4,658 matches
-
Articolele Autorului Când mă culc... Eu când mă culc îmbrățișez pe Dumnezeu, Îngerii se-așează roată lângă mine, S-audă câte rugăciuni le spun, Rugându-i pentru toți și pentru mine. Chiar dacă sunt un martor pe pământ Cu un destin confuz, în asprele peceți, Eu văd ecouri sufocate în mormânt, Și un copil tăcut uitat între nămeți. Văd tremurătoare lacrimi și regret Ce stabilesc a timpului măsură, Toamnele ascunse-n suflet de poet, Și vorbele ce ni se sparg în gură
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
2005), Georgiana Preda (Ireversibila scară, 2005), Maria Ilinca Trifonescu (Magia copilăriei, 2006), Andra Patricia Groapă (Vis pierdut, 2006), toate sub egida Editurii Cronica din Iași, Daniela Olivia Ghicajanu (Joc ciudat, 2006), Andreea Fulaș (Drum spre lumină, 2007), Iuliana Relea (Anotimp confuz, 2007), Ilinca Maria Trifonescu (Primăvara din suflet, 2007), Ștefan Moței (Umbra unui gând, 2010), Ioana Cristiana Cernea (Tortul copilăriei, 2012), apărute la Editura Corgal Press din Bacău, Iulia-Alexandra Iftimie (La răscruce de suspine, Editura Docucenter, Bacău, 2013) și Miruna Huluță
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
Sacramentul Mirului, eveniment pe care l-am concretizat în anul următor, 1988, la biserica Bărăția din centrul Bucureștiului. Îmi plăcea mult ambientul din biserică, admiram mult preoții din acea epocă, dar nu mă gândeam nicidecum să devin preot. Eram destul de confuz în această privință. La școală, nu prea eram înțeles și îmi era rușine să declar faptul de a fi catolic... și practicant pe deasupra! Nu mă simțeam la locul meu, ceva îmi spunea că trebuie să-mi caut liniștea interioară în
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
murit de inaniție, un copil abia născut încearcă să înfrunte lumea cu scâncetul său... Un Papă necrezând că va mai salva omenirea (din cauza ei, nu a Sa, firește), un dictator disimulat sub masca apărării drepturilor omului, un eu pierdut iremediabil, confuz... Cine sunt eu, cel ce trăiesc toate acestea, cât drept am, și nu câtă dreptate, să vă judec... Marea nebunie a creației și fatala imperfecțiune, eroare, ca un virus rătăcit cine știe cum într-un calculator considerat perfect... Îmi căutam eul pierdut
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
un semn discret să o urmez și ne-am retras pentru câteva clipe într-o cameră unde fetele își făceau machiajul. Așa ceva nu trebuie să se mai repete. Niciodată!”, spuse, pe un ton de reproș. ”Ce anume?”, am întrebat-o, confuz. ”Altfel, vei avea probleme. Mari de tot”, adăugă și îmi arătă, pentru câteva momente, spatele gol. Acolo am putut vedea, cu oroare, mai multe arsuri, făcute probabil cu un fier încins, ca și câteva cicatrici urâte, urme ale unor răni
UN TRIO DE NEUITAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350226_a_351555]
-
demn, să te înalți... Iartă-mă pentru că am ucis-o pe iubita ta soră... Iartă-mă!", rosti tremurând, apoi începu să plângă cu lacrimi stranii, de sânge. Nu... ce e asta? Nu, te rog, oprește-te! Unde sunt?", am articulat, confuz. "Crede-mă... n-ai vrea să știi unde ești. Să știi cât de cumplite, de pline de teroare sunt adâncimile iadului", articulă clar, după care se dematerializă lent, ca și precedenta apariție. "Nuuuu!", am strigat, din nou. "Acest coșmar nu
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
primul etaj Nu m-ai sărutat în Piața Florescu din Bacăul bacovian - furtuna se balansa în scrânciob, ploaia bătea grilajul cu tufe muribunde Erai pe-un tandem la șoseaua cu trafic nebun - eram într-o călătorie spre nicăieri, la colț - confuză! - Străfulgerați cocorii plecau în toamnă Fluturi și vise Erai un alt vis cu buze fantomă în parcul cu havuz și colivii solare cu ascunse locuri de vânătoare căi bătute de fluturi, căi bătute de vise Erai un alt vis cu
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
vise chema pe Julia May Înainte de cununie ursul, morunul, vulturul, castorul, munți cu păduri aur neprihănit la soare-răsare Toți dănțuiau peste fâșii azurii Dâre de animale urme de păsări De pază la intrare un urs doborât pene de vultur Mulțime confuză Întreceri de canoe După cununie. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În cadru după cadru la TV în orașul cu omizi unde se stropesc chimicale În anotimpul uscat se aflau mlaștini secate cu hârtii aruncate și cartoane
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
