1,488 matches
-
constituționale referitoare la integrarea în Uniunea Europeană au în vedere principiul preeminenței dispozițiilor din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. În plus, din perspectiva art. 20 din Constituție, Curtea constată că, potrivit alin. (2), legiuitorul constituant a consacrat regula priorității instrumentelor juridice internaționale în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, cu excepția cazului în care Legea fundamentală sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. Or, Convenția civilă asupra corupției, ratificată prin Legea nr. 147/2002 , are
DECIZIE nr. 1.611 din 20 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147 şi art. 258 alin. 1 din Codul penal, art. 44 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. a) şi art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238893_a_240222]
-
la data alegerilor când, prin exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute de art. 36 și art. 37 din Constituție, se exprimă voința cetățenilor, voință care conturează configurația politică a Camerelor, și nu acorduri ulterioare intervenite în exercitarea mandatelor parlamentarilor aleși. Astfel, legiuitorul constituant a stabilit pentru președinții Camerelor Parlamentului un mandat identic cu mandatul Camerelor, pentru a asigura stabilitatea și continuitatea în exercitarea funcției de președinte și pentru asigurarea funcționării instituției. Or, în urma alegerilor parlamentare din anul 2008, prin algoritmul politic izvorât în urma
DECIZIE nr. 1.631 din 20 decembrie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238554_a_239883]
-
Biroului permanent, unde președintele Senatului este membru de drept, dar cu statut distinct, se deduce faptul că aceste prevederi se referă la celelalte funcții din Senat obținute în urma algoritmului politic, precum funcțiile din birourile comisiilor permanente. Se conchide că legiuitorul constituant a pus funcția de președinte al Senatului într-o zonă de protecție specială, astfel încât o simplă retragere a sprijinului politic nu este suficientă pentru încetarea de membru al Biroului permanent și președinte al Senatului. În plus, excluderea din partid nu
DECIZIE nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 53 din 23 noiembrie 2011 privind constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al Senatului a domnului senator Mircea-Dan Geoană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238553_a_239882]
-
decât relațiile sociale reglementate în mod tradițional prin Constituție, apreciem că prevederea în Legea fundamentală atât a denumirilor infracțiunilor, cât și a pedepselor maxime aplicabile nu este indicată. De altfel, acest considerent a fost avut în vedere și de legiuitorul constituant care a rezervat reglementării prin lege organică domeniul infracțiunilor și al pedepselor. Prin urmare, în spiritul Legii fundamentale, majorarea pedepselor pentru anumite infracțiuni ar trebui să facă obiectul unei legi organice. 3. Referitor la norma propusă la art. I pct.
PROIECT DE LEGE nr. 994 din 26 septembrie 2011 privind expunerea de motive la Proiectul de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235690_a_237019]
-
reglementare și de decizie a instituțiilor de învățământ superior în afara cadrului legal, în condițiile în care art. 32 alin. (5) din Legea fundamentală dispune că învățământul de toate gradele se desfășoară în condițiile legii. În acest context, rezultă că legiuitorul constituant a lăsat legiuitorului ordinar libertatea de a stabili elementele autonomiei universitare și condițiile în care aceasta se exercită. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea
DECIZIE nr. 161 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231777_a_233106]
-
fundamentală a consacrat prin art. 32 alin. (6) principiul autonomiei universitare, fără să definească însă această noțiune, de unde, văzând și prevederile alin. (5) ale aceluiași articol, în conformitate cu care învățământul de toate gradele se desfășoară în condițiile legii, rezultă că legiuitorul constituant a lăsat legiuitorului ordinar libertatea de a stabili elementele autonomiei universitare și condițiile în care aceasta se exercită. De asemenea, prin Decizia nr. 1.646 din 16 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din
DECIZIE nr. 161 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231777_a_233106]
-
din 16 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2011, Curtea a statuat, referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 32 alin. (6), că principiul autonomiei universitare este garantat, legiuitorul constituant consacrându-l ca o componentă a dreptului la învățătură. Acest principiu presupune un conținut vast, ce include normele, procedurile și standardele interne ale fiecărei universități, cu respectarea limitelor impuse de legislația în vigoare, prin care acestea tind să definească și
DECIZIE nr. 161 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231777_a_233106]
-
electorale", astfel cum aceasta este cuprinsă în art. 115 alin. (6) din Constituție, reținând că "Drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor. Deși drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție, legiuitorul constituant a inserat distinct, alături de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală, categoria drepturilor electorale, pentru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională. [...] Alături de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituție
