41,330 matches
-
în acest sens numele de „muscali” sau „moscali”, adică moscoviți, dat ocupanților Basarabiei. Termenul peiorativ era cel de „muscali”, fiindcă la Moscova se aflaseră prin tradiție țarul, conducerea, factorii de decizie (noua capitală, orașul lui Petru I, nu intrase în conștiința publică), adică aceia care trimiseseră armate ca să frângă Țara Moldovei (de fapt, intenția era ca s-o ocupe toată!). Astfel, Eminescu îi evoca în „Doina” pe „străinii” care au trebuit să părăsească țările românești ocupate și să se retragă în
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
îndurare până mai mișcă vreunul dintre nemernicii ăștia pe acest pământ”.5 De altfel, ideea că maghiarul trebuie să fie „fără îndurare” față de popoarele conlocuitoare (și față de străini în general) a traversat deceniile și chiar secolele, devenind un laitmotiv al conștiinței publice elitare ungare, până la finele primei jumătăți a secolului al XX-lea. Mai toți contemporanii creatori de valori intelectuale ai lui Petőfi gândeau și exprimau aceleași idei. Széchenyi István (1791-1860), scriitor și om politic, unul dintre cei mai importanți reformiști
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
alte cuvinte, „ura” lui Petőfi nu a fost validată de istorie, Ungaria revenind la frontierele sale etnice. Nici „urile” lui Șevcenko și Pușkin nu au avut, în linii mari, o soartă mai bună. Eminescu însuși nu s-a impus în conștiința publică prin combaterea „străinilor”, dar mulți dintre „străinii” hrăpăreți evocați de el s-au dovedit, într-adevăr, demni de condamnat, din perspectiva nevoii făuririi statului național român, așa cum a fost el recunoscut de istorie. Altminteri, în focul argumentației poetice și
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
ei. Ei continuă să fie - în universalismul lor - și simboluri ale spiritualității naționale engleze, spaniole sau ungare. Nu au fost decretați ca atare de parlamente, nici de academii și nici măcar de confrații lor, ci au intrat în chip firesc în conștiința publică, dincolo de voința cuiva. La fel este - de ce ar fi la noi altfel? - și cu Eminescu! El a fost omul vremii sale, cu mărimile și cu micimile sale, cu ideile general valabile și cu lamentabile, pentru noi, obsesii locale și
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
și Belgrad. Eroii există în comunitatea românilor din Serbia. Sunt mulți. De aceea, am încredere că orgoliile vor fi abandonate sau spălate și că elita va ieși la lumină și îi va arunca la gunoi pe impostori. Dacă vor și conștiința nu le-a fost contaminată de ,,viruși”, indifferent cum se vor numi ei și pe cine reprezintă. Aș vrea după constituirea noului CNMNR pe fruntea celor care au trudit pentru biserica, istoria, literatura, învățământul și mass-media românilor să nu fie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
fiecare dintre acestea, mantra este glasul sacru, un sunet, o silabă sau o serie de cuvinte investite cu putere psihologică și spirituală. În această lume totul vibrează, până la nivel subatomic, iar mantrele pot interfera cu aceste vibrații, pentru a influența conștiința. Seda Bağcan cântă, având credință într-o trinitate: muzică, știință, vindecare. “Mi-am regăsit o a doua familie la București”. Seda Bağcan a cântat pentru prima oară în România în septembrie 2013, în deschiderea conferinței pe care autorul american Gregg
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
Silviu Guga, Ioan Evu, Valeriu Bârgău, Antonia Iliescu (Belgia), Bianca Dan, Paulina Popa, Liviu Ioan Stanciu, Linda Bastide (Franța), Ștefan Doru Dăncuș, Pr. Dr. și poet Dumitru Ichim din Kirchener, Ontario, Baki Ymeri, eseuri / cronici despre cărți care au influențat conștiința omenirii (O capodoperă a psihologiei actuale, ,,Carl Gustav Jung - Cartea roșie’’ - p. 30), reflecții, dialoguri la distanță ca cel avut cu Alexandru Cetățeanu despre cel care a fost un bun prieten comun pentru Eugen Evu, Alex Cetățeanu, Lucreția Brezintu (Flory
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
adevărată a grafiei noastre nu s-a înstrăinat niciodată de fidelii fii ai neamului. Or, asemenea unui astru imposibil de stins de norii întunecați, mereu au existat minți luminate de pulsul propriei origini, minți care nu au lăsat să doarmă conștiința conaționalilor nestricați de urgiile vremilor. Răsfoind imaginar calendarul celor peste șapte decenii de cînd s-a pus graniță pe Prut, la capitolul LIMBA ROMÂNĂ au existat întotdeauna probleme atît pe diagonală, cît și pe verticală. De cele mai multe ori interesul față de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
