra, 4.4.1.2) și are un caracter direcționat (doar copulativul se poate converti în disjunctiv, nu și invers). În plus față de raportul de incluziune comunicativă în care enunțul disjunctiv antrenează alocutorul, coordonarea prin sau/ori mai aduce o caracteristică discursivă pe care coordonarea prin și o are doar în condiții determinate: enumerarea elementelor conectate (iar împreună cu acestea și enunțul care o conține) capătă un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
IV.2008) se furnizează o informație care, transmisă fără artificii retorice, s-ar reduce la " Covorul/orice covor contribuie masiv la realizarea stilului unei locuințe". Detalierea exhaustivă a tipologiei covoarelor este superfluă informațional, dar are rolul de a "dramatiza" actul comunicativ, introducând implicatura conversațională generalizată "Ne-am fi așteptat ca doar anumite tipuri de covor să contribuie..." (singura care ar justifica enunțul din punctul de vedere al Maximelor Cantității și ale Manierei). Fenomenul este deosebit de prezent în presă și tinde să
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
corectează o virtuală inferență discursivă pripită, făcută în baza primei părți a enunțului, aflată în opoziție cu cea de a doua - corecția având loc prin asocierea (realizată de și) celor două fapte în aparent contrast. 5.2.2.2. Marcată comunicativ (pragmasemantic) este utilizarea lui dar și în contextele următoare, în care reprezintă conversia discursivă a unui copulativ de tip precum și24, prin introducerea suplimentară a unei sugestii de opoziție între elementele conectate (sugestie permisă, dar nu indusă de contextul lingvistic
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
V.08) (21) Garanția standard oferită pe Sandero, dar și pe toate modelele Dacia începând cu 4 iunie este de 3 ani și 100.000 de kilometri ("Cotidianul", 23.VI.2008). 5.2.2.3. Un grad superior de marcare comunicativă este prezentat de (22) - (28) infra, în care, datorită dificultății de a percepe ori de a reconstrui o opoziție între termenii conectați și, deci, a unei distanțe inferențiale considerabile, efortul interpretativ este mult sporit: (22) În prezent există o bază
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cu emițătorul în "descoperirea" activă a elementelor pentru care o anume informație este valabilă) și adversativ-copulative (care creează un cadru conflictual fictiv între expectațiile induse destinatarului și informația asertată). Recursul excesiv la atare procedee creează premisele pentru pierderea caracterului marcat comunicativ și chiar pentru desemantizarea parțială a conectorilor utilizați, care tind să devină simple variante stilistice clișeizate ale conectorilor substituiți. "CONDIȚIONALELE INDIFERENȚEI": STRUCTURI STANDARDIZATE ȘI HIBRIZI ADRIANA GORĂSCU 1. PRELIMINARII În cele ce urmează, vom urmări o serie de procese de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
examinate se manifestă în cadrul unui tip recurent de preferințe discursive în stilul mediatic: opțiunea de a menționa explicit totalitatea condițiilor în care un eveniment/o stare are loc, chiar dacă atare condiții epuizează circumstanțele posibile, deci afirmarea lor expresă este redundantă comunicativ; se mai constată că această opțiune comunicativă și-a specializat deja anumite forme de expresie, altele fiind în curs de fixare. Un obiectiv suplimentar al lucrării este, așadar, acela de a propune recunoașterea unui tip distinct de circumstanțial, "condiționalul indiferenței
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
de preferințe discursive în stilul mediatic: opțiunea de a menționa explicit totalitatea condițiilor în care un eveniment/o stare are loc, chiar dacă atare condiții epuizează circumstanțele posibile, deci afirmarea lor expresă este redundantă comunicativ; se mai constată că această opțiune comunicativă și-a specializat deja anumite forme de expresie, altele fiind în curs de fixare. Un obiectiv suplimentar al lucrării este, așadar, acela de a propune recunoașterea unui tip distinct de circumstanțial, "condiționalul indiferenței" (CI), nesubsumabil riguros nici condiționalelor, nici concesivelor
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
unor strategii destinate construirii (și menținerii) unei imagini publice pozitive. 4.1. Expresiile "transparenței" În limbajul politic, adjectivul clar este folosit în majoritatea cazurilor la superlativul absolut (foarte clar); asocierea lui cu termeni ca mesaj, program, norme, coordonare reflectă intenția comunicativă a locutorilor de a imprima discursului politic transparență, dar și precizie, fermitate, hotărâre în acțiune etc.: Eu nu intru în guvern fără un program foarte clar, pe obiective și termene. (D. Voiculescu - Rlib, 8.VI.2006). Adverbul clar poate intra
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
sale: Trebuie să clarificăm foarte clar cine este la putere în România. (E. Boc - B1 TV, 31.V.2007). 4.2. Expresiile "competenței" Unele structuri constituite din enunțuri metacomunicative de tip autoreferențial, care, în limbajul comun, servesc la indicarea intenției comunicative − cu ajutorul verbelor dicendi la persoana întâi: pot/vreau să vă spun, comunic, anunț, declar etc. −, au în limbajul politic actual tendința de a imprima conotații speciale mesajului. Verbul a putea 17 intră în componența clișeului pot să vă spun cu
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
spun/anunț/atrag atenția/comunic/declar/subliniez etc., pot fi folosite metatextual, ca mijloc de organizare a discursului, marcând faza de demaraj comunicațional, atunci când locutorul începe o intervenție, un telefon, o scrisoare etc., prin care își lansează și justifică demersul comunicativ: "mă adresez Dvs./vă dau telefon/vă scriu etc. (pentru că) vreau să vă spun că..."22: Vreau să vă spun că sunt foarte mulțumit de postul dumneavoastră, în special de "Știrile PRO TV", care chiar sunt foarte interesante. (Internet, ProTV internațional
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
din limbajul politic, dar nu numai) sunt semnalate de Zafiu (2007), autoarea subliniind caracterul lor efemer (ibidem: 12) etc. În fine, clișeele-enunț pe care le-am prezentat au luat naștere prin repetarea unor formule în contexte discursive și cu intenții comunicative diferite, cu alte cuvinte, printr-un proces de pragmatizare a acestora. Atitudinea cea mai obișnuită față de clișee este cea de condamnare, pentru folosirea lor excesivă și abuzivă, care duce la banalizarea și sărăcirea exprimării. În acest sens, s-au folosit
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
naționalele de gimnastică, urmează europenele și apoi, în toamnă, mondialele A călătorit cu un personal, dar ar fi preferat un rapid sau un accelerat Poți scrie cu italice, drepte, bolduite, petite, numai să fie clar ceea ce spui. 7. ELIPSA − ECONOMIE COMUNICATIVĂ, EXPRESIVITATE SAU AMBIGUITATE VOLUNTARĂ? Producerea elipsei este legată, în primul rând, de necesitatea de economie a limbajului, de simplificare sau de concizie a exprimării. Bally (1951: 278-283) definea astfel tendința minimului efort: "o parte din expresia completă devine exponenta conținutului
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
efort: "o parte din expresia completă devine exponenta conținutului total al ideii, iar restul expresiei, devenind inutilă, e sacrificată. Nu este vorba despre o simplă lene lingvistică, ci este un principiu de economie care permite atingerea facilă a unui scop comunicativ vizat prin suprimarea elementelor intermediare. Spiritul caută neîncetat să substituie aglomerațiile lingvistice prin exponente mai scurte". Alteori, fenomenul se leagă de expresivitatea necesară unei anumite comunicări, de focalizare a unor elemente: rămân în discurs doar elementele strict necesare înțelegerii mesajului
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]