20,391 matches
-
Mugur Isărescu. Iar acum, când am dat de dracul, vorbim de „unele accente exagerate” ale politicienilor europeni. Orice minte de om normal nu numai că vede, dar și simte buba. Problema e chiar supraviețuirea, într-o Europă postmodenă, a strigoilor comunismului românesc. Acești oameni trebuie să ne lase de urgență, să-și ronțăie ideile și dorința de înavuțire în altă parte. Eventual, în patria lui Smirnov, unde gângăvelile lor politice ar putea să mai aibă trecere. Cel mai grav lucru care
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
acesta este mai degrabă marioneta fragedă pe care o pune în mișcare energia marelui U.R.S.S. Educat în ideologia leninistă, Sașa este, de la început până la sfârșit, admiratorul febril al conducătorului rus. Entitatea centrală rămâne, deci, spiritul atât de binecunoscut al comunismului. Întîmplările de la școală, de acasă sau din satul natal al lui Sașa sunt întrerupte de capitole scurte, ca niște flash-uri suprarealiste, în care Lenin sau alte personaje, fără legatură cu firul narativ principal, trăiesc mici evenimente. Imaginile paradelor sau
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
Să ne edificăm puțin, pentru că apariția acestor animale în titlu și în roman este deconcertantă. Aici, iepurele ia sensul bolii, al putredului : "Boala era ascunsă în trupurile lor ca un iepure mort într-o vizuină părăsită". Acesta este imaginea inițiatorului comunismului, a comunismului însuși: În iarbă am găsit ceva alb. Un iepure mort cu schije în cap. Vladimir Ilici și l-a pus pe creștet: Priviți ce schije am în cap, sînt schije capitaliste!. Le vom băga noi schije în cap
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
edificăm puțin, pentru că apariția acestor animale în titlu și în roman este deconcertantă. Aici, iepurele ia sensul bolii, al putredului : "Boala era ascunsă în trupurile lor ca un iepure mort într-o vizuină părăsită". Acesta este imaginea inițiatorului comunismului, a comunismului însuși: În iarbă am găsit ceva alb. Un iepure mort cu schije în cap. Vladimir Ilici și l-a pus pe creștet: Priviți ce schije am în cap, sînt schije capitaliste!. Le vom băga noi schije în cap, să meargă
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
lâncezind în "binele" mentalității comuniste. În rest, lumea se bucură de optimul nivel la care a ajuns societatea. Mihai Vakulovski notează corect, pe coperta a patra a cărții, că "perspectiva șnarativăț e una de ultimă oră, demistificatoare și ironică" asupra comunismului. Mai mult decât atât, departe de a fi stridentă, această viziune se infiltrează foarte subtil, însă vădit conștient și voluntar. Interpretarea iepurilor ca fiind rămășițe de mentalitate a Uniunii Sovietice apare ca un mod potrivit de asimilare a acestui simbol
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
Rizea, Daniel Vorona, Theodor Răpan și alții pe care, cu scuzele de rigoare, nu Îi cunosc sau i-am uitat. Cărțile lansate Imperfecțiuni provizorii și Îmi amintesc și Îmi imaginez, cu un istoric interesant, atemporare (au fost scrise pe vremea comunismului, În urmă cu 25-30 de ani, dar nu au văzut tiparul decât acum!), au fost prezentate cu mult umor și talent oratoric de autoare precum și de scriitoarea polivalentă Cleopatra Lorințiu și de Înțeleptul scriitor Tudor Octavian, cel care a zis
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
și un jucător de barbut. Celelalte două piese, C.V. Ministerial și Cravata, mai slab conturate în comparație cu primele, satirizează birocrația anchilozantă a unui minister (C.V. Ministerial) și înregistrează repetarea, în registru de farsă, a unei situații grotești (posibil simbol pentru nocivitatea comunismului, în Cravata). Cultivând mai ales un comic de replică, spumos dar pândit de inconsistență, piesele din volumul Avenida Populista oferă o lectură delectabilă.
