1,646 matches
-
cu handicap; 5. încadrarea în munca a persoanelor se poate face: a) în mediul obișnuit de muncă, cu sau fără protejarea locului de muncă; ... b) în unitățile protejate; ... c) prin munca la domiciliu; ... d) în unitățile de terapie ocupaționala. ... 6. Concretizarea sistemului activ de sprijin printr-o varietate de măsuri: a) împrumuturi și garanții pentru întreprinderile mici și mijlocii; ... b) contracte exclusive; ... c) drepturi prioritare de productie; ... d) scutire de la plata taxelor vamale și a T.V.A., conform prevederilor Ordonanței de
HOTĂRÂRE nr. 1.215 din 31 octombrie 2002 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia specială şi integrarea socială a persoanelor cu handicap din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146141_a_147470]
-
la unele teme de interes comun, conjugind eforturile pentru obținerea celei mai bune utilizări a informației și documentației de care dispun ambele parți; ... d) facilitarea de legături între instituțiile de învățământ superior, științifice, artistice, tehnice și culturale, în general, pentru concretizarea oricărui tip de colaborare, în domeniile de competență ale acordului; e) schimbul de materiale documentare referitoare la istoria, geografia, cultura și dezvoltarea economică și socială ale fiecărei țări, precum și de cursuri, programe de învățământ, metode pedagogice și manuale școlare editate
ACORD din 18 aprilie 1995 de colaborare culturală şi ştiinţifică între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bolivia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146169_a_147498]
-
Curtea Constituțională "hotărăște asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea legilor și a ordonanțelor", fără alte condiționări referitoare la natură actelor normative respective. Dezvoltarea normei constituționale în art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, în sensul concretizării condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o lege sau o ordonanță pentru a putea fi supusă controlului de constituționalitate pe calea excepției, chestiune prejudiciala, ridicată în fața instanței judecătorești, este, in cvasitotalitate, justificată și corespunde voinței constituantei. În sistemul românesc
DECIZIE nr. 316 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi a dispoziţiilor art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 şi ale art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146662_a_147991]
-
realizată cu ajutorul cifrelor, în variante ce țin de unele particularități și tradiții educaționale. Notarea prin calificative, de exemplu, are ca limită faptul că ea nu admite sumări atunci când se fac aprecieri în acest fel la una sau mai multe materii. Concretizarea faptică a notării se realizează și în funcție de specificul disciplinelor evaluate. Astfel, la disciplinele exacte prezintă un randament mai ridicat notarea după bareme, pe când la disciplinele umaniste un mai mare randament îl dă notarea analitică. (Salade D., 1982; Stoica M., 1995
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
Substantivul iese din sfera obiectului comunicării când este actualizat prin categoria determinării sau a cazului, la vocativ; la vocativ, substantivul devine expresie a interlocutorului din actul lingvistic: „Căci te iubesc, copilă, ca zeul nemurirea.” (M.Eminescu,I, p. 22), eventual, concretizare lexical-semantică, indirectă, a subiectului nerealizat sintactic, când verbul-predicat este la imperativ: „Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,/ Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta.” (M. Eminescu, I, p. 1) Din perspectivă sintactică, este definitorie pentru substantiv compatibilitatea cu toate pozițiile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
strecurat cu ușurință., dativ al conformității: El a acționat potrivit legii. sau ca dativ al comparației: Aleargă asemeni unui cal de curse. Vocativultc "Vocativul" Conținutul semantic al cazului vocativ este determinat de natura sa deictică; este una din modalitățile de concretizare a funcției conative a limbii: prin vocativ, emițătorul atrage în comunicare un interlocutor: „ - Maicelor!/ - Blagoslovește, cinstite părinte!” (I.Creangă, p. 98) sau orientează spre el în mod explicit mesajul lingvistic: „ - Moșnege, zise ea, lasă-mi și mie niște galbeni.” (I.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la opoziția binară singularitate-pluralitate. Și tot așa cum adverbele pot anula polisemantismul unui timp gramatical prin opoziția lexicală concretă dintre ele: plec azi/plec mâine, tot așa, pronumele de cuantificare poate anula omonimia singular-plural: un pui/doi pui. Modul specific de concretizare a numărului obiectelor substituite determină constituirea a patru subsclase de pronume de cuantificare: a. pronume de cuantificare numerică simplă; exprimă numărul obiectelor ca atare, considerate într-o desfășurare deschisă: unu, doi, trei etc.; sunt expresia concretă a numărului categorial al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin excelență comunicării lingvistice orale, imperativul suspendă realizarea sintactică a funcției de subiect gramatical; subiectul rămâne inclus în dezinența de persoană a verbului, persoana a II-a, singular sau plural: „Ia-mă-n brațe și ascunde-mă bine.” (T. Arghezi) Concretizarea planului semantico-ontologic este transferată, în mod frecvent, unui vocativ (substantiv, pronume, propoziție), cu care intră într-o relație sintactică de incidență: „Sapă, frate, sapă, sapă / până când vei da de apă.” (L. Blaga) „Hyperion, ce din genuni / Răsai