1,368 matches
-
corespondența familiei I.C. Brătianu (1859-1883), vol. I, f. l., Imprimeria Independența, 1923. Drăghicescu, D., Evoluția ideilor liberale și Un apel către tineretul liberal, către tinerimea cultă și către socialiștii și lucrătorii din România Mare, București, Imprimeriile "Independența", 1921. Dezbaterile Adunării Constituante din 1866 asupra constituției și legii electorale din România, publicate de Al. Pencovici, București, Tipografia Statutului, 1883. Docea, Vasile, Carol I și monarhia constituțională. Interpretări istorice, Timișoara, Editura Presa universitară română, 2001. Durandin, Catherine, Istoria Românilor, București, Institutul European, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Independența, 1916. Onciul, Dimitrie, Alegerea regelui Carol I al României, București, Atelierele Grafice Socec, 1906. Ornea, Zigu, Viața lui Titu Maiorescu, vol. I, București, Editura Cartea Românească, 1986. Papadima, Ovidiu, Cezar Boliac, București, Editura Academiei, 1966. Pencovici, Al., Desbaterile Adunării constituante din anul 1866 asupra Constituției și legii electorale, București, 1883. Platon, Gheorghe, Lupta românilor pentru unitatea națională 1855-1859. Ecouri în presa europeană, Iași, Editura Junimea, 1974. Idem, "Unirea Principatelor și Belgia" în volumul Unirea Principatelor și Puterile Europene, București, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
25 august 1866, p. 578, 18 august 1866, p. 555. 595 Trompeta Carpaților, vorbea de participarea la acțiunea din 3 aprilie a unui număr important de lipoveni, polonezi, evrei, în nr. 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 596 Dezbaterile Adunării Constituante din 1866 asupra constituției și legii electorale din România, publicate de Al. Pencovici, București, Tipografia Statutului, 1883. 597 Modernizare și construcție națională în România. Rolul factorului alogen, 1832-1918, coordonatori Dumitru Vitcu, Dumitru Ivănescu și Cătălin Turliuc, Iași, Editura Junimea, 2006
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
602 Monitorul Oficial', 5 aprilie 1866. 603 Carol Iancu, op. cit., vol. I, p. 62. 604 Legalitatea, an I, nr. 1, 30 mai 1866, p. 1; 10 aprilie 1866, p. 1. 23 iunie 1866, p. 1. 605 Al. Pencovici, Desbaterile Adunarii constituante din anul 1866 asupra Constitutiei si legii electorale, București, 1883, p. 202. 606 Apostol Stan, Puterea politică și democrația în România 1859-1918, Editura Albatros, Bucuresti, 1995, p. 41. 607 Al. Pencovici, op. cit., p. 202. 608 Apostol Stan, op. cit., p. 47
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Bommier-Pincemin Diffusion ciblée automatique d'information : conception et mise en oeuvre d'une linguistique textuelle pour la caractérisation des destinataires et des documents [(i) un corpus existant, correspondant aux textes accessibles dont il peut disposer, (ii) un corpus de référence, constituant le contexte global de l'analyse, ayant le statut de référentiel représentatif, et par rapport auquel se calcule la valeur de paramètres (pondérations...) et se construit l'interprétation des résultats, (iii) un corpus de travail,ensemble des textes pour lesquels
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să mai aibă o doctrină structurată. Programul reflectă deci raportul de forțe de moment între curentele socialiste, social-democrate și sindicaliste. Ideologia se exprimă, în acest caz, la nivelul tendințelor, organizate în grupuri restrînse ca în cazul grupului Tribune sau în constituante originale ale partidului ca, de exemplu, Fabian Society sau Independent Labour Party sau Social Democratic Federation de orientare marxistă care dispăruse. Un astfel de pluralism ideologic este însoțit de un pluralism filozofic și religios mult mai accentuat. Astfel că Partidul
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
notă circulară către reprezentanții noștrii, despre refuzul Austriei în problema Dunării. După-amiaza cu Elisabeta la Palat, aici Stöhr, rămas până la ora 4. Seara prefectul Poliției la mine. Brătianu la țară. Camerele lucrează puțin, în adunări se preocupă de o nouă Constituantă. Duminică, 10 decembrie/28 noiembrie. Aniversarea Plevnei Vreme minunată. Ora 9¾ plecat cu trăsura spre Dealul Spirii, acolo sunt postate trupele, Te Deum în biserică și apoi defilare, același lucru la Malmaison, toți ofițerii de față. Ora 12½, se termină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ales cadouri cu Elisabeta. Ora 10½ în pat. Miercuri, 10 ianuarie/29 decembrie Vreme minunată, frig. Înainte de amiază Stătescu, la Viena se schimbă iarăși direcția în problema Dunării. Venit Brătianu, care a fost plecat două zile la țară, conversat despre Constituantă, problema Dunării etc. Scrisoare de la Maria, care mă roagă să-l accept pe Guillaume ca însărcinat cu afaceri. După-amiaza cu Elisabeta. Seara ales cadouri de sărbători. Joi, 11 ianuarie/30 decembrie Vânt rece din nord. Înainte de amiază Lecca la mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mine. După-amiaza rămas acasă, dureri mari de cap, pe care le simt puternic și seara. Ora 10 în pat. În toată țara se desfășoară alegeri municipale după noua lege. Opoziția își păstrează toate forțele pentru Senat, atunci când se va alege Constituanta. Roșii în toată țara. Brătianu e la Pitești. Scrisoare de la Bamberg, care scrie despre șederea la băile din Therme, unde ar trebui să meargă și Elisabeta. Sosit poșta din toate părțile. Linia ferată e curățată, trenurile pot circula regulat. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
