85,057 matches
-
profanare. S.M.: și traducerea românească, și introducerile la diferitele cărți ale Pentateuhului redau diferența de stil atestată de textul grec. Literalitatea atribuită traducătorului Deuteronomului nu poate fi comparată cu traducerea Genezei. În ciuda unității de sens a LXX și a unei considerări ca atare de către Părinți, fluctuațiile stilistice rămân importante. Cum ați reușit să țineți cont în traducerea voastră de această diferență de stil și de perspectivă prezentă deja în actul traducerii celor șaptezeci? C.B.: Traducerea stilului e cea mai dificilă problemă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
protejării vieții fiecărei ființe umane, dar, în practică, nu ezităm să creăm coaliții cu parfum medieval pentru a impune democrația prin cel mai nedemocratic mijloc imaginabil: forța brută. Lucrurile sunt încă și mai delicate în momentul în care luăm în considerare cazul acelor națiuni care s-au făcut vinovate de genocid și care se află, astăzi, printre cele mai bogate și mai dezvoltate state ale lumii. Insolitul întâmplării face ca stagiile noastre de cercetare academică să se desfășoare în două țări
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
dat răspunsul. -Asta este ordinea și nu poate fi schimbată. În batjocură, câțiva șerpi de stepă și din pustiu au venit cu ideea ca șopârlele să trăiască pe lângă ei dacă vor să fie apărate, dar nu a fost luată în considerare. În aceste condiții s-a terminat Sfatul târâtoarelor și după trei luni de zile, melcul s-a întors pe dealul Huci, acasă la el. Pentru că anotimpul dădea semne de răcire, a căutat o rădăcină sănătoasă a unui copac și s-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
un animal urmează oricum să fie ucis, acest lucru ar trebui să fie făcut în modul cel mai nedureros și rapid posibil. Din păcate, în mediul creșterii animalelor suntem încă foarte departe de un statut definibil ca satisfăcător. Luând în considerare "limitele dezvoltării" și amenințarea iminentă a supraviețuirii speciei umane, astăzi este necesară nu doar cunoașterea științelor naturale, dar și protejarea și îngrijirea naturii. Versetul din Geneză (1, 28), astăzi deseori citat în mod greșit, " Creșteți, înmulțiți-vă și umpleți pământul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
are nevoie de ambele, dimensiunea seculară și religioasă. De un singur lucru nu are nevoie: de fanatism. Seculariștii fanatici greșesc la fel de mult ca și fundamentaliștii religioși. Desigur, știu că astăzi nu se poate reflecta la etică fără a lua în considerare individualismul și pluralismul, două procese specific postmoderne ce se desfășoară în același timp în societate. Nu este un obicei al meu să dau acestor procese o interpretare în mod exclusiv negativă și să le consider simboluri ale decăderii sau decreștinizării
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
eram în concediu la Dresda, după un scurt tur de conferințe în DDR, cei care mă invitaseră îmi spuseseră că ne vom revedea doar după ce vor ajunge la pensie, adică atunci când vor avea permisiunea să vină în Vest. Luând în considerare rigiditatea sistemului sovietic sub Breșnev situația blocului oriental era una disperată. Alegerea unui alt apparatcik ca secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ar fi făcut ca sistemul sovietic să mențină alți câțiva ani. Așa se întâmplase într-un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
au gândit cel puțin o dată la desfacerea adopției. 19% dintre părinții adoptatori au refuzat să răspundă la această întrebare. Refuzul de a răspunde a fost justificat de 20% dintre aceștia din urmă, de faptul că nu au luat niciodată în considerare acest lucru și nici nu doresc să o facă. Percepția subiectivă a părinților adoptatori vizavi de procedura adopției variază. Astfel, 31% au declarat că adopția a decurs mai ușor decât s-au așteptat, 28% au declarat că această experiență a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nevoi speciale a fost istoricul de abuz al părinților în propria lor copilărie. 2.3 Particularități ale copiilor adoptați După cum este bine știu majoritatea celor care doresc să adopte stabilesc o serie de criterii care, printre altele, sunt luate în considerare de asistenții sociali în procesul de potrivire teoretică pe care îl realizează între copiii adoptabili și persoanele atestate să adopte. Criteriile indicate de obicei de viitorii părinți sunt: starea de sănătate, vârsta, etnia, genul, istoricul social al copilului și istoricul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pot reflecta aspecte ale experienței pre-adopție. Perioada de timp petrecută în instituție corelează cu scorul obținut pe Child Behavior Checklist, dar nu și cu atașamentul securizant așa cum a fost el masuta prin intermediul studiului, dar situația se poate schimba luănd in