3,524 matches
-
În nopțile fără lună pe când sufla simunul deșertului! Cât Îi mai admirau templierii, brutele acelea subjugate de acea voință clară de martiriu, căci se supuneau să le plătească vamă lor, cerându-le În schimb tributuri formale, Într-un joc de concesii reciproce, de complicații, frăție de arme, spintecându-se Între ei În câmp deschis, mângâindu-se În secret, șoptindu-și unii altora viziuni mistice, formule magice, subtilități alchimice... De la Asasini, Templierii Își Învață riturile lor oculte. Numai ignoranța bicisnică a juzilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
făurise riturile lui intrigantul de Cagliostro. Iar iezuiții, iezuiții, mai puțin proști decât am fi presupus noi, prin bunul Kircher se aruncaseră imediat asupra hieroglifelor, și asupra limbii copte, și a altor graiuri orientale, ebraica fiind numai un paravan, o concesie făcută modei epocii. 104 Aceste texte nu se adresează muritorilor de rând... Apercepția gnostică este o cale rezervată unei elite... Căci, după cuvântul Bibliei: nu aruncați mărgăritarele voastre la porci. (Kamal Jumblatt, Interviu În Le jour, 31.03.1967) Arcana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Să înlocuim hărțile din redacții cu panoplii la îndemînă; să avem bombe asfixiante prin coșuri și condeie cu șiș”. Relevantă e și atitudinea față de public: lipsită de iluzii, conștientă de propria impopularitate, dar decisă a nu face nici un fel de concesii. Gerontocrația, spiritul mercantil, demagogia politicianistă sînt denunțate ferm. Desemnat drept victimă potențială a burgheziei, publicul larg trebuie „educat” spre a se opune manipulării politice. Tot elitismul întors al atitudinii avangardiste este deja aici... „Aforismele politice“ ale lui N. Porsenna vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
stilul, stiletul și stilograful ca amănunte ale unei epoci perimate”. Apărută pentru prima dată în nr. 12 (1922) al Contimporanului, „Cravata de cîrpă“ este, de departe, cel mai „urmuzian” text al lui Vinea, părînd a fi - ca și „Aliluia...“ - o concesie amuzantă față de radicalismul comilitonilor. Faptul nu a prea fost remarcat de critică. Dedicată „lui Jacques” (Costin), proza e un scenariu demitizant, ale cărui victime sînt Hamlet („mare amator de psihologie minuțioasă, de stil hipersensibilizat, de anecdote cu tîlc, de povestiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a mărturisi misticismul. Întîlnim aci pe d. Mircea Damian, cu o schiță umoristică. D. Pompiliu Constantinescu colaborează la Contimporanul cu articolul «Vieți romanțate». Este o surpriză, nu lipsită de semnificații.»” Conflictul cu Contimporanul lasă totuși loc, o vreme, și unor concesii tactice. Într-un articol panoramic, M.H. Maxy apreciază situarea inițială a publicației în speță la „stînga plasticei și a lirismului poetic”, cu o „atitudine democratică cuviincioasă”. O notiță din nr. 18 comentează amabil editorialul „Cheia viselor“ al lui Ion Vinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Vinea - al cărui temperament poetic nu-l punem acum în discuție - nu i-am cerut niciodată o atitudine de frondă - cunoaștem ezitările domniei sale, în schimb domnul Marcel Iancu - a cărui bunăstare materială l-ar fi putut pune la adăpostul atîtor concesii, atîtor scăderi față de sine - poate fi ținut responsabil de inconsistența și lamentabila zvîrcolire a Contimporanului. Proclamarea, cu sfidarea oricărei consecvețe, a celor mai îndrăznețe principii pentru a le terfeli pe contrapagină, frățietatea, în aparență, cu cele cîteva spirite răzlețe din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a visului vs estetica utilitaristă a constructivismului, apărarea purității radicale a unor „atitudini de artă care presupun sacrificiu și singurătate” ș.a.m.d. Acest „estetism individualist” va fi, în curînd, denunțat ca un handicap, ca o lașitate și ca o „concesie” oportunistă de către colegii de la unu. Un adevărat conflict de interese, generat de o „nepotrivire de caracter”. Căci pentru Ilarie Voronca suprarealismul nu era decît o formă de radicalitate poetică. Intrarea sa în Societatea Scriitorilor Români și premierea de către aceeași organizație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