Megalomani mari și mici by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9306_a_10631]
-
își caută fața în acele prezențe care-și păstrează forma, obiectele, umilele lucruri devine cum nu se poate mai firească. Mai cu seamă când omul se simte vechi într-o lume care se reclamă nouă, cum pe sine se propunea comunismul. Om vechi, dar nu învechit - deosebirea este enormă - omul vechi bucurându-se de simțuri nepoluate. Potrivirea dintre omul vechi și poet are tradiție: ambii evocă. Dintru început, apoi pe mari întinderi, înainte de a ruspeta revendicativ/vindicativ, lirica lui Petre Stoica
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
discuții cu Victor Ciorbea la Val David În Canada și cu ”candidatul” pe atunci la președinția României, Emil Constantinescu, la Washington. Atât cu ultimul cât și cu Traian Băsescu m-am fotografiat: erau nădejdea mea Într-o Românie ieșită de sub comunism. În ambele cazuri m-am Înșelat... Pe primul am putut să-l critic aspru cu ocazia Întâlniri cu românii care a avut loc la World Bank, În Washington DC. M-a ținut minte, și peste zece ani mi-a făcut
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
cu scriitorul Titus Popovici care fusese cu un an mai mic decât mine la liceul Emanuil Gojdu din Oradea. Luat la rost pentru faptul ca era membru al CC, mi-a arătat „secretul” său ca scuză: era un manuscris Înfierând... comunismul. La Casa de Odihnă a Scriitorilor de la Mogoșoaia, acesta mi l-a prezentat pe Ion Băieșu, autorul hazliilor conversații dintre Tanța și Costel. Am petrecut Împreună clipe de neuitat, terminate de decesul cu mult prematur al lui Titus. În București
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
sub un pseudonim nou (n-ar fi avut nevoie, pe cel vechi, Lelia Arcan, nu-l mai pomenea nimeni în noile reviste literare), a folosit detalii luate din presa de opoziție a anilor '90. Ca pentru majoritatea celor trăiți în comunism, și pentru Letiția dezvăluirile senzaționaliste s-au amestecat cu amintirile proprii, tot mai confuze. * Cînd Letiția a început să se uite împrejur după o scrumieră ca să-și stingă țigara, obrajii și urechile lui Radu s-au aprins dintr-odată și
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
contemporane române”. Cartea a fost tradusă și în limba engleză și publicată în Statele Unite de Prințesa Ileana a României. În anul 1989, anul în care se desăvârșea revoltă tinerilor în țara noastră, revoltă care a dus în final la prăbușirea comunismului, Zahu Până a scos de sub tipar volumul lui de poezii orginale intitulat “ Cu acul pe săpun”, titlu ce sugerează modul în care erau scrise în detenție poeziile, deoarece, “pentru un petec de hartie de mărimea unei foite de tigare erai
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
obișnuit devine așadar o imagine centrală În cadrul volumului, reflectată În analiza multiplelor scene existențiale. Astfel, farmacista pensionară Pompi, micii funcționari asupriți de șefii lor, femeile bătrâne și singure, atinse de povara vârstei, casnice epuizate de Îndatoririle zilnice sau veterani ai comunismului aflați În pragul pensionării sunt doar câteva dintre „personajele de hârtie” (R. Barthes) ce Își Înfruntă ardent destinul zi de zi. Într-un periplu fascinant printre filele cărții, Între Pompi pe bancă și Contrariul morții, Între Iulia În iulie și
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
vieții va fi Împiedicată de căldura sîngelui ei și cînd Încordarea slăbea o clipă, normalul egoism se insinua fără voie”. Volumul surprinde și o latură frapantă, dezvăluită cititorului atent din perspectiva unui dublu nivel. Primul este cel al subiectului ales. Comunismul a conservat mereu o latură ascunsă, explorată de autoare și gustată de cititor. Prin modalități inedite de corporalizare ficțională a unor experiențe biografice nefericite, conținutul ideatic devine convingător. El reușește să scurteze distanța ce desparte ficțiunea de realitate, făcându-l
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
SIMION LIFTNICUL de PETRU CIMPOEȘU Spre deosebire de alți autori contemporani, Petru Cimpoeșu depășește viziunea grotescă a comunismului, abordată obsesiv, valorificând tranziția din perspectiva relației dintre individul obișnuit și o instanță superioară alterată, un Dumnezeu redimensionat În funcție de cerințele unei societăți Încă influențate de regimul totalitar. Cimpoeșu realizează radiografierea acestei perioade de tranziție printr-o metodă narativă ce introduce
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
ei Dumnezeu este un Înlocuitor al acestuia. Află de la mine, Nelule: dacă n-ar fi murit Ceaușescu, ei n-ar fi simțit niciodată nevoia de a merge la biserică". Astfel, divinitatea este alterată până la stadiul unui reflex condiționat de anii comunismului, Dumnezeu devenind un substitut al individului Ceaușescu, care avea apanajul unei forțe supreme capabile să susțină Întreaga existența a cetățeanului. Pasivitatea exercitată de noua forță determină confuzie, fiecare personaj zbătându-se În problemele insignifiante (dar atât de acut percepute de