speranță și întâmplări viitoare Stăteau în jurul mesei la mijloc Caseta Pandorei cu capacul etanș fierbea pașii ce urmau să se afunde-n lumină Stăteau în jurul mesei la mijloc în casa cu etajere umplute cu temeri zilnic până-n plafon de adulți confuzi Stăteau în jurul mesei la mijloc tăcuți urmărind cum se-ncinge planeta de pălăvrăgeală și zero acțiune Stăteau în jurul mesei la mijloc tot mai străini în tăcerea din casă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Străbătând puhoiu-n canoe
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
cu uimire și bucurie, în același timp. „Da, desigur...”, am murmurat, nedumerit. „Oh...”. Părea să-și revină foarte greu dintr-un șoc pe care il avusese recent. „N-ai să mă crezi, dar s-a întâmplat ceva îngrozitor... Sunt foarte confuză...”. „După ce mi-ai dat ID-ul, ți-am mulțumit și m-am îndepărtat. O mașină a frânat brusc la intersecție și au coborât trei mascați. Unul dintre ei a strigat către tine «Mori, cerșetor împuțit!», apoi te-au ciuruit cu
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
de fapt, lucrurile n-ar fi trebuit să stea astfel, era sortită eșecului. „E vina mea... Nu am vrut să știi că sunt căsătorită”, îmi spuse față, pe un ton ciudat. Mi-am îmbrăcat hainele și am ieșit pe ușă, confuz. „Nu vei mai face niciodată asta!!”, am auzit vocea apăsata a bărbatului, dar ceea ce m-a făcut să mă întorc înapoi imediat a fost un horcăit înfundat, de muribund. Am dat navală în cameră și am văzut o imagine de
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
dau seama ce mi s-a întâmplat”, mi-a spus. „E destinul. Prietenul meu a trecut și prin asta. Crede-mă, eu te pot înțelege, sunt singurul care o poate face... Cred că ai dreptate, suntem suflete pereche...”. „Mă simt confuză...”. „E în regulă, nu mai vorbi despre asta. Ești demult aici? Cu ce treburi?”. „Eu sunt... regizoare. Sunt în România pentru a pune în scenă o piesă, Ultimul dans cu regina țiganilor”. „Ah, da? Interesant... Și cum e piesă? Care
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
Și..., în plus, aveți atu-ul de care am eu nevoie... Sunteți, înainte de orice, Oameni! Daniela a vorbit puțin, dar concis, spunând totul dintr-o suflare, fapt ce i-a uimit pe cei doi, făcându-i să fie și mai confuzi... - Recomandare? De la cine? Cine ne prezintă această carte de vizită atât de frumos conturată? întrebă, plăcut surprins, domnul Dragoș Popescu? - Păi, să vedem! De exemplu, acest nume, Emanuela Romașcanu, vă spune ceva? - Emanuela?! Emanuela Romașcanu? ... Tu...? Fetiță dragă! Tu ești
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
unei adimensionalități specifice numai familiei sufletelor rare și tari. Traseul biografic al vieții unui om se conturează, uneori, tăcut, ca o litanie creștină, alteori, extrem de agitat, asemeni unei mări turbate ce plesnește cu dușmănie țărmul, sau, de ce nu, plat și confuz, întocmai ca o apă tulbure și stătută a destinului său lumesc. Parcursul ontologic al celui ce a fost până mai ieri academicianul Marcu Botzan aparține, indubitabil, primei categorii. Născut la Craiova în primăvara anului 1913, Marcu Botzan și-a petrecut
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
deja, pentru Mariana Cristescu, o realitate care nu mai poate fi pusă la îndoială. Alături de problemele spinoase ale societății actuale, Mariana Cristescu scoate în evidență în scrierile sale și modelele de urmat, în chip deosebit pentru tinerii care sunt destul de confuzi și derutați din pricina nesiguranței și bâlbâielilor Ministerului Educației care introduce fel de fel de „noutăți” în sistemul de învățământ și cel educațional, care au darul mai mult să zăpăcească tânăra generație decât s-o instruiască. Principalele repere au fost subminate
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
lucrării, exprimând oarecum o concluzie ori o definiție, Actorul și Regizorul Creștin Dan Puric mărturisește că “A vorbi despre Omul Frumos în contextul în care trăim, într-o lume mutilată, a omului urât, într-o lume schilodită, într-o lume confuză, pe care, iată, o gustăm din plin, ce provocare extraordinară! Lumea de azi se găsește într-un continuu process de urâțire. În noul imperiu al urâtului, frumosul este doar o amintire, care abia mai murmură sub marșul triumfal al unei
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
al doilea război mondial a apărut primul text în traducerea din Heidegger: Ce este filosofia? Era neconform politic. Nu știu cine a reclamat. Noi am bănuit pe un fost un fost secretar de partid de la Universitate. În iarna asta mi-a spus confuz că nu el a fost cel care ne-a turnat la partid. Dar eu cred că ăsta a fost. Un fel de „cetățenii sesizează”. Atunci s-a stârnit ăștia de la partid că așa trebuia. Dar nu știu până la ce nivel
