15,474 matches
-
art. 5 alin. (2) lit. d), ale art. 65 lit. h) și ale art. 66 lit. a), în ceea ce privește trimiterea la art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, astfel că acestea urmează să fie supuse controlului de constituționalitate. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare: – Art. 5 alin. (2) lit. d): „Măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt: [...] d) măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]
-
având în vedere motivele invocate, se apreciază că a avut în vedere, în realitate, prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5). ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, Curtea, având a se pronunța asupra conformității acestor dispoziții cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]
-
-se astfel asupra unei chestiuni care ține de fondul cererii, apreciază că, prin maniera în care este formulată, critica invocată ridică, în realitate, doar o problemă de interpretare și aplicare a legii în cazuri de speță, iar nu una de constituționalitate a textului criticat, conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Totodată, arată că examinarea, din punct de vedere formal, a existenței motivării cererii de recurs în casație și a unei concordanțe aparente cu unul din motivele expres
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală, constatând că sintagma „dacă cererea este vădit nefondată“ din cuprinsul acestora este neconstituțională. ... 30. Cu acel prilej, Curtea a examinat din punctul de vedere al constituționalității, raportat la dispozițiile art. 21 și art. 24 din Legea fundamentală, prevederile art. 440 alin. (1), potrivit cărora „Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
de către Înalta Curte de Casație și Justiție și, prin urmare, examinarea admisibilității în principiu a recursului în casație fără citarea părților și fără participarea procurorului ridică doar o problemă de interpretare și aplicare a legii, și nu una de constituționalitate a textului criticat, conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, din moment ce este asigurată egalitatea procesuală între părți, pe de o parte, și procuror, pe de altă parte. În aceste
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
de o parte, și procuror, pe de altă parte. În aceste condiții, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală. ... 33. Ulterior modificării dispozițiilor art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
că, pe de o parte, formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte, iar, pe de altă parte, claritatea și previzibilitatea sunt condiții esențiale ale calității și constituționalității normei juridice. Apreciază că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, respectiv sintagma „cursul prescripției se întrerupe“, se prezintă la acest moment într-o manieră total imprevizibilă, lipsa de reglementare a cazurilor și a situațiilor în care poate interveni
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
excepția de neconstituționalitate. ... 26. Curtea de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că art. 155 alin. (1) din Codul penal a mai constituit obiectul controlului de constituționalitate, excepție soluționată prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018. Invocând cele statuate în decizia menționată, instanța judecătorească apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 27. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
că, pe de o parte, formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte, iar, pe de altă parte, claritatea și previzibilitatea sunt condiții esențiale ale calității și constituționalității normei juridice. Apreciază că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, respectiv sintagma „cursul prescripției se întrerupe“, se prezintă la acest moment într-o manieră total imprevizibilă, lipsa de reglementare a cazurilor și a situațiilor în care poate interveni
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
că, pe de o parte, formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte, iar, pe de altă parte, claritatea și previzibilitatea sunt condiții esențiale ale calității și constituționalității normei juridice. Apreciază că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, respectiv sintagma „cursul prescripției se întrerupe“, se prezintă la acest moment într-o manieră total imprevizibilă, lipsa de reglementare a cazurilor și a situațiilor în care poate interveni
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
constituțional a identificat soluția legislativă conformă cu Legea fundamentală, respectiv cea potrivit căreia cursul prescripției răspunderii penale se întrerupe doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului. Complexitatea reglementărilor, precum și necesitatea adaptării controlului de constituționalitate unor deziderate de securitate juridică au determinat ca exercitarea controlului de către Curtea Constituțională să conducă nu doar la pronunțarea unor soluții simple, prin care textele criticate să fie constatate a fi sau nu conforme Legii fundamentale, ci și a
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
anumită semnificație, pentru a o face compatibilă cu prevederile constituționale. Prin ele se impune o interpretare obligatorie a unui text de lege. Rațiunea acestor decizii este de a salva de la încetarea aplicabilității un text care are o problemă de constituționalitate, analizând interpretarea acestuia într-o direcție conformă cu dispozițiile Legii fundamentale. Astfel de decizii au avantajul de a nu afecta conținutul normativ al textului controlat, ci doar înțelesul său contrar Constituției. În acest context general, al clasificării deciziilor Curții Constituționale
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
a nu aplica dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale, iar în cazul celor interpretative aceste organe trebuie să-și adapteze practica în conformitate cu interpretarea dată normei de către instanța de contencios constituțional. Astfel, în cazul deciziilor interpretative, norma a cărei constituționalitate s-a constatat își va înceta aplicabilitatea numai în ceea ce privește interpretarea neconformă exigențelor constituționale, aceasta urmând a funcționa limitat în sensul în care corespunde acestora. Față de cele de mai sus, apreciază că excepția de neconstituționalitate a art.