iar prozatorul Haralambie Moraru a scris pe o bucată mare de hîrtie cuvîntul DEMISIA și a afișat-o s-o vadă audiența. La începutul lui 1988 a fost fondat Cenaclul „Alexei Mateeevici” (președinte Anatol Șalaru) care a contribuit la trezirea conștiinței naționale a multor consîngeni aflați în două bărci concomitent. În toamna aceluiași an, se publică „Scrisoarea celor 66” către conducerea RSSM în care se cerea abolirea teoriei celor două limbi romanice la nord de Dunăre. Ce-i drept, numărul semnatarilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
ales înflorește din aură Chipului în care se reflectă harul Duhului Sfânt prin care odrăslesc virtuțiile morale ale Asemănării intru Atotcreator, prin mireasma îndumnezeirii sale: din Adevărul lui Dumnezeu spre slavă Neamului Dacoromân, din sânul poporului spre sufletul său, din conștiința Națiunii spre rațiunea să, din credință Străbunilor spre nădejdea să, din jertfă Strămoșilor spre dragostea să, din înțelepciunea Logosului divin spre darul sau creator, din Milosârdia Fecioarei spre frumusețea Patriei dragi, din Răscumpărarea Mântuitorului Hristos spre învierea vieții în cadrul Cetei
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
pentru spiritul lui enciclopedic, cu Eminescu pentru forța sentimentului și cu oameni de știință că George Emil Palade, pentru asiduitatea studiului, a documentarii...”. Poetul, eseistul și jurnalistul Lucian Hetco-redactorul șef al revistei Agero - Stuttgart - Germania, consemna la rându-i: „Având conștiința nemărginirii, a eternității, a tragismului intelectualului român, operă lui Artur Silvestri-și nu mă refer aici doar la cartea scrisă, ci în special la faptă Omului Mare ce a fost-nu mai este astăzi nici tainica și nicidecum ascunsă, ori de
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
spațiu și timp... Întâlnirea mea cu Artur Silveștri a fost un dar de la Dumnezeu... A « zidit » ceva în noi, a învesmântat în straie ale biruinței”. Cunoscutul eminescolog și poet Teofil Răchițeanu referindu-se la lupta, elanul, zelul, bună credință și conștiința de foc a Dacului ce ardea pentru Neam, pentru veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. Torța spiritului, vehemență luptei pentru
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Mobilitatea succesului, fiind în legatură directă cu factorii dinamici ai motivației, reprezintă în sine modalitatea de a acționa în scopul obținerii unui anumit obiectiv. Obiectivul, la rândul lui, fiind un fenomen al idealismului independent de conștiința umană, prin dezvoltare dă naștere unui conținut real determinat de forma materială și spirituală a acțiunilor umane. Prin procesul respectiv, omul acționează ca factor de producție în crearea bunurilor materiale și spirituale, și pentru obținerea acelui rezultat care să satisfacă
Motivația – stimulent educativ pentru ființa umană [Corola-blog/BlogPost/94022_a_95314]
-
bună credință care pledează întru binele poporului și, nu în ultimul rând, intelectualitatea care este nucleul dezvoltării umane. Dar, cel mai important factor, totalitatea acestor acțiuni trebuie să aparțină și să se axeze integral pe unitatea națională, pe identitatea și conștiința națiunii, pe principiul de recunoaștere a propriilor origini - neamul românesc. Prin urmare, în mod prioritar, respectivul Comitet de Salvare Națională ar urma să fie completat din personalități cu cea mai transparentă atitudine față de sine, față de societate și complexitatea lucrurilor în
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
instaurarea Comitetului de Salvare Națională s-ar putea contribui pozitiv la îmbunătățirea situației actuale și la deșteptarea poporului în a conștientiza corect realitatea care îi determină. Important este ca accentul forte să fie pus pe unitatea și identitatea națională, pe conștiința natională a întregii societăți care trebuie neapărat să conștientizeze corect problema identitară întemeiată pe originea neamului românesc. Dacă aceste subiecte nu vor fi soluționate în timpul apropiat, atunci situația socială din țară se va destabiliza și mai profund, atrăgând în sine
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
an și o lună) de la despărțirea de Florin Constantiniu, reprezintă o pierdere grea, prea grea pentru tabăra Istoricilor Români, a celor cu adevărat istorici, care înainte de toate au în inima Icoana Patriei și care luptă, cu mijloacele științei și cu conștiința pusă mereu în serviciul cauzelor nobile, pentru a se apropia de Adevăr, pentru a-l face cunoscut, chiar atunci când acesta aduce la lumina slăbiciuni, greșeli sau trădari, educând, totodată, în spiritul Devotamentului față de Țara și Neamul căruia îi aparțin, dar
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Așa că a venit vremea să dăm definitiv cărțile pe față și să le spulberăm cacealmaua”. Alături de alții, la fel de trist înainte plecați, precum Florin Constantiniu, Florin Dobrinescu, Augustin Deac sau Emanoil Emandi, Maestrul Gheorghe Buzatu este deja în Panteonul făuritorilor de conștiință națională, ziditori al dreptului nostru la demnitate, care se ridică în Timpul Superior ca și Columne peste veac a căror prezență nu o mai poate ignora nimeni. Acolo, în Altarul studiilor sale din Centrul de studii Europene, nu a căutat nimic