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
zilele în care trăim, toate mă balansau între dureroase amintiri care, nici în acele momente nu refuzau să-mi țină companie. Se sfărâma peretele, cum se sfarmă o viață, o căsnicie, o prietenie lăsând în urmă nourii de praf, contururi confuze pe când gândurile mele orbecăiau printre cețuri peste care s-a așternut timpul bruind situații, scormonind în trecutul în care s-a cuibărit durerea, aceea care nu se vindecă, nu se usucă, nici crustă nu lasă. Memoria, numai ea le-a
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
intuiție, autorul conduce firul acțiunii care lasă întotdeauna loc întâmplărilor inedite, neașteptate. El aduce în actualitate probleme de importanță națională, cum e cea a gazelor de șist, problemă ce-l preocupa, în calitate de geolog, și pe Iustin Dobrescu. Și pe cât de confuză e realitatea în care de curând s-a ancorat fără voie, pe atât mai limpede se arată trecutul acut, dureros, acel fatidic ceas al primului accident, din pricina căruia a rămas fără vedere. Deși țintuit între aparate, inconștientul lui hălăduiește liber
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată” (Cor. 13, 4-8). TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII În dimineața aceea, Iustin Dobrescu își simțea sufletul cotropit de stări confuze cărora nu reușea să le pătrundă cauzele și, cum somnul își cam luase tălpășița, primul său gând nu putea fi altul decât să se ridice din pat spre a da piept cu noile provocări ale vieții. După orânduiala ce-i
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
în sfârșit o căuta pe a mea, erau atât de nerăbdătoare degetele care lunecau fără astâmpăr pe spate și gât. Mă abandonasem fericită, vibrând sensibil, lăsându-mă legănată de rotunjimile trupului său până în vârful degetelor și până în adâncul sufletului meu confuz. S-a întâmplat oare în aceea noapte dinăuntrul nopții, în acel vis care începe acolo unde sfârșește reveria și unde sufletul și lumea, amestecate în una și aceeași atârnare, rătăcesc ignorând frontierele și determinările? Noaptea se potolea saturată de senzualitatea
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
nr. 1270 din 23 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Este o seară înstelată de primăvară. Cișmigiul plutește în parfumul inefabil al florilor, iar razele de la neoane cad palide pe aleile curate sau pe trunchiurile copacilor ce aruncă în dosuri umbre confuze. Predomină o atmosferă feerică. Perechi, perechi de tineri se perindă pe alei, încet, în ritmul șoaptelor de iubire. Din dosul umbrelor, alți îndrăgostiți îmbrățișați fac corp comun cu întunericul. Se descifrează semntimente în priviri, inimile tresar străpunse de un fior
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
părinții au rămas în bucătărie. - Ție nu ți se pare cunoscută fata? întrebă Mircea pe soția sa de cum au rămas singuri. - Acum o jumătate de oră am aflat cine este. Nici nu-ți imaginezi cine poate fi. - Chiar, sunt puțin confuz dar s-ar putea să-mi amintească ceva de Dobrogea. - Exact. Este fiica lui Ramona și Viorel. - Doamne, ce înseamnă destinul! Cine se gândea ca după peste douăzeci și cinci de ani, să nu ne întâlnim cu cei pe care întâmplător i-
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
de deochi, se ridică, își trase izmenele, apoi se sprijini de perete și, ușor-ușor, plecă afară. După cum se mișca băiatul putem să fim siguri că el este strămoșul tuturor moldovenilor din zilele noastre. După vreo două clepsidre se întoarse la fel de confuz și, cu aceeași moacă stupidă plus vocea încleiată pe care numai bunul Deceneu o putea înțelege, rosti: - Moșiu, e unu’ cam fără păr și cu o cârpă în jurul șoldurilor, nu prea-i d-al nostru, io cam cre’ că-i
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
lui Amon Min, niște tipe beton și mereu bine dispuse după ceremonia de dimineață, se bucurau de atenția lui binefăcătoare. Astfel se trezi, în numai câțiva ani, tatăl unei cohorte de copii. Doar piramida ieși cam strâmbă fiindcă Snefru, destul de confuz în fiecare zi, dădea ordine aiurea și provoca sinucideri printre ingineri. Spre norocul lui a murit repede de ciroză și lucrurile au intrat pe făgașul normalității. Inclusiv cele o mie de războaie dintre copiii lui Huni, absolut necesare, pentru preluarea
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]