necesară, dar nu suficientă, o constituie criza guvernamentală. Pe scurt, dizolvarea Parlamentului este cvasi-imposibilă. Dar dacă președintele nu poate dizolva Parlamentul după propria sa voință, nici provocarea crizei guvernamentale nu stă în puterile sale constituționale. Motivul este aceeași preocupare a constituantului de a asigura funcționalitatea sistemului, preocupare întărită prin revizuirea constituțională din 2003. Conform prevederilor Constituției, premierul și cabinetul său răspund politic numai în fața Parlamentului, cel care acordă votul de încredere, respectiv de neîncredere. În această relație, prerogativa președintelui este de
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
deplină libertate și cunoștință de cauză de arsenalul propriilor capacități. În orice viziune educativă se construiește vizând păturile superioare ale conștiinței, adică se contează pe o participație de esență spirituală, pe ghidaj de ordin suprastructural. Căci conștiința de sine ("conștiința constituantă" Henri Ey) este condiția esențială a progresului și primul lui pas. Ea monopolizează orientarea spre viitor, punctând axa temporal-existențială cu rolul său de vârf de săgeată al evoluției individuale. Concentrând în puterea ei contribuțiile unei palete largi de eforturi cognitive
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
al inițiativei reformatoare care gestionează fluxul vital. Se poate afirma fără riscul erorii că însuși fenomenul dedublării conștiinței se realizează în acest caz între conștiința observatoare și acest întreg anterior care va juca rolul de conștiință observată, între o entitate constituantă aflată în exercitare coagulantă și o entitate vizată în caracterul său vremelnic. Cogniția suprastructurantă activă specifică reflexiei adună acest întreg (îi solidarizează într-o perspectivă unitară elementele), îl fixează și îndeplinește apoi oficiul depășirii lui. În timp ce cogniția pasivă de tip
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în datul spiritual, cu o proiecție legitimă. Relația "extremă" între atribute și entități pare extrasă din domeniul considerațiilor pur teoretice, lipsită adică de suflul viu al unei procesualități spirituale. Acolo unde obiectul este fluid, apare cu deplină îndreptățire logică menirea constituantă a structurii. Dacă materia cogitațiilor este statică, organizarea ei devine prea facilă și infinit mai lipsită de opțiuni. Dacă găsește legicul, invariantul, într-o realitate curgătoare, reflexivitatea a instituit o structură, a marcat un fir posibil al înlănțuirii destinale. Astfel
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Adunării Legislative despre "principiile luminoase ale democrației creștine" pentru a-și exprima idealul privind o Biserică fraternă a celor umili. Clerici ca abatele Grigore au nutrit speranța de a îmbina Revoluția cu Credința. Divorțul a survenit în urma votării, în Adunarea constituantă, a Constituției civile a clerului (12 iulie 1790), care a răsturnat datele problemei, transformînd unilateral organizarea Bisericii din Franța, provocînd o divizare importantă în rîndul populației și însămînțînd germenii războiului civil. Istoricul american Timothy Tackett 2 a arătat foarte bine
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mișcările insurecționale de la 1848, cu revendicările lor naționale, sociale, democratice, se raportau la Evanghelie, iar preoțimea nu a trebuit să facă efortul de a binecuvînta fructele libertății. În Franța, un grup de catolici a jucat un rol important în Adunarea Constituantă: Philippe Buchez a devenit președinte, guvernul era condus de Lamartine, iar Lamennais și Lacordaire făceau parte din Adunare, ca și Monseniorul Parisis. Ei erau sprijiniți de ziarul L'Ère nouvelle, fondat de abatele Maret cu sprijinul lui Ozanam, în efortul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
al fraternității, colaboratorul ziarului L'Ère nouvelle. Creștin- democrații erau afectați, dezbinați de conflictul dintre conservatori și socialiști și în final învinși de victoria celor dintîi, care nu le-au iertat ideile îndrăznețe de ordin social. În iulie, Le Peuple constituant, pe care Lamennais îl fondase în 17 februarie, a încetat să apară; L'Ère nouvelle i-a supraviețuit numai cîteva luni. Din această traiectorie rapidă, trebuie reținute două aspecte. În primul rînd, divizarea catolicilor a dus la apariția creștin-democraților ca
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
În cazul Italiei observăm un anumit colateralism, partidul găsind în Acțiunea Catolică o veritabilă sursă de militanți și de conducători: 105 din cei 204 de deputați ai MRP, între 1945-1946, proveneau din ACJF; din cei 207 de aleși din Adunarea Constituantă, cîți număra CDI în 1946, 122 (59%) erau formați în această organizație foarte dependentă de superiorii Bisericii, și mulți dintre ei exercitaseră aici responsabilități importante, diocezane sau naționale. În 1948, 66% dintre deputați și 58% dintre senatorii aleși în urma alegerilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