DECIZIE nr. 319 din 3 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232021_a_233350]
-
ulterioare, după revizuirea Constituției, au parcurs același traseu parlamentar: Senat, în calitate de Cameră de reflecție, și Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. Pentru această situație, în care un proiect de lege conține dispoziții care intră în competența decizională a ambelor Camere, legiuitorul constituant a reglementat soluția la art. 75 alin. (5) prin trimiterea făcută la alin. (4). În competența decizională a Senatului nu sunt incluse și modificarea și completarea Legii nr. 115/1996 , comisiile de cercetare introduse nefiind instanțe de judecată. Prevederile adoptate
DECIZIE nr. 1.018 din 19 iulie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224516_a_225845]
-
de urgență a Guvernului nr. 24/2008 ar fi contrară dispozițiilor art. 124 alin. (1) din Constituție care prevăd că justiția se înfăptuiește în numele legii, "nicidecum în numele ordonanței". Noțiunea de "lege" este utilizată de textul constituțional în sens larg. Legislatorul constituant nu a avut în vedere exclusiv semnificația restrânsă, de act adoptat de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării, ci s-a referit la ansamblul actelor normative ce formează dreptul intern. În ceea ce privește celelalte critici formulate în motivarea neconstituționalității Ordonanței de
DECIZIE nr. 220 din 9 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, precum şi ale art. 2 lit. a) din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221462_a_222791]
-
a Curții Constituționale în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, termen stabilit de legiuitor în art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, având drept rezultat blocarea exercitării dreptului conferit de legiuitorul constituant unor categorii de persoane și autorități publice prin art. 146 lit. a)". Se susține că textul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 trebuie interpretat în lumina principiilor generale de drept, care conduc la concluzia că termenele de
DECIZIE nr. 89 din 26 ianuarie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate referitoare la Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220047_a_221376]
-
termenul de două zile la o zi, situație care în cazul unor subiecte de sezină echivalează cu imposibilitatea exercitării efective a dreptului conferit de art. 146 lit. a) din Constituție. Or, este evident că nu aceasta a fost intenția legiuitorului constituant, existența unor termene de protecție rezonabile, care să asigure tuturor posibilitatea exercitării dreptului în mod efectiv, fiind implicită în textul art. 146 lit. a) din Constituție". Interpretarea potrivit căreia nu se aplică dreptul comun în materie (art. 101 din Codul
DECIZIE nr. 89 din 26 ianuarie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate referitoare la Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220047_a_221376]
-
regimului general al învățământului și în conformitate cu prevederile cuprinse în legislația în vigoare". 2. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 32 alin. (6) care dispune cu privire la principiul autonomiei universitare, Curtea constată următoarele: Principiul autonomiei universitare este garantat, legiuitorul constituant consacrându-l ca o componentă a dreptului la învățătură. Acest principiu presupune un conținut vast, ce include normele, procedurile și standardele interne ale fiecărei universități, cu respectarea limitelor impuse de legislația în vigoare, prin care acestea tind să definească și
DECIZIE nr. 1.646 din 16 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229883_a_231212]
-
elaborarea și adoptarea unei ample și complexe legislații secundare în această materie, care să fie de natură să asigure aplicarea într-o manieră adecvată și eficientă a prevederilor legii. Mecanismul constituțional reglementat la art. 114 a fost instituit de către legiuitorul constituant în vederea asigurării unui mijloc de acțiune și de control reciproc între puterea legislativă și puterea executivă, ca o garanție a respectării principiului separației puterilor în stat, însă instituirea unor modalități de acțiune și de control al Legislativului asupra Executivului nu
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
învățământ superior sarcina de a aprecia cu privire la activitatea desfășurată de fiecare cadru universitar". În Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 21 februarie 2005, Curtea a reținut că "legiuitorul constituant a lăsat legiuitorului ordinar libertatea de a stabili elementele autonomiei universitare și condițiile în care aceasta se exercită". Prin Decizia nr. 731 din 7 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
de urgență a Guvernului nr. 24/2008 ar fi contrară dispozițiilor art. 124 alin. (1) din Constituție care prevăd că justiția se înfăptuiește în numele legii, "nicidecum în numele ordonanței". Noțiunea de "lege" este utilizată de textul constituțional în sens larg. Legislatorul constituant nu a avut în vedere exclusiv semnificația restrânsă, de act adoptat de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării, ci s-a referit la ansamblul actelor normative ce formează dreptul intern. Curtea a constatat că este neîntemeiată și critica referitoare
DECIZIE nr. 45 din 20 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în ansamblul său, precum şi, în mod special, ale art. 8 lit. a), art. 10 alin. (2) şi art. 11 alin. (1) din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230396_a_231725]
-