c-o-ntreagă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tipuri de relații sintactice, numai primele două (interdependența și dependența) determină dezvoltarea unor funcții sintactice specifice. O situație specială prezintă o anumită variantă a relației de apoziție. În interiorul relației de interdependență, se dezvoltă două funcții: predicatul și subiectul. Predicatul este concretizarea predicației, funcție esențială în organizarea și funcționarea enunțului lingvistic ca mijloc de cunoaștere, verificare și comunicare a cunoașterii: „Din cer a venit...” Subiectul este funcția cu care se încarcă, în interiorul relației de interdependență, un nume (sau un substitut) atras în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebuințare emfatică: „Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine.” (M. Eminescu) Complementul reluat este însoțit adesea de adverbul și: „Matei ar fi vrut să-l facă și pe el tâmplar...” (E. Barbu, p. 135) Substantivele, în schimb, aduc concretizarea lexical-semantică a funcției sintactice realizate și prin forma scurtă a pronumelui: „Ia eu fac ce fac de mult Iarna viscolu-l ascult Crengile-mi rupându-le, Apele-astupându-le.” (M. Eminescu) Prezența pronumelor relative în dubla realizare a funcției sintactice de complement este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pasărea asta albă și mică , și sufletul realizează, succesiv, funcția sintactică de subiect. În cea de a doua categorie de situații, planul semantic-lexical al termenilor care realizează, succesiv, aceeași funcție sintactică diferă. În elaborarea enunțului, subiectul vorbitor trece de la o concretizare lexicală a unei funcții sintactice la o altă realizare semantic-lexicală. Între cele două realizări se produce un raport de substituire. În enunțul „Firește că în pragul iernii nu caut o casă cu chirie pentru a o admira din curte - adică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de număr), ceea ce face din el singura clasă lexico-gramaticală căreia îi este imanentă relația cu un subiect gramatical. Această relație este implicită în categoria persoanei, manifestându-se, în planul expresiei, dezinențial: merg- merg-i, merg-e, și devine explicită, în sensul concretizării lexical-sintactice, prin atragerea unui nume (pronume etc.) în sfera predicației: Eu merg-, Tu merg-i, El/ Andrei merg-e. Prin predicație, se intersectează planul subiectiv (protagoniștii și timpul actului lingvistic) cu planul obiectiv (mesajul actului gramatical) al comunicării, în desfășurarea unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Andrei merg-e. Prin predicație, se intersectează planul subiectiv (protagoniștii și timpul actului lingvistic) cu planul obiectiv (mesajul actului gramatical) al comunicării, în desfășurarea unei relații de interdependență și se generează cele două funcții sintactice principale, centrale în structura enunțului: • predicatul, concretizare verbală (sau verbal-nominală) a predicației, • subiectul, concretizare nominală (pronominală etc.) a „obiectului” predicației. Factorul dinamic îl reprezintă predicatul. Expresie activă a predicației, el situează în timp componente semantice atemporale și descrie un anumit raport, variabil, între obiectul enunțului (al predicației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectiv (protagoniștii și timpul actului lingvistic) cu planul obiectiv (mesajul actului gramatical) al comunicării, în desfășurarea unei relații de interdependență și se generează cele două funcții sintactice principale, centrale în structura enunțului: • predicatul, concretizare verbală (sau verbal-nominală) a predicației, • subiectul, concretizare nominală (pronominală etc.) a „obiectului” predicației. Factorul dinamic îl reprezintă predicatul. Expresie activă a predicației, el situează în timp componente semantice atemporale și descrie un anumit raport, variabil, între obiectul enunțului (al predicației enunțului) și subiectul enunțării (al actului lingvistic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e sete, mi-e rușine etc. le acordă o identitate proprie, reprezentând, împreună cu verbele impersonale - cu subiectul inclus în planul lor semantic: plouă, fulgeră, viscolește, se-nserează etc., categoria verbelor de stare și realizând sintactic predicatul stării. SUBIECTULTC "SUBIECTUL" Concomitent cu concretizarea funcției de predicat, predicația determină realizarea, implicită sau explicită, printr-un nume (pronume etc.) a funcției de subiect gramatical, principal complement semantic al verbelor personale și al verbelor impersonale relative. În desfășurarea comunicării lingvistice ca act de cunoaștere și de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
circumstanțial, ieri, de exemplu: El mi-a dăruit ieri un album Picasso. nu vine să împlinească semantic câmpul sintactic deschis de verbul regent a dărui (aceasta o fac cele două complemente-obiect; un album și mi), ci îl amplifică doar prin concretizare lexical-sintactică a unei coordonate temporale, descrisă în mod abstract, de timpul categorial al verbului: perfectul compus. Numai unele verbe (locuțiuni verbale) cer cu necesitate un circumstanțial (așa cum verbele tranzitive cer complement-obiect), prin care să se descrie o coordonată (spațială, cel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
beneficiind de atenția educatorilor și din acest punct de vedere. Poziția este susținută și în Jacob K. Javits, Gifted and Talented Students Education Act (apud Abelman, R., 1): (sublinierea ne aparține). Carmen Crețu (12, p. 14) sugerează modalități practice pentru concretizarea acestui deziderat, într o manieră care să respecte personalitățile diferite ale elevilor: Rolul posibil al școlii în cultivarea caracteristicilor esențiale ale dotatului este remarcat și de U. S. Office of Education (apud Ben Michael, M., 4), care legiferează următoarea definiție: (dar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