considerare relațiile de atașament fals securizant identificate. Ames, 1997 Grupul de studiu: 46 copii români adoptați în Canada (RO); copiii au petrecut cel puțin 8 luni în instituții înainte de a fi adoptați Grupuri de control: 1. grup format din canadieni neadoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de vârstă pentru mamele biologice la prima naștere este de aproximativ 25,13 ani, respectiv de 26,86 de ani media de vârstă la naștere indiferent de rangul copilului 289. Această diferență de vârstă se reduce însă, dacă luăm în considerare diferența reală de vârstă dintre părinții biologici și copiii lor, respectiv dintre părinții adoptatori și copiii adoptați. În timp ce, pentru părinții biologici această diferență este egală cu vârsta părinților în momentul nașterii copilului, în cazul părinților adoptatori acest lucru în mod
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilului care, potrivit literaturii de specialitate (vezi capitolul 2), provoacă stres în familia adoptivă: vârsta și genul copilului, istoricul de plasament, starea de sănătate psiho-fizică și conduita în raport cu părinții adoptatori. În plus, în demersul de cercetare calitativ vom lua în considerare factorii familiali și sociali, pre și post adopție care se asociază cu evenimentul sau factorul de stres. Aceștia pot fi: circumstanțele care au condus la decizia de a adopta un copil, trăirea infertilității (dacă este cazul), eventualele conflicte maritale nerezolvate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
despre copilul adoptat; informații despre relația părinte / părinți-copil adoptat; schimbări sociale post-adopție; informații generale despre părintele adoptator. Chestionarul a fost elaborat pornind de la literatura de specialitate care a fost prezentată în capitolele anterioare. În mod special au fost luate în considerare studiile lui Barth și Berry 314, ale lui Groze et al.315, respectiv Groza et al316. 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor La acest studiu au participat familii adoptive, constituite după 2005, din județele Covasna, Harghita
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
087 -,214 ,233 -,127 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -,157 ,342 -,214 ,067 ,579** ,476* Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar -,312 ,056 -,088 -,416* ,434* ,169 În ceea ce privește istoricul de plasament, am luat în considerare dacă copilul a beneficiat sau nu de vreo măsură de protecție, tipul măsurii și eventualele asocieri dintre aceste măsuri. Toate acestea au fost evaluate în asociere cu tulburările/deficiențele copiilor. Analizând datele din tabelul 5.5 putem preciza că, acei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cazul personal (metodologia pe care trebuie să o urmeze, datele despre copilul care urmează a fi adoptat și despre familia acestuia) constatăm o preocupare mai degrabă scăzută a părinților adoptatori de a se informa. O posibilă explicație, dacă luăm în considerare teoria stresului și a copingului, așa cum a fost ea concepută de Brodzinsky și Schechter 331 (vezi cap. 3), este tendința părinților adoptatori de a adopta, încă din perioada pre-adopție, o strategie de coping pe care aceștia o numesc "respingerea diferențelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
afecțiune, dorință de comunicare cu mama, influențează pozitiv modul în care mama interacționează în raport cu el. Conduita copilului în raport cu tatăl nu are influență asupra variabilelor care definesc relația mamei cu copilul. Constatăm însă că aceasta influențează semnificativ relația dintre părinți. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită mult precauție ca urmare a numărului foarte mic de subiecți care au participat la ancheta pe bază de chestionar. Fiind un chestionar autoadministrat, trimis prin poștă, o altă limită este dată de lipsa
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în special din punct de vedere social. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de manifestare a parentalității adoptive este perceput ca fiind similar modului de manifestare a parentalității biologice. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită precauție necesară în principal din cauza eșantionului de intenționalitate utilizat. Sinteza concluziilor Obiectivele declarate ale cercetării au vizat construirea profilurilor părinților adoptatori și ale copiilor adoptați în România, identificarea factorilor care contribuie la adaptarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lumea științifică ca atare drept una care scoate din joc în ființa naturii calitățile sensibile și predicatele afective care îi aparțin a priori pentru a nu reține din aceasta decât formele susceptibile a se preta unei determinări ideale. Neluarea în considerare a caracterelor subiective ale oricărei lumi posibile este indispensabilă din punct de vedere metodologic, în măsura în care aceasta permite definirea procedurilor ce permit dobândirea unor cunoștințe inaccesibile altminteri, de pildă măsura cantitativă. Însă dezvoltarea de altfel infinită a acestei cunoașteri ideale nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cărei unitate, adică posibilitate, este sensibilitatea. În sensibilitate totul se ține laolaltă ca Unul, ca prins într-o Unitate, în legătură așadar cu restul a ceea ce este. Este motivul pentru care nu este posibil, în privința sensibilității, să nu luăm în considerare decât un lucru, lăsându-le deoparte pe celelalte. Putem, la fel ca inginerii greci, să nu ne interesăm decât de curentul electric și de modalitățile transportării sale, de calculele legate de aceasta din urmă și de ceea ce presupune ea, înălțimea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
oare analiza chimică să facem una cu pământul tot ce nu datează din secolul al XII-lea? Dar cine o va spune? Nu ar fi oare mai potrivit să introducem aici o altă disciplină decât fizica, care să ia în considerare aspectul estetic al mănăstirii disciplină pe care o numim tocmai "estetică"? Numai că, va fi această estetică științifică? Va avea ea mijloacele, lăsând deoparte orice impresie subiectivă și, astfel, orice discurs asupra și în jurul operei de artă, de a pune
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
tehnicii: procesul de producție nu-și mai are rațiunea sa ultimă în urma sa, în valoarea de uz și în viață, ci înaintea sa, într-o stare de lucruri din care viața este absentă, unde aceasta nu este niciodată luată în considerare, nici în calitate de cauză, nici în calitate de scop, nici măcar ca mijloc. Care este starea de lucruri din care purcede orice producție în universul tehnicii, când această producție, care a scos în afara sa praxisul și tinde să o facă în mod constant, se
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o modalitate a acestei vieți absolute și că nu aparține acesteia. Ceea ce se schimbă așadar în același timp cu privirea pe care o aruncăm asupra sa este tocmai situația științei în relația sa cu domeniul culturii. Atâta vreme cât nu luăm în considerare decât intenția științifică modernă și coincidem într-un anumit fel cu ea, nu ne preocupăm de fapt decât de natura redusă la determinările sale matematice abstracte de o natură din care au fost expulzate toate proprietățile subiective. Considerând drept esențială
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sale, că știința nu domină nicidecum totalitatea realului și nici nu o exhibă în integralitatea sa în câmpul obiectelor sale și teoriilor sale: ea a lăsat să-i scape ceva esențial, nimic altceva decât propriul său fundament. Dacă luăm în considerare cu mai multă atenție ceea ce știința nu ia niciodată în considerare fundamentul său și dacă îl raportăm cât se poate de explicit la dimensiunea ontologică ce este a sa, adică subiectivitatea absolută, ne vedem constrânși să răsturnăm relația dintre știință
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o exhibă în integralitatea sa în câmpul obiectelor sale și teoriilor sale: ea a lăsat să-i scape ceva esențial, nimic altceva decât propriul său fundament. Dacă luăm în considerare cu mai multă atenție ceea ce știința nu ia niciodată în considerare fundamentul său și dacă îl raportăm cât se poate de explicit la dimensiunea ontologică ce este a sa, adică subiectivitatea absolută, ne vedem constrânși să răsturnăm relația dintre știință și cultură, care nu ni se mai dezvăluie sub forma excluderii
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
realitatea sa. Ci, mai curând, această neglijare ar trebui să determine o reflecție asupra statutului unei astfel de experiențe și asupra motivelor pentru care, chiar și atunci când pe ea se întemeiază întreg edificiul științific, ea nu este niciodată luată în considerare. De fapt, lucrurile stau așa pentru că, negăsindu-se niciodată în prim-planul de lumină în care știința și conștiința în general își află obiectele, ea nu se înfățișează niciodată ca unul dintre acestea. Imanența radicală a vieții și a tot
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a vieții capătă din acest moment două semnificații diferite. Una, șubredă, rezultă din recunoașterea unui fapt, a acelui fapt că, tematizând natura redusă la determinările sale ideale, știința nu mai tematizează nici viața sensibilă, nici viața în general. Neluarea în considerare a calităților sensibile nu este cu toate acestea nici orbească, nici gratuită. Sensibilitatea, mai precis subiectivitatea acestor calități sensibile este îndepărtată deoarece adevărul nu rezidă în acestea, și nici în subiectivitatea care constituie esența lor, deoarece adevărul este un adevăr
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]