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
flashback-urile și prezentul se Întrepătrund. România apare ca o Țară a nimănui, În care domnește degradarea, corupția, prostituția, șpaga și Țeapa. F lashback-urile personajelor pun În mișcare o umanitate urâtă, hidoasă, lugubră. O Românie colectivizată, sub influența nocivă a comunismului. Însă cartea lui Radu Pavel Gheo nu se axează pe prezentarea consecințelor dictaturii comuniste (aceasta devine parte integrantă a peisajului), ci pe viețile unor tineri ce speră să ajungă „Dincolo”. „Dincolo” Înseamnă penru ei, și pentru aproape Întreaga națiune, America
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
se derulează Într-un sat din Uniunea Sovietică, având ca background regimul comunist. Crescând Într-un mediu ostil, care modelează oamenii În funcție de interesele ideologice, În memoria copilului Ștefan se imprimă convingerile ateiste, insuflate de de un tată contradictoriu, pe care comunismul l-a Îndoctrinat. Tinerețea este și ea pusă sub semnul căutării, fiind perioada unor revelații ce au ca finalitate convertirea și constriurea unei noi identități, cea monahală și cea de om al culturii și artelor, prin afirmarea ca scriitor și
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile comuniste, colectivizarea, rechiziționarea, crepusculul unei lumi și metamorfozele vieții În noua eră a comunismului bolșevic, iluziile unui mai bine nicicând posibil; sunt martori și devin păstrătorii unor istorisiri zguduitoare despre familiile de români alături de care trăiesc. Emblematic În acest sens este destinul lui Hartin Fringhian, cel care, devenit ”rege al zahărului” În România, deținând
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile comuniste, colectivizarea, rechiziționarea, crepusculul unei lumi și metamorfozele vieții În noua eră a comunismului bolșevic, iluziile unui mai bine nicicând posibil; sunt martori și devin păstrătorii unor istorisiri zguduitoare despre familiile de români alături de care trăiesc. Emblematic În acest sens este destinul lui Hartin Fringhian, cel care, devenit ”rege al zahărului” În România
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
Înaintea rupturii Ți se Înfățișează după ca și cum ar fi fost Încă de pe atunci - În mod ascuns și, de aceea, neînȚeles la timp - o prevestire nedisimulată a pierderii de mai târziu - un prolog trecut cu vederea din neglijență”). În acest sens, comunismul (și implicit, dictatorul) va fi reprezentat de către Herta Müller prin intermediul simbolului regelui, acel rege care se Înclină și ucide pentru a se apăra de opiniile celor ce se ridică Împotriva lui și a-i reduce pentru totdeauna la tăcere. Amprenta
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
reprezentat de către Herta Müller prin intermediul simbolului regelui, acel rege care se Înclină și ucide pentru a se apăra de opiniile celor ce se ridică Împotriva lui și a-i reduce pentru totdeauna la tăcere. Amprenta cutremurător de grea pe care comunismul o lasă asupra subconștientului autoarei se răsfrânge În radicala modificare pe care o experimentează sensul simbolului regelui de-a lungul vieții scriitoarei. Regele va rămâne mereu corelat cu imaginea frizerului și cu cea a părului: „Frizerul, părul și regele s-
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
scriitoarei. Regele va rămâne mereu corelat cu imaginea frizerului și cu cea a părului: „Frizerul, părul și regele s-au strâns laolaltă cu mult Înainte să-l cunosc pe dictator și Înainte de a Începe să scriu”. Și asta tot datorită comunismului, marele suprapersonaj al romanului: bunicul autoarei cioplise un set de șah, după ce realizase câteva piese pentru frizerul care Îl ajutase să-și recapete părul, În lagărul În care fusese deportat. Copil fiind, scriitoarea fusese atrasă mai ales de regii jocului
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
a insulei, condensare extremă a existenței scriitoarei și având În comun cu regele faptul că Își face și ea simțită prezența Încă din copilărie: fiecare dintre membrii familiei era câte o insulă Închizând În sine povestea propriei nenorociri cauzate de comunism; minoritatea germană din care făcea parte autoarea era și ea considerată un spațiu izolat de restul Țării, prin apartenența ei la poporul-cauză a milioanelor de victime ale nazismului; elevii de gimnaziu proveniți din familiile sărace erau marginalizați de către fiii ștabilor
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
un proiect ar fi fost obligați să atașeze la scenariu și decupajul propriuzis al filmului, pentru a se justifica astfel cantitatea de peliculă trecută În buget, pe lângă alte detalii. „Păi, când ceri decupajul, asta e fie cenzură, cum era În comunism, fie vrei să judeci tu forma În care va fi povestit filmul și să admiți sau nu scenariul... Mi-am dat seama atunci că așa fusesem și noi Învățați să regizăm În școală, bătrâne. Păi, nu știi cum stăteam În
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]