aduce contribuții excepționale. De aceea, , afirmă Tiberiu Bogdan (3, p. 13). Cercetătorii sunt unanimi în a recunoaște în creativitate dimensiunea principală a personalității omului contemporan și, în consecință, aceasta se constituie ca o problematică centrală a școlii de azi. Pentru concretizarea acestei recunoașteri se impune ca, mai întâi, educatorii să conștientizeze trăsăturile comportamentului creativ, pentru a dezvolta elevilor capacitățile creatoare. Trăsăturile acestea, enumerate de Marin Stoica (17, p. 91-92), sunt: nivelul de inteligență generală, gândirea divergentă, fluența gândirii, receptivitatea față de probleme
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
practicării diferitelor sporturi și stimulării interesului pentru practicarea independentă a exercițiilor fizice și sportului”. (obiectivul cadru nr. 2), cu exemple pentru aceleași clase. Deși exemplele se referă numai la trei ani de studiu, considerăm că sunt edificatoare privind evoluția și concretizarea obiectivelor de referință și a exemplelor de acțiuni de învățare. 1.2.a. Conținuturile programei școlare privind atletismul în curriculum nucleu Exercițiile de atletism sau specifice acestei discipline sportive se regăsesc cu o pondere însemnată în programa școlară, atât pe parcursul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
această perspectivă evaluarea este axată pe situația de învățare, fiind denumită evaluare internă, evaluare de proces sau evaluare școlară. Acest tip de evaluare va fi abordat în paginile următoare, în contextul tripticului predare-învățare evaluare, specific procesului didactic în general, cu concretizări din cel de educație fizică și sport. Eficiența activităților de predare-învățare se raportează la rezultatele și performanțele concrete, realizate cotidian de elevi/sportivi și se evaluează în vederea adoptării unor decizii și măsuri adecvate ameliorării și optimizării continue a respectivelor procese
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
programa școlară/universitară. La elaborarea unității de învățare se precizează denumirea acesteia, clasa / anul / grupa pentru care se elaborează și numărul de lecții / antrenamente, sistemul de lecții destinat folosirii ei. Orice curriculum (oficial, formal) este un proiect educațional și reprezintă concretizarea unei politici educaționale, a unor strategii, în general prin sistemul de învățământ. Realizarea lui în practică, aplicarea lui în procesul didactic propune continuarea, aprofundarea, adaptarea elementelor sale la condițiile concrete ale activităților de predare - învățare - evaluare. Ca urmare punerea în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
are șapte etape clare: * stabilirea sarcinilor generale ale predării temei, conform conținutului programelor și îndrumarelor metodice; * studierea conținutului materialului de învățat (delimitarea ideilor generatoare, a noțiunilor, teoriilor, principiilor, priceperilor, deprinderilor, etc., ce trebuie învățate); * fundamentarea logicii de predare ( idei, etape); * concretizarea numărului de lecții, a ordinii acestora, conform timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor/ sportivilor; * evaluarea calității și eficienței procesului didactic. Problematica și practica proiectării didactice s-au conturat pe terenul unei abordări
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
studierea conținutului materialului de învățat (delimitarea ideilor generatoare, a noțiunilor, teoriilor, principiilor, priceperilor, deprinderilor, etc., ce trebuie învățate); * fundamentarea logicii de predare ( idei, etape); * concretizarea numărului de lecții, a ordinii acestora, conform timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor/ sportivilor; * evaluarea calității și eficienței procesului didactic. Problematica și practica proiectării didactice s-au conturat pe terenul unei abordări pragmatice a educației, riguros științifice, dar și euristice deopotrivă, în școala anglo-saxonă, în trei etape mari
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
universal abstract cu pro‑ priile lui diferențe dezvoltate, sau universalul inerent al unei reprezentări con‑ crete pentru care arhetipul este o imagine mai adecvată decât conceptul pur analitic fiind astfel tot un adevăr dar, întrupat sensibil. Concretul este întot‑ deauna concretizarea unui universal. Semnificația este tocmai sensul formei, altfel nu ar avea sens ca forma să aibă o anumită formă. Forma este imaginea primară 9. La întrebarea: de ce artei i se dă atâta importanță? Putem răspunde în mai multe feluri, de vreme ce
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
elaborarea unei programe de opțional sunt: - prezentarea unui argument în favoarea disciplinei opționale propuse; - formularea obiectivelor cadru (în cazul în care opționalul propus se va derula pe parcursul unei perioade de timp mai mari de un an școlar), - formularea obiectivelor de referință; - concretizarea obiectivelor de referință prin exemple de activități de învățare; - selectarea și sistematizarea conținuturilor în interdependență cu obiectivele de referință vizate; - stabilirea modalităților de evaluare; - menționarea materialului bibliografic la care s-a făcut apel în elaborarea programei. Proiectarea eșalonată se referă
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]