100 de locuri. Aflată sub direcția scriitoarei Mărgărita Miller-Verghi, sala era unul dintre saloanele Maison d’Art. Manifestările „Insulei” aveau un caracter interactiv complex: spectacole de teatru, șezători literare cu lecturi publice („cursuri pentru adolescenți”), conferințe-simpozion, miza fiind promovarea fără concesii a unei arte moderne „purificate și purificatoare”. Programul, editat într-o broșură de 32 de pagini, și manifestul, publicat în Contimporanul nr. 24 din 30 decembrie 1922, inclus, după decenii, în Antologia literaturii române de avangardă, încep prin cîteva diatribe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ensuite. Această fascinație pentru „filmul pur” se diminuează însă dramatic în 1928, odată cu importarea pe vechiul continent a filmului sonor: „impurificarea” filmului (considerat imagine și gîndire în libertate) de către cuvinte va fi considerată - nu neapărat și de către Fondane - ca o concesie făcută comercialului și „tiraniei discursive”. Oricum, e de notat faptul că preocuparea pentru cinematograf a poetului franco-român este intim legată de adeziunea la aripa „poetică”, antipolitică a Suprarealismului de după 1926. La fel și articolele trimise pentru Integral despre poeții francezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sînt rezultate ale unei vieți în care civilizația și progresul contează în primul rînd. De aceea spre deosebire de romantismul celălalt sentimental și dulceag, neoromantismul actual (și mai accentuat din cauza ideei de vis, adăugată) este viril și conștient”. Deși tendențios realizat, făcînd concesii „infantile” unui „public încă necopt în gusturile sale”, „Le Voleur de Bagdad” „poetizează aventura”, asigurînd neoromantismului „caracteristice similare clasicismului”. De cealaltă parte, „pentru spiritul american deșteptat de elanul lui Fairbanks, chaplianismul (ilustrat de filmul Goana după aur) înseamnă un nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Universitatea din Iași și de prelegerile despre Geneza curentelor literare de avangardă ținute de către Radu Gyr la Universitatea bucureșteană în 1936-1937. Radical opuse, cele două abordări ilustrează elocvent polarizarea indeo-estetică a momentului, pe fondul ascensiunii mișcărilor de extremă-dreapta: cu toate concesiile și stereotipurile antisemite care grevează majoritatea comentariilor despre scriitorii evrei (avangardiști sau nu), cursul insidios-polemic al lui Călinescu reprezenta la acea dată cea mai subtilă și mai comprehensivă teorie autohtonă a poeziei modernisto-avangardiste, în vreme ce Radu Gyr radicaliza în direcție naționalist-xenofobă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ironic: „Cu riscul de a fi socotiți retrograzi, preferăm acestei faze de celebritate europeană faza de înmugurire de la Simbolul. Cel puțin atunci se întrevedea un simț al muzicalității, demn de prețuit, cu tot manierismul și superficialitatea lui”... Un început de concesie - fie el și exprimat într-o notă de subsol - se referă la producția mai recentă a poetului: „Ultima operă, «L’Homme aproximatif», Paris 1931, indică o nouă fază, - de organizare a unor ample masse lexicale, pline de confuzii delirante, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
normale, că n-am ales omul nepotrivit, ci că viața mea s-a schimbat nemăsurat de mult și e nevoie de mai mult de doi ani ca să mă acomodez. Dar, În seara asta, nu sînt sub nici o formă dispusă la concesii. Vreau să uit că sînt măritată și că am responsabilități. Pentru o seară, Îmi voi lua vacanță de la propria mea viață. Și dacă e să mor, tot o să mă distrez. — Intrați! Intrați! Lisa! Ce bine că ai venit! Jonathan e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
mai ia Mésadrol, toate dosarele medicale sînt păstrate În cabinetul lui Yves. - Ai dreptate, hai să mergem acolo. O luă spre laboratoare, așa cum avusese de gînd s-o facă Încă de la Început. ZÎmbi În sinea lui. Îi făcuse niște mici concesii și se văzu acum răsplătit, căci ea se destinse și Își scutură părul, iar el primi În nări o boare din parfumul ei. Un miros fad de alge și de apă de mare care fusese agitată plutea În laboratoarele pustii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mi-ai pus memo-ul ăla pe birou ? Fiindcă nu cred în ruptul capului că a fost acolo înainte de deadline. Firește că a fost acolo. Arnold se întoarce spre mine preț de o secundă, plictisit și cu aerul că face o concesie ca să potolească nebuna. Am venit cu el la tine în birou pe 28 mai. 28 mai ? De unde a mai apărut și data asta de 28 mai ? De ce îmi sună aiurea chestia asta ? — Nu te cred, zic cu mânie neajutorată. Pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
sale deveniseră publice. Scrisese o carte - dificilă, dar populară - o carte inspirată, inteligentă, militantă, care se vânduse extraordinar și se vindea Încă În ambele emisfere și de ambele părți ale ecuatorului. O scrisese cu repeziciune, dar cu mare sinceritate: fără concesii ieftine, fără vulgarizări, fără trucuri mentale, fără Împăciuitorisme, fără aere de superioritate. Avea tot dreptul să arate așa cum arăta acum, În timp ce chelnerul ne servea micul dejun. Intelectul său Îl făcuse milionar. Nu‑i puțin lucru să ajungi bogat și faimos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