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
insistent cei ce s-au insinuat în fruntea culturii române călărind pe creasta de val stârnită de revoltații care l-au dat jos pe Ceaușescu în decembrie albastru. Ceaușescu trebuia să cadă, fără îndoială, dar nu ca să vină la pupitrele conștiinței românești profesorii de antieminescianism, de antiromânism etc. și nici pentru ca unii să poată visa liber la un plan de o așa de teribilă zdruncinare a poporului român încât să nu-și mai poată reveni, nu 20 de ani, cum a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
este cheia de înțelegere a dramei intelectualității autentice a României, este un om care s-a pus pe sine susținere deznădejdilor care ne dau târcoale tot mai strânse. Exemplul său este un exemplu de lumină pilduitoare, încât în dreptul său orice conștiință curată ar putea să răspundă la apelul neamului românesc într-un singur fel: „Prezent!” Prin tot ceea ce a făcut, prin tot ceea ce a scris, prin toată viața sa plină de atâtea încercări, Gheorghe Buzatul s-a făcut pe sine prezență
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
nu înțeleg motivul atracției. Dacă oamenii ar fi vrut „cîntări mărețe” ar fi mers la operă; dacă oamenii ar fi vrut „ornamente” ar fi mers în palatele Loarei. Biserica Ortodoxă îi atrage din alt motiv și anume că, mînați de conștiință, văd viața firească, iubirea adevărată, jertfa curată, iar sufletul lor rîvnește după ele. Îi invităm pe neatenții observatori francezi să vină și la slujbele Bisericii Ortodoxe Române și, ascultînd cîntările mărețe și admirînd icoanele împodobite, să nu-și oprească puterea
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
Ion Chichere Steaua polară Iubire mi-ai risipit memoria în lumină trupul tău subțire de iarbă m-a încolăcit răzbunător în iertare tot ce părea despărțit s-a despărțit și mai tare unindu-se fulgerător în afara ființei am atins limitele conștiinței locul unde totul stă lipit de nimic steaua polară a fost cîndva roată în carul mic Ca vîntul și floarea Doamne parcă aș fi o despărțire de ființă, o sfîșiere a inimii o iubire mai puternică decît viața și moartea
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
viață pe care o declanșează. Dezbărată pentru o clipă de deșărtăciunea resentimentelor, a vanității, a convențiilor, lumea Halippilor capătă o nebănuită profunzime sufletească. Spațiul extins acordat descrierii scurtului episod muzical măsoară fizic un timp interior mult mai îndelungat, cel al conștiințelor răscolite de întrebări, dureri ascunse, remușcări, amintiri... Insistența autoarei asupra vocabularului unității și al armoniei, referite concomitent la muzica interpretată și la publicul care o ascultă, vorbește de la sine: "durerile împietrite în marmora acordurilor vocale", "trupul acum uniform al asistenței
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
cinismul, dorința de parvenire, snobismul nu mai apar ca atribute exclusive ale unei burghezii balcanice recente și șlefuite în grabă. Ele aparțin societăților de pretutindeni, chiar și ale celor cu îndelungată patină. Singură civilizația, cea autentic asumată, înnobilată prin travaliul conștiinței și prin cultură, le oferă antidotul. Civilitatea Halippilor s-a convertit în adevărată civilizație. Din păcate însă, pentru scurtă vreme. O va demonstra chiar autoarea în romanele ulterioare, Drumul ascuns și Rădăcini.
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
șocînd destule prejudecăți și idei bine înrădăcinate. Am încercat - și voi persevera - să propun în locul unui Voiculescu tradiționalist ortodox, un scriitor obsedat de arhetipuri, atemporale și non-dogmatice; în locul unui viitor sfînt ("poate cîndva va fi canonizat" spune George Corbu) - o conștiință aspră, sfîșiată de mari contradicții, cu mari înălțări și mari căderi, cu experiențe spirituale profund individuale, inimitabile și necanonice; în locul unui convențional "poet al îngerilor" o personalitate cu propensiuni violent senzuale și ludic ironice; iar în modalitățile de alcătuire a
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
Iată câteva "planuri de creație" pe anul 1952 publicate în revista Contemporanul din 11 ianuarie 1952: Maria Banuș: "Actualmente urmăresc activitatea unor mari întreprinderi industriale din Capitală pentru a cunoaște cât mai adânc problemele ce se nasc, pe măsura dezvoltării conștiinței oamenilor."; " Am de gând să scriu o piesă de teatru în care să se reflecte unele din aspectele acestui proces."; " Tot în 1952 voi scrie o carte în versuri pentru copii despre ŤExpoziția permanentă I.V.Stalinť."; Petru Dumitriu: "Încă de peste
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]