alin. (6) din Constituție menționează excepțiile de la regula controlului judecătoresc al actelor administrative, unde sunt prevăzute numai actele de comandament cu caracter militar, astfel că o extindere, prin lege, a noțiunii de "acte de comandament militar" dincolo de voința reală a constituantului intră în contradicție cu Constituția. Totodată, dispozițiile criticate din Legea nr. 182/2002 contravin și prevederilor art. 26, 29 și 30 din Constituție, câtă vreme actul administrativ clasificat, care a fost contestat în cauză și de care depinde în mod
DECIZIE nr. 302 din 1 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4), art. 17 lit. f), art. 20 şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi ale art. 5 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231923_a_233252]
-
astfel de reglementări, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea fundamentală, "Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii", ceea ce demonstrează că legiuitorul constituant a înțeles, în aplicarea principiului autonomiei cultelor, să lase la latitudinea acestora stabilirea unor reglementări specifice în ce privește atât organizarea și funcționarea lor, cât și stabilirea unor reguli proprii de judecată în ce privește răspunderea disciplinară internă. Aceasta și datorită naturii speciale a
DECIZIE nr. 448 din 7 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233033_a_234362]
-
acela de a transmite Parlamentului un proiect de lege privind revizuirea Constituției astfel cum a fost propus de Guvern, ar fi de natură să golească de conținut dreptul său de inițiativă. Or, acest drept i-a fost conferit de legiuitorul constituant tocmai în considerarea rolului și a poziției pe care Președintele României o ocupă în cadrul sistemului politic al societății, care îi permite să cunoască evoluția acesteia și perspectivele sale de dezvoltare și să valorifice aceste constatări, inclusiv pe calea inițierii unui
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
astfel de prezumții, deținătorul unui bun ar fi supus unei insecurități continue întrucât, ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmația, ci deținătorului bunului. Tocmai de aceea, în cadrul lucrărilor Adunării Constituante, în ședința din 9 octombrie 1991, a fost respins amendamentul de eliminare a dispoziției privind prezumția dobândirii licite a averii, neîntrunind decât votul a 14 parlamentari, astfel cum rezultă din Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
de membru al Guvernului. Menținerea acestei dispoziții ar determina lipsa de eficiență a prevederilor constituționale cuprinse în art. 109 alin. (1), potrivit cărora " Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate". 6. Art. 72 - Imunitatea parlamentară Inițial, Adunarea Constituantă a dat următoarea redactare imunității parlamentare: "(1) Deputatul sau senatorul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată, penală ori contravențională, fără încuviințarea Camerei din care face parte, după ascultarea sa. Competența de judecată aparține Curții Supreme de
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
României, formulată de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 22 februarie 2008, Curtea Constituțională a constatat că "soluția prevăzută la art. 85 alin. (2) din Constituție reprezintă o aplicație a concepției legiuitorului constituant care a stat la baza principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat în art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, principiu aplicat, în egală măsură, în modul de atribuire și de exercitare a competențelor tuturor autorităților publice, inclusiv a celor care
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
angajeze răspunderea în fața Adunării Naționale de foarte multe ori; în acest sens, este grăitor faptul că în cea de IX-a legislatură (o legislatură vizează o perioadă de 4 ani), această procedură a fost folosită de 39 de ori. Legiuitorul constituant francez a modificat procedura angajării răspunderii Guvernului prevăzută de art. 49 din Constituția franceză de la 1958 prin Legea constituțională nr. 2008-724 din 23 iulie 2008 privind modernizarea instituțiilor celei de-a V-a Republici, limitând folosirea procedurii angajării răspunderii la
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
plus, Primul-ministru poate recurge la această procedură pentru încă un proiect sau încă o propunere de lege din acea sesiune." Astfel, în urma revizuirii constituționale din 23 iulie 2008, care a intrat în vigoare la data de 1 martie 2009, legiuitorul constituant francez a precizat in terminis că Guvernul poate să își asume răspunderea pe legea bugetului de stat și pe cea a bugetului asigurărilor sociale. În schimb, Guvernul poate să își asume într-o sesiune o singură dată răspunderea pe un
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
este un organism independent, cu activitate permanentă, cu atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor. Totodată, acest Consiliu reprezintă garantul independenței justiției, iar membrii săi răspund în fața judecătorilor și procurorilor pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului. Curtea observă că legiuitorul constituant originar a optat pentru includerea în componența Consiliului Superior al Magistraturii și a unor membri care nu sunt magistrați de profesie, dar care reprezintă societatea civilă, sunt specialiști în domeniul dreptului și se bucură de înaltă reputație profesională și morală
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]