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
împărțite în două categorii, și anume decizii simple și decizii intermediare, în această din urmă categorie fiind incluse deciziile interpretative și deciziile manipulative. Deciziile simple, numite și „decizii extreme“, erau calificate ca acele decizii prin care se constată, după caz, constituționalitatea sau neconstituționalitatea dispoziției legale criticate. În ceea ce privește categoria deciziilor intermediare, s-a precizat că aceasta se compune din deciziile interpretative (acele decizii în al căror dispozitiv regăsim sintagmele „în măsura în care“, „dacă și în condițiile în care
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
de neconstituționalitate mai grav generat de aplicarea neunitară a textului de lege „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea“, care, în mod evident, nu prevede niciun caz de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale. Pentru restabilirea stării de constituționalitate este necesar ca legiuitorul să clarifice și să detalieze prevederile referitoare la încetarea cursului prescripției răspunderii penale, în spiritul celor precizate în considerentele deciziei anterior menționate. ... 77. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
exclud de la acordarea compensației lunare pentru chirie pe polițiștii care contractează un astfel de credit anterior intrării în vigoare a legii menționate. ... 35. În aceste condiții, Curtea constată că, în realitate, problema supusă spre examinare nu este una de constituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a legii, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu poate face obiectul unui control de constituționalitate. Astfel, nu intră în atribuțiile Curții Constituționale să interpreteze și să aplice dispozițiile
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
Curtea constată că, în realitate, problema supusă spre examinare nu este una de constituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a legii, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu poate face obiectul unui control de constituționalitate. Astfel, nu intră în atribuțiile Curții Constituționale să interpreteze și să aplice dispozițiile legale criticate, acesta fiind atributul instanțelor judecătorești, care, în caz de litigiu, prin analiza elementelor de fapt și de drept specifice fiecărei cauze, au competența de a
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
Grupului parlamentar AUR, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru știință și tehnologie în locul domnului deputat Ciubuc Ciprian; ... – domnul deputat Ghera Giureci-Slobodan, aparținând Grupului parlamentar al minorităților naționale, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru constituționalitate în locul domnului deputat Grosaru Andi-Gabriel; ... – domnul deputat neafiliat Ciubuc Ciprian este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale în locul domnului deputat Flucuș Dumitru; ... – domnul deputat neafiliat Grosaru Andi-Gabriel este desemnat
HOTĂRÂRE nr. 55 din 21 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256641]
-
privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai analizat constituționalitatea textului de lege criticat, prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 165 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 28 iunie 2018, paragrafele 29-33, Curtea a reținut că prerogativa instanței
DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256589]
-
constată încălcarea legislației europene, fie din momentul constatării caracterului fals sau eronat al înscrisurilor. ... 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași critici. Astfel, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 43 din 4 februarie 2020, iar în cauza de față nu există elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
Curtea Constituțională a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea consideră că obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 21 alin. (2
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
constatată printr-o ordonanță emisă de organul de urmărire penală, și a inexactității hărților furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, constituie probleme ce intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești, neputând fi analizate în cadrul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională în temeiul art. 146 lit. d) din Legea fundamentală. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
în specialitate, aceleași condiții de studii, „din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică“. Potrivit Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. La paragraful 37 din Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Curtea a stabilit
DECIZIA nr. 152 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256582]
-
din Legea fundamentală. Față de această critică de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 143 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 2 mai 2019, a analizat, în cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2018, însăși îndeplinirea de către ordonanța de urgență aprobată a condițiilor prevăzute de dispozițiile din Legea fundamentală invocate și de autorii prezentei excepții de neconstituționalitate, constatând
DECIZIA nr. 67 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256599]
-
în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii. ... 20. Referitor la aceste susțineri, Curtea observă că, prin decizia invocată, a analizat, în cadrul controlului a priori, constituționalitatea legii de modificare și completare a Legii nr. 3/2000, devenită, după promulgare și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, Legea nr. 341/2013. Aceasta a vizat modificarea cvorumului de participare la referendum, prin diminuarea acestuia de la 50% la
DECIZIA nr. 67 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256599]