țări, referința la magisteriul pontifical se face mai mult sau mai puțin amplu. În mod special democrația creștină din Italia a pus în aplicare preceptele Bisericii. Două exemple susțin această afirmație: angajamentul foarte ferm al creștin-democraților pentru a determina Adunarea Constituantă să voteze, în 1947, introducerea acordurilor de la Latran semnate în 1929 de Sfîntul Scaun și regimul lui Mussolini pentru constituirea Republicii. Principiul conform căruia relațiile dintre Biserică și Stat trebuiau stabilite de un concordat a fost astfel constituționalizat 3. Un
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
împotriva învățămîntul public, căutînd mai degrabă un compromis cu mediile laice. Despre acest lucru dau mărturie dificultățile MRP-ului în fața supralicitărilor Independenților și dificultățile RPF-ului în momentul votării legii Barangé în 1951. Trebuie reținută, mai ales, dezbaterea din Adunarea Constituantă italiană privind învățămîntul: Aldo Moro a apărat poziția catolicilor fără să-și ascundă simpatia pentru învățămîntul de stat. În discursul său din 18 octombrie 1946, el a apărat cu putere principiul libertății învățămîntului, dar recunoștea Statului competența de a organiza
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o filosofie a dezvoltării (1981) rezultatul unei lungi reflecții. Am amintit deja, pentru Italia, lucrările lui Francesco Vito, fondate pe învățătura lui Maritain și Perroux și pe experiența în Economie și Umanism a părintelui Lebret; adresîndu-se, în 1946, aleșilor Adunării Constituante, el le atrăgea atenția asupra faptului că "orice reformă trebuie să se inspire din principiul că economia este în slujba omului", fiindcă obiectivele unei politici economice se rezumă, după părerea lui, "la păstrarea, la dezvoltarea și la perfecționarea ființei umane
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și regionale". Ulterior, raportul Gonella din 1946, care avea tendința să pună pe același plan separatismul și federalismul, propunea o reformă a comunelor și regiunilor pe baza unei largi autonomii în cadrul unui Stat unitar. Discursul lui Attilio Piccioni de la Adunarea Constituantă din 6 iunie 1947, consacrat instituirii regiunilor, legile Scelba din 1950 și Taviani din 1967 mergeau în direcția descentralizării puterilor. În federalism se vedea un risc de abandonare a regiunilor sărace din Sud în favoarea celor din Nord. În dezbaterile actuale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
tuturor asociațiilor catolice, al căror aport a fost determinant prin ajutorul logistic adus, parohie cu parohie, unui partid a cărui organizare nu era încă definită 8. Rezultatul a fost răsunător. În 1946, DC obținea majoritatea relativă la alegerile pentru Adunarea Constituantă; dar, ca semn al influenței Bisericii, din cei 207 aleși, 122 (58,93% din grupul parlamentar) proveneau din ACI. În 1948, cu 48,5% din voturi, DC obținea majoritatea absolută în Camera Deputaților. În cadrul democrației parlamentare se afirma astfel "hegemonia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care De Gasperi a trecut-o cu bine. În 1951, Dossetti a renunțat la activitatea politică, alegînd sacerdoțiu. 18 aprilie 1948 a marcat sfîrșitul marilor lupte fundamentale duse pentru apărarea democrației și a bazelor creștine ale societății italiene. Bătăliile pentru Constituantă, pentru constituție, pentru primele alegeri legislative ale Republicii au fost cîștigate. De acum înainte, mobilizarea sistematică a maselor nu se mai putea face fiindcă ceea ce era important fusese păstrat, dar aceasta nu a împiedicat organizațiile catolice să-și mențină un
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a apărat principiul, intangibil pentru el, al unității catolicilor în jurul DC. El l-a spus și l-a repetat în raportul său la Consiliul permanent al CEI din 22 martie 1993, în Mesajul său din 30 iunie, în ajunul Adunării Constituante a creștin-democraților care avea să decidă transformarea partidului, cu o nouă denumire, Partidul Popular Italian. Conținutul acestui mesaj, intitulat Semnificația prezenței reînnoite și unite a creștinilor în viața socială și politică, a fost reiterat în foarte multe intervenții publice. Papa
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
teoretic, chiar dacă formarea unui sistem de partide cu competiție bipolară poate fi înlesnită de legi electorale adecvate. Așa încît, nu rămîne decît să ne ocupăm de mecanismele instituționale specifice. Mecanisme de stabilizare Problema a fost analizată și de membrii adunării constituante din Italia, care au votat în 1947 o ordine de zi prezentată de Tommaso Perassi, care spunea astfel: "A doua subcomisie, ascultînd expunerile onorabililor Mortati și Conti, reținînd că nici tipul de guvern prezidențial, nici cel directorial nu ar răspunde
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]