A existat, tțțț‑ah, tțțț‑ah, o necesitate mai Înaltă. Trebuia să Împiedice Maryland să se alăture Confederației Statelor Secesioniste. Firește, nevoile mele erau diferite de cele ale lui Ravelstein. În meseria mea trebuie să fii mai Îngăduitor, să faci concesii, să iei În seamă tot felul de ambiguități - să eviți judecățile categorice. Toate această reținere ar putea să semene cu naivitatea. Dar nu‑i așa. În artă te familiarizezi cu procesul vieții normale. Nu poți să anulezi pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pe fețele făinoase. Așadar, preocupările serioase ale lui Ravelstein „coexistau”, ca să folosesc un termen din politica secolului douăzeci, cu bufoneriile sale. Dar numai prietenii puteau desluși această latură a lui. În Împrejurări serioase putea fi destul de corect, nu ca o concesie făcută aferaților și agitaților universitari, ci pentru că era vorba de probleme reale - chestiuni legate de scopul existenței noastre: să spunem de punerea În ordine a sufletului uman - și În această privință Ravelstein apărea la fel de ferm și de sincer ca oricare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
totuși pericolul ca Germania să devieze spre bolșevism. Cu foametea care o pustia și molimele În creștere, rata mortalității constituia un prejudiciu pentru Aliați, declarase Lloyd George În fața Conferinței. Clemenceau a răspuns: „Ă deci e musai nevoie mare să facem concesii”. „Musai nevoie mare”, o expresie care acum dispăruse din limbaj, i‑am explicat lui Rosamund. Dar francezii Încă se Împotriveau propunerii germane de a‑și plăti hrana În aur. Clemenceau pretindea aurul german ca despăgubiri de război. Unul dintre miniștrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
păduri, era prezent În mintea lui Abe. Rousseau botaniza. Pe Ravelstein nu‑l interesau plantele. Mânca o salată, dar nu vedea de ce ar trebui să mediteze asupra ei. Venise la țară special ca să mă vadă și vizita lui Însemna o concesie făcută inexplicabilului meu gust pentru izolare și solitudine. De ce țineam eu să mă Îngrop În pădure? Pot să afirm cu certitudine că Ravelstein Îmi examinase motivele din mult mai multe unghiuri și ipoteze decât aș fi putut eu să imaginez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
l-ar fi impresionat nici măcar pe băiatul care distribuia corespondența la Intercorp, aici ambele arătau extrem de șic. Sincer vorbind, Alice nici nu prea avea cu cine să intre în competiție. Era clar că nuntașii nu se stresaseră prea tare. Singura concesie făcută de mătușa Frances în favoarea ocaziei festive era o pălărie oribilă cu flori roșii, care se bătea cap în cap cu nasul ei cel plin de vinișoare. Costumul pătrățos din tweed punea în lumină un corp ca ieșit direct dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
dârză la interpretare, poate fi socotită o reală punte a măgarului pentru orice literat de la noi. Pe de altă parte, mă-ntristează enorm faptul că, În două locuri, n-ai rămas consecvent cu tine Însuți, ci ai recurs la vicleșugul concesiilor cu scopul vădit de a face pe placul activiștilor culturali, care, oricum, nu vor publica aceastăți carte excelentă și-aceasta din simplul motiv că tu, creștin autentic, Îl afirmi pe Dumnezeu Încontinuu, În vreme ce politrucii din editurile actuale Îl neagă cu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Îți spun toate acestea, precum și cele de mai jos, gândindu-mă În tot timpul la strașnicul adagiu „Amicus Plato, sed magis amica veritas”. Tot ce-ai scris despre genialul matematician și poet Dan Ion Barbilian-Barbu (minus doar cele două mici concesii, deja menționate), este, nici vorbă, cît se poate de oportun, bine venit și extrem de folositor Întru orientarea criticii noastre literare de mîine. Cu alte vorbe, „Nil nisi bene”, chiar „Magna cum laude” pentru Îndelungatele și documentatele tale lucrări privind repunerea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
știe cum de la un marine american. Era singurul lucru care reușea să-l calmeze În acea vreme În care lumea devenise deodată un Adina Dabija 160 loc straniu și greu de Înțeles. Era vremea când America hotărâse să facă o concesie musulmanilor, ca să-și spele păcatele războiului din Golf sau poate doar să mai dea puțin peste nas rușilor, eternii aliați ai sârbilor, și găsise ca prin minune o țărișoară rătĂcită pe hartă undeva prin sud-estul Europei - Albania - a cărei populație
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
primise nu se știe cum de la un marine american. Era singurul lucru care reușea să-l calmeze în acea vreme în care lumea devenise deodată un loc straniu și greu de înțeles. Era vremea când America hotărâse să facă o concesie musulmanilor, ca să-și spele păcatele războiului din Golf sau poate doar să mai dea puțin peste nas rușilor, eternii aliați ai sârbilor, și găsise ca prin minune o țărișoară rătăcită pe hartă undeva prin sud-estul Europei - Albania - a